Ce fac autoritățile: avem contract pentru sortarea deșeurilor și întreprindere pentru gestionarea animalelor fără stăpân

În ultimii doi ani, curățenia a rămas în topul priorităților atât a chișinăuienilor, cât și a autorităților municipale. Cele din urmă au întreprins mai multe măsuri pentru eficientizarea gestionării deșeurilor și au stabilit un obiectiv ambițios de a ajunge la zero deșeuri depozitate până în 2030. Pentru atingerea acestuia, au fost procurate utilaje și echipamente pentru colectarea, transportarea și depozitarea deșeurilor, a fost semnat un contract pe cinci ani cu ABS Recycling pentru sortarea tuturor deșeurilor municipale, iar chișinăuienii au fost informați mai activ despre regulile de sortare a gunoiului. Totuși, mai e nevoie de infrastructură pentru sortare, informare eficientă cu privire la sortare și cooperare cu agenți economici. 

În acest articol, am analizat progresele înregistrate și pe alte două domenii legate de problema curățeniei – animalele fără adăpost și stația de epurare. Dacă în cazul ultimei suntem aproape de a vedea un rezultat (în august 2023 ar urma să fie date în exploatare lucrările de modernizare a stației), progresul este mai puțin vizibil în cazul animalelor fără adăpost. Deși a continuat programul municipal de sterilizare a animalelor de companie și a fost lansat registrul electronic al acestora, spațiul public a fost dominat de neînțelegerile dintre Direcția Generală Locativ-Comunală și Amenajare, Secția Control și Protecție a Animalelor, Autosalubritate și societatea civilă. Apogeul acestora a fost atins odată cu înființarea noii Întreprinderi pentru gestionarea animalelor fără stăpân.

În cele ce urmează, vom analiza principalele măsuri luate între mai 2021 și mai 2023 pentru soluționarea a trei probleme legate de curățenia din oraș: gestionarea deșeurilor municipale, animalele fără adăpost și stația de epurare.

Curățenia în prioritățile chișinăuienilor și promisiunile politicienilor

Problema curățeniei în oraș este una dintre principalele priorități ale chișinăuienilor în ultimii ani. În preajma alegerilor locale din 2019, sondajul efectuat de Primăria Mea arăta că aceasta se situa pe locul doi în topul problemelor percepute de locuitorii Chișinăului (cu 33%), după calitatea drumurilor (raportată de 48%) și a trotuarelor (20%). Atunci, candidații la Primărie promiteau o serie largă de măsuri pentru soluționarea problemei, începând de la curățarea sistematică a străzilor și modernizarea sistemului de colectare și evacuare a gunoiului, până la reformarea serviciilor de gestionare a fondului locativ (toate promisiunile făcute de candidații pentru Primar la alegerile locale din 2019 pot fi accesate aici). Actualul edil, Ion Ceban, promitea că va „[...] insista asupra eficientizării lucrului Regiei Autosalubritate. [...] totodată, va fi creată o infrastructură modernă de colectare a deșeurilor, inclusiv sortarea strictă. Evident că pentru a avea un oraș curat e nevoie și de cultura noastră, a tuturor.”

La trei ani distanță, se pare că problema curățeniei a devenit una mai puțin îngrijorătoare pentru chișinăuieni. Sondajul repetat al Primăria Mea din 2022 arată un top diferit al priorităților, unde curățenia (colectarea și sortarea deșeurilor menajere) s-a clasat deja pe locul cinci (cu 14%), după calitatea drumurilor (50%), lipsa spațiilor de parcare (21%), ambuteiaje (19%) și transportul public (18%). Mai mult decât atât, locuitorii capitalei nu se mai arată deranjați de salubrizarea orașului la general, dar evidențiază în mod specific problema gestionării eficiente a deșeurilor. 

Vom trece în revistă măsurile luate de autoritățile municipale pentru soluționarea acesteia, dar și evaluăm progresul atins în soluționarea altor două aspecte ce determină curățenia orașului – problema animalelor fără adăpost și funcționarea stației de epurare a apelor uzate.

Ce au făcut autoritățile pentru a asigura un management mai eficient al deșeurilor?

Managementul deșeurilor în capitală rămâne a fi în mare parte defectuos. Cea mai mare parte a gunoiului municipal încă merge la depozitul de la Țînțăreni, care ne mai poate servi maxim 10 ani, iar soluțiile pentru o mai bună gestionare a deșeurilor vin cu întârziere. 

Totuși, pe parcursul ultimilor doi ani, au fost luate mai multe măsuri menite să îmbunătățească managementul deșeurilor municipale. Locuitorii au început să fie încurajați și informați mai activ despre importanța și regulile sortării, autoritățile au semnat un contract cu ABS Recycling pentru sortarea tuturor deșeurilor colectate în oraș, iar la nivel național au început discuții despre construcția unui centru regional de gestionare a deșeurilor. Asta în timp ce, în ultimii ani, cu ajutorul finanțatorilor externi, autoritățile municipale au sporit numărul de tomberoane și autospeciale pentru colectarea și transportarea gunoiului, iar mai mulți agenți economici au lansat inițiative de colectare separată a unor tipuri de deșeuri. 

Semnarea contractului de gestionare a deșeurilor cu „Autosalubritate”

La sfârșitul lunii martie 2021, pentru a putea beneficia de finanțarea oferită de BERD în cadrul proiectului „Deșeuri solide Chișinău”, municipalitatea a semnat un contract de gestionare a deșeurilor municipale cu Regia „Autosalubritate”. Acesta a fost semnat pentru o durată de 12 ani, cu posibilitatea de prelungire tacită pe câte un an după expirarea termenului. Contractul garantează o autonomie de funcționare pentru „Autosalubritate”, setează un obiectiv de îmbunătățire și extindere a serviciilor prestate, stabilește principiile de calcul al tarifelor pentru servicii și prevede indicatori de performanță. Printre principalele clauze ale contractului se numără:

- Ajustarea anuală a tarifelor în baza unei metodologii elaborate de un expert;

- Compensarea cheltuielilor generate din cauza neajustării sau ajustării necorespunzătoare a tarifelor;

- Obligarea întreprinderii să presteze servicii la un anumit nivel de cantitate;

- Obligarea întreprinderii de a prezenta primăriei rapoarte complexe privind cantitatea, calitatea serviciilor prestate etc.

În esență, contractul deleagă responsabilitatea de gestionare a deșeurilor  Regiei „Autosalubritate” pe cel puțin 12 ani.

Creșterea tarifelor pentru colectarea, transportarea și depozitarea deșeurilor

La puțin peste un an de la semnarea contractului cu municipalitatea, „Autosalubritate” a cerut majorarea tarifelor pentru colectarea, transportarea și depozitarea deșeurilor, justificând că riscă să intre în faliment din cauza creșterii prețurilor la resursele energetice. Prin urmare, au fost practic dublate tarifele lunare pentru evacuarea deșeurilor pentru diferite tipuri de consumatori:

-     pentru locatarii la bloc - 17,5 lei (de la 9,25 lei);

-     pentru fiecare persoană locatară în casele particulare la sol - 35 lei (de la 18,5 lei);

-     pentru agenții economici/entitățile din orașul Chișinău - 210 lei (fără TVA) pentru 1 m³ de deșeuri;

-     pentru serviciile prestate populației din orașul Chișinău - 105 lei (fără TVA) pentru 1 m³ de deșeuri.

Potrivit directorului interimar al Regiei „Autosalubritate”, Igor Gîrlea, majorarea tarifelor, care nu au mai fost revizuite din 2017, era o necesitate. „S-a majorat brusc prețul la combustibil. Această diferență nu este acoperită de nimic. Avem cheltuieli neacoperite deja de 17 milioane de lei. Costurile pentru serviciile terțe s-au majorat cu cel puțin 30%, costurile pentru piese și lubrifianți, de asemenea, s-au majorat. Odată ce nu vom avea cu ce achita combustibilul și acesta nu ne va fi livrat, într-o lună și jumătate nu vom avea cu ce lucra. Devine o catastrofă ecologică de proporții mari”, a declarat Gîrlea. 

Pe de altă parte, consilierii municipali PAS au criticat dur decizia, spunând că în pofida banilor deja cheltuiți, managementul deșeurilor în capitală rămâne a fi defectuos. Aceștia au criticat și modul în care a fost luată decizia – prin delegarea puterii de ajustare a tarifelor direct primarului Ion Ceban. În același timp, fracțiunea PL a învinuit edilul și majoritatea din CMC de lipsa unei metodologii clare și justificate pentru majorarea prețurilor.

Ca răspuns, Primarul Ion Ceban a declarat că de vină sunt vremurile „bune” și majorarea cerută de „Autosalubritate” era și mai mare. Acesta a făcut un angajament public ca până la sfârşitul mandatului să nu mai majoreze tariful pentru evacuarea deșeurilor.

Procurarea echipamentelor pentru colectarea, transportarea și stocarea deșeurilor municipale

Pe parcursul ultimilor doi ani, în cadrul proiectului „Deșeuri Solide Chișinău", Regia „Autosalubritate” a lansat mai multe achiziții pentru procurarea utilajelor și echipamentelor necesare pentru colectarea, transportarea și stocarea deșeurilor. Pe parcursul anului 2022, au fost procurate 3000 de containere zincate pentru stocarea deșeurilor. Acestea au costat aproape 28 de milioane de lei și au fost cumpărate de la compania ELKOPLAST, de origine cehă. Containerele noi trebuie să le înlocuiască treptat pe cele uzate și să suplinească containerele existente, inclusiv pentru platformele mixte de sortare a gunoiului. 

Tot anul trecut au fost încheiate contracte de achiziții și pentru mai multe tipuri de autospeciale: opt autovehicule de mare capacitate pentru transportarea deșeurilor de la compania GT Group (Georgia), șase autogunoiere cu încărcare laterală de la compania Atrikod d.o.o. (Serbia), dar și un compactor nou cu o capacitate de comprimare a deşeurilor de 1000 kg pe metru pătrat. Pentru următorii doi ani, este planificată achiziționarea adițională a 44 de camioane pentru transportarea deșeurilor municipale și alte 30 de autospeciale moderne, de model Renault, pentru evacuarea și transportarea gunoiului. 

Sortarea deșeurilor

De mulți ani, Chișinăul, dar și localitățile din întreaga țară, sunt restanțiere la sortarea și reciclarea deșeurilor. Deși de aproape zece ani există strategii de mediu și de gestionare a deșeurilor care țintesc sporirea cantității sortate și reciclate, implementarea acestora este în mare întârziere. Nici Legea privind deșeurile din 2016 la nivel național, nici Regulamentul privind salubrizarea și asigurarea curățeniei aprobat la nivelul Chișinăului nu au grăbit progresul în sortare. 

Până anul trecut, deșeurile municipale erau în mare parte sortate de către Regia „Autosalubritate”, iar până în 2021 de către ABS Recycling. Mai multe detalii despre evoluția sortării deșeurilor municipale în Chișinău am scris aici. În timp ce divizarea responsabilităților dintre „Autosalubritate” și ABS mergea anevoios (până la încetarea sortării de către ABS în ianuarie 2021), sortarea deșeurilor municipale era în stagnare. Către toamna 2022, înțelegând că situația devine una dramatică, cei de la „Autosalubritate” au cerut avizul CMC-ului pentru a putea să achiziționeze servicii de sortare a deșeurilor municipale solide de la o companie privată. În ianuarie 2023, întreprinderea a încheiat un contract cu ABS Recycling, care prevede prestarea serviciilor de sortare a tuturor deșeurilor colectate zilnic din municipiul Chișinău.  

Cu o valoare totală de de peste 217 milioane de lei, contractul cu ABS are o durată de cinci ani și este divizat în două etape. În prima etapă, se propun a fi reciclate deșeurile din hârtie/carton, plastic, metal și sticlă. Anual, urmează să fie sortate cca 190 000 tone deșeuri, ceea ce va permite în 2023, reciclarea a peste 10% din masa deșeurilor (peste 19 000 tone) sau cca 40-45% din volumul deșeurilor. În a doua etapă, ABS va recicla și RDF-ul din deșeuri (combustibil obținut din tocarea și deshidratarea deșeurilor solide), ceea ce va crește masa deșeurilor reciclate la 20% (peste 38 000 tone) sau aproximativ 70% din volumul deșeurilor transmise spre sortare. Pentru o tonă de deșeuri, Regia „Autosalubritate” va achita companiei 120 de lei în prima etapă și 250 de lei în a doua etapă.

Conform informațiilor oferite de către Regia „Autosalubritate” pentru Primăria Mea, de la semnarea contractului cu ABS Recycling până la jumătatea lunii martie, 9334 de tone de deșeuri municipale au fost predate pentru sortare. Dintre acestea, 18% (sau 1683 de tone) au fost extrase spre reciclare. Până la sfârșitul anului 2024, se planifică finalizarea construcției unei linii de sortare a deșeurilor care va permite sortarea între 2000 și 4000 de tone de deșeuri pe an. 

În continuare, principala miză a autorităților municipale a rămas sortarea la sursă, adică sortarea deșeurilor de către locuitori la ei acasă. Pentru a încuraja sortarea la sursă, în septembrie 2022, A.O. „RECICLARE”, în parteneriat cu Regia „Autosalubritate” și ABS Recycling, au lansat Campania municipală de informare și sensibilizare #eusortez. Timp de șase luni, aceasta și-a propus să îndemne chișinăuienii să colecteze separat deșeurile: resturile alimentare – într-o pungă de culoare neagră, iar cele reciclabile (sticla, hârtia/cartonul, plasticul, dozele de aluminiu) – într-un sac de culoare verde.

În pofida campaniilor de informare, mulți chișinăuieni sunt încă confuzi și slab motivați de regulile de sortare. Aceștia nu întotdeauna știu cum să separe corect deșeurile, iar chiar dacă o fac nu se simt siguri că efortul lor este valorificat. Mulți sunt demotivați de faptul că deșeurile ajung în aceleași tomberoane, iar alții nu au lângă casă platforme pentru colectarea mixtă a gunoiului. 

La momentul actual, autoritățile municipale pun la dispoziție două tipuri de platforme pentru colectarea separată a deșeurilor:

• platforme modulare, unde deșeurile trebuie sortate în două fracții: reciclabile și biodegradabile. Mai exact, toate deșeurile mixte trebuie aruncate în carcasa care este pentru deșeurile biodegradabile, iar plasticul, hârtia, cartonul și sticla în carcasa unde este inscripția „Deșeuri reciclabile”. Actualmente, în Chișinău sunt 152 de astfel de platforme;
• platforme mixte, cu tomberoane din plastic de diferite culori și containere zincate, care însă nu se regăsesc în toate zonele din oraș. În cadrul acestora, deșeurile trebuie aruncate în containerele special amenajate și etichetate pe fiecare fracție. Plasticul și metalul se pun în tomberonul galben, hârtia și cartonul în containerul albastru, sticla în cel de culoare verde, iar deșeurile mixte în containerele zincate. Actualmente, în oraș sunt 1487 de containere speciale de culoare galbenă, verde și albastră. 

Deși s-au angajat în 2020 să închidă cele 1700 de tuburi pentru gunoi din blocurile municipale și să instaleze în locul lor platforme modulare, procesul a stagnat în ultimii ani. Din cele 500 de platforme necesare pentru a închide toate tuburile de gunoi din capitală, în perioada 2020-2022, conform datelor furnizate de DGLCA pentru Primăria Mea, au fost instalate 152.

Pentru a facilita o mai bună valorificare și reciclare a unor tipuri specifice de deșeuri, autoritățile municipale au lansat în 2022 consultări privind aprobarea regulamentului de gestionare a deşeurilor din construcţii şi demolări în oraşul Chişinău. Proiectul își propune să creeze condiţii necesare pentru gestionarea acestor tipuri de deşeuri în siguranță și într-un mod prietenos mediului, creșterea gradului de valorificare și reciclare a acestora, precum și reducerea cantității și gradului de periculozitate a deșeurilor rezultate din activitățile de construcții și demolări. Proiectul vine după ce în septembrie 2022 Comisia pentru Situații Excepționale a Municipiului Chișinău a anunțat situație excepțională teritorială privind imposibilitatea evacuării, transportării și depozitării deșeurilor vegetale, de construcții și demolări (DCD).

În general, deși s-au făcut pași importanți pentru sporirea ratei de sortare a deșeurilor în capitală, aceștia au venit cu mare întârziere și în ritm încet. Speranța e că mecanismele setate în 2023 (contractarea ABS Recycling pentru sortarea tuturor deșeurilor municipale, dar și construcția liniei de sortare a deșeurilor) vor începe a da roade cât mai curând. Situația agravată de mediu, dar și capacitatea limitată a depozitului de la Țînțăreni, au determinat deja termenul limită pentru punerea în aplicare a soluțiilor.

Depozitul de deșeuri de la Țînțăreni

Depozitul de deșeuri de la Țînțăreni este încă principala destinație a deșeurilor municipale. Începând cu 2010, locuitorii comunei au început să expune îngrijorări tot mai vocale privind pericolul de poluare a apelor subterane din preajma gunoiștii și aceasta și-a sistat temporar activitatea. Din 2017, însă autoritățile din Chișinău și Țînțăreni ajuns la un compromis și au semnat un contract de societate civilă. Acordul, care prevede 26 de acțiuni, permite municipalității să stocheze în continuare gunoiul la poligonul din Țînțăreni, în schimbul investițiilor în infrastructura localității, transferarea anuală a 10 milioane de lei în contul comunei, dar și modernizarea poligonului de deșeuri astfel încât acesta să corespundă standardelor ecologice. Începând cu 2017, la sfârșitul fiecărui an, contractul era prelungit pe câte un an. În 2021 însă acesta a fost încheiat pe o perioadă de trei ani, ceea ce asigură o destinație pentru deșeurile municipale până la sfârșitul lui 2024. În schimb, municipalitatea a continuat angajamentele de modernizare a poligonului. 

Una din principalele intervenții la poligonul de la Țînțăreni au fost lucrările din etapa a II-a de consolidare a digului de protecție. Acestea includ stabilizarea terasamentelor, forarea a

130 de piloni de sprijin, montarea chiuvetelor din beton, construcția drenajului, amenajarea și consolidarea acostamentelor, asfaltarea drumului pe dig etc. Până la momentul actual, s-a reușit forarea a 107 piloni de stabilizare, sudarea carcaselor pilonilor de sprijin, forarea și betonarea sondelor cu adâncimea de circa 6-17 metri. Totodată, a fost amenajat drumul de acces al șantierului nr. 2. Din 2020 (când a fost inițiat proiectul de modernizare a poligonului) până în 2022, Primăria a cheltuit peste 100 de milioane de lei, iar altele 142 mai urmează a fi investite (bani ce au fost alocați din bugetul municipal, dar și din investițiile Fondului Ecologic Național și BERD). În 2022, pentru a facilita stocarea de deșeuri la Țînțăreni, „Autosalubritate” a lansat o achiziție de șase milioane de lei pentru procurarea de argilă în calitate de material izolant a straturilor de deșeuri menajere transportate.

În pofida lucrărilor de modernizare a poligonului de la Țînțăreni, mulți experți de mediu totuși critică depozitarea deșeurilor ca măsură de gestionare a acestora. Bunăoară, fosta ministră a mediului, Iuliana Cantaragiu, a atras atenția că „depozitarea deșeurilor este cea mai proastă soluție în procesul de gestionare a deșeurilor”, iar „poligonul de la Țînțăreni pe de parte nu este ideal”. De fapt, anul ăsta eram aproape de a face primii pași spre construcția unei stații moderne de prelucrare a deșeurilor. În februarie 2023, în Parlament a fost înregistrat un proiect de lege care prevedea construcția unui centru modern de gestionare a deșeurilor. Acesta ar fi permis colectarea, sortarea și reciclarea gunoiului nu doar din municipiul Chișinău, dar și din alte cinci raioane din centrul Republicii. După ce a stârnit controverse din opoziție din cauză că ar duce la „o groapă de gunoi de 20 de hectare lângă Chișinău”, însă proiectul a fost retras de pe masa legislativului pentru a-l consulta și îmbunătăți.

Concluzie

În ultimii doi ani, autoritățile municipale au făcut mai mulți pași înainte pentru eficientizarea managementului deșeurilor – au procurat utilaje și echipamente noi, au continuat modernizarea poligonului de la Țînțăreni, au informat mai activ locuitorii despre regulile de depozitare și sortare a deșeurilor, dar și au luat primele măsuri consistente pentru sortarea acestora. Contractul semnat de către „Autosalubritate” cu ABS Recycling oferă o speranță într-o mai bună gestiune a deșeurilor, într-un mod mai eficient și prietenos cu mediul. Totuși, multe mai rămân de făcut – parteneriatul cu ABS are drept obiectiv ajungerea la o rată de sortare de 70% din volumul deșeurilor în aproximativ un an, iar până în 2030 se vrea să fim cu zero deșeuri depozitate. Până a ajunge acolo însă e necesar de suplinit infrastructura pentru colectarea separată a deșeurilor (mai ales în paralel cu închiderea tuburilor din blocurile de locuit) și de informat cât mai eficient și activ chișinăuienii despre regulile de sortare. Chișinăul are multe exemple bune de gestionare a deșeurilor, despre care am scris aici. Cu suficientă determinare și responsabilitate putem avea un oraș curat, în care deșeurile se transformă din problemă în resursă.

Ce au făcut autoritățile pentru soluționarea problemei animalelor fără adăpost?

Problema animalelor fără adăpost a rămas încă una acută pentru chișinăuieni. Sondajul realizat de Primăria Mea în 2022 arată că aceasta cauzează cel mai mare nivel de disconfort în rândul locuitorilor municipiului, astfel încât 69% din respondenți au spus că nu sunt mulțumiți de felul în care autoritățile gestionează problema câinilor vagabonzi. 

Grupuri de câini fără adăpost pot fi văzute în aproape fiecare colț al orașului. Fie că sunt sterilizați și marcați cu crotaliu la urechiușe, fie nu au trecut încă prin întregul proces de capturare - sterilizare - eliberare, aceștia au devenit parte a peisajului urban. Deși în 2019, odată cu adoptarea noilor regulamente de gestionare a animalelor cu și fără stăpân și crearea Secției Control și Protecție a Animalelor, apăruse speranțe pentru un progres semnificativ în reducerea numărului de animale fără stăpân, așteptările nu au fost atinse până în 2023. Măsurile întreprinse în ultimii doi ani au fost criticate ca inconsecvente, iar confruntările între administrația locală și societatea civilă nu au încetat. Cele două măsuri mult așteptate – sterilizarea în masă a patrupezilor și lansarea unui registru al animalelor de companie – au mers anevoios, cu critici și întârzieri, iar noua Întreprindere înființată în 2022 a fost întâmpinată cu rezistență vehementă. Deocamdată, eficiența acesteia nu poate fi măsurată, întrucât îi lipsesc acte necesare și angajați.

Sterilizarea animalelor de companie

Pentru a preveni înmulțirea și răspândirea necontrolată a animalelor fără adăpost pe străzile capitalei, una din măsurile esențiale este sterilizarea animalelor de companie, atât cu stăpân, cât și fără. Despre necesitatea unui program amplu de sterilizare se vorbea de mulți ani, iar activiștii și activistele pentru drepturile animalelor elaborau numeroase inițiative pentru a-l pune pe roate. În cele din urmă, în decembrie 2016, a fost lansat Programul municipal de sterilizare gratuită a animalelor de companie. De rând cu procedura de sterilizare, animalele sunt microcipate și vaccinate contra rabiei. Pentru a beneficia de servicii gratuite de sterilizare a câinilor și pisicilor trebuie întrunite anumite condiții: animalul trebuie să aibă un stăpân, femelele au prioritate, beneficiarii (stăpânii animalelor) provin din cartierele de case la sol sau sunt pensionari, un stăpân va steriliza nu mai mult de 2 animale, patrupezii provin din rase comune sau metiși. 

Conform informației oferite pentru Primăria Mea de către Direcția Generală Locativ-Comunală și Amenajare, pe parcursul ultimilor ani în cadrul programului municipal de sterilizare au fost sterilizați 2967 câini fără stăpân, 766 câini cu stăpân, 400 pisici fără stăpân și 1750 pisici cu stăpân (câinii și pisicile cu stăpân sunt sterilizate doar dacă sunt metiși sau de rasă comună). Programul de sterilizare însă s-a desfășurat cu multe scandaluri și critici din societatea civilă. În 2021, fostul șef al Secției Control și Protecție a Animalelor (SCPA), Karl Luganov, anunțase că tenderul pentru „Sterilizarea, vaccinarea și înregistrarea (microciparea) câinilor și a pisicilor de rasă comună” a fost tergiversat timp de două luni din cauza numirii lui Vitalie Voznoi în calitate de șef interimar (din cauza introducerii modificărilor de către noul șef). Către sfârșitul aceluiași an, activiștii și activistele au inițiat proteste împotriva cheltuirii netransparente a fondurilor pentru sterilizare, iar Luganov acuza angajații Centrului de sterilizare a câinilor fără stăpân de capturarea aleatorie a patrupezilor, fără ordinele necesare din partea SCPA și fără careva dovezi. Mai mult, acesta punea sub semnul întrebării bugetul planificat pentru 2022 pentru Centrul de sterilizare, spunând că „Nu este clar pentru ce este nevoie de o sumă atât de mare, banii se alocă într-o companie netransparentă.” Atunci cei de la Regia Autosalubritate au combătut acuzațiile spunând că SCPA nu și-a onorat obligațiile financiare față de ei. Către 2023, cauza acuzațiilor practic s-a inversat: în ianuarie 2023, activiștii și activistele și-au exprimat public îngrijorarea față de bugetul micșorat pentru sterilizare - comparativ cu anul precedent (2022), acesta a scăzut de la 5 milioane la 1,5. Activista civică a Asociației Obștești pentru protecția drepturilor animalelor „Societatea Umană”, Anastasia Cozlovschi, declarase pentru Agora că societatea civilă a trimis recomandări către Ministerul Finanțelor și către Consiliului Municipal ca aleșii locali să vină cu amendamente pentru a aloca mai mulți bani pentru animale. Acestea însă ar fi fost ignorate. „Reamintim că în decursul anului 2022, la Necropola de Animale, au murit 135 de câini, iar ANSA a interzis plasarea câinilor la Necropolă din cauza lipsei de autorizație și condițiilor necorespunzătoare normelor”, afirma Cozlovschi. 

De fapt, îngrijorările exprimate referitor la activitatea Necropolei au fost o constantă în ultimii doi ani (și până atunci). În decembrie 2021, Agenția Națională pentru Siguranța Alimentelor (ANSA) a făcut public un raport de audit în urma verificării efectuate la Necropolă, în care a scos la iveală mai multe nereguli (printre care lipsa unui medic veterinar, proveniența necunoscută a hranei pentru animale și lipsa evidenței mortalității animalelor). Activiștii și activistele au inițiat un protest împotriva gestionării defectuoase a Necropolei de către „Autosalubritate”. Grupul de inițiativă „Societatea Umană” a scris că  „Necropola este un lagăr urban de concentrare pentru animale, unde, din cauza unei întrețineri deficiente, mulți câini sunt slăbiți și bolnavi și mor în fiecare zi în urma rănilor. „Autosalubritatea” este întreprinderea care pe parcursul zecilor de ani a irosit milioane de lei din bugetul orașului fără a raporta cheltuielile și a încălcat grav regulamentele orașului.” Ca replică, cei de la Autosalubritate” au scris într-o postare că „condițiile de întreținere a câinilor sunt satisfăcătoare, iar angajații centrului, care de altfel sunt iubitori de animale, le oferă toată protecția și grija necesară. (...) Igor Gîrlea, atunci administratorul interimar al Regiei Autosalubritate, a mai învinuit DGLCA de nerespectarea obligațiilor contractuale, cauzată de conflicte personale între reprezentanții Regiei și SCPA. Administratorul a mai menționat că, controlul efectuat de ANSA nu are putere juridică, fiind „doar opinie” și ar fi fost efectuat neconform, fără anunțare prealabilă și nu a fost aplicată amendă în urma acestuia. 

Pe parcursul anului 2022, activiștii și activistele pentru drepturile animalelor au participat aproape la fiecare ședință CMC în care s-a discutat subiectul animalelor și au continuat să vorbească de la tribună despre încălcările și neregulile de la Necropolă. În aprilie 2022, Karl Luganov insista că Necropola de animale din Chișinău, care se află în gestiunea Î.M. Regia „Autosalubritate”, anual primește din bugetul municipal 8 000 000 lei pentru aproximativ 500 de câini, însă acești bani nu sunt folosiți corect. Conform acestuia, animalele se află într-o stare deplorabilă în timp ce alte aziluri de animale din oraș au succese fără finanțare din partea municipalității, cu mult mai puțini muncitori decât în Necropolă și mai mulți câini de care au grijă. Conflictele dintre SCPA, activiști/ste și „Autosalubritate” referitor la necropolă nu au încetat nici când au fost lansate discuțiile privind o nouă întreprindere de gestionare a animalelor fără adăpost. De fapt, problema Necropolei a rămas un măr al discordiei în acest sens.

Înființarea noii întreprinderii municipale pentru gestionarea animalelor fără adăpost

Odată cu adoptarea în 2019 a regulamentelor privind întreținerea animalelor de companie și fără stăpân din Chișinău și, prin urmare, înființarea Secției control și protecție a animalelor (SCPA), atât activiștii/activistele din domeniu, cât și cetățenii de rând, aveau așteptări mari privind apropierea unei soluții pentru problema animalelor fără adăpost din oraș. Totuși, animalele fără adăpost au rămas o imagine neschimbată pe străzile capitalei, iar conflictele dintre administrația locală, activiști și activiste nu au încetat să apară. În decembrie 2021, invocând managementul defectuos al problemei animalelor fără adăpost din Chișinău, creșterea numărului de cazuri de agresiune a câinilor maidanezi, dar și gestionarea netransparentă a fondurilor pentru soluționarea problemei, consilierul municipal Ruslan Verbițchi (PPDA) a venit cu propunerea de a înființa o Comisie pentru identificarea soluțiilor la problema animalelor cu și fără stăpân. Activitatea acesteia a mers cu bucluc chiar de la anunțarea Comisiei. Primăria Mea a scris aici detaliat despre conflictele iscate din activitatea acesteia.

În cele din urmă, în aprilie 2022, comisia a prezentat un raport care sublinia mai multe probleme legate de animalele fără adăpost în Chișinău - creșterea numărului de agresiuni a câinilor fără stăpân în ultimul an, migrarea necontrolată a câinilor vagabonzi din suburbii, birocratizarea excesivă a capturării câinilor fără săpân și suprapunerea atribuțiilor SCPA și a Necropolei. Drept soluție, acesta propunea comasarea celor din urmă și crearea unei întreprinderi municipale noi, cu responsabilitatea de a gestiona problema câinilor fără stăpân, dar și alte obligații care le aparțin acestor structuri pe segmentul animalelor de casă/animalelor fără stăpân. Conform spuselor lui Verbițchi, noua întreprindere municipală ar economisi aproape șase milioane de lei din fondul alocat pentru gestionarea problemei animalelor fără adăpost. Raportul Comisiei pentru identificarea soluțiilor la problema animalelor cu și fără stăpân a fost întâmpinat cu mari critici și rezistență din partea societății civile. Conform activistei civice și membrei comisiei Lidia Vinogradova, grupul de lucru nu audiase reprezentantul SCPA și alți specialiști în domeniu, nu efectuase vizite în teritoriu pentru inspectarea situației, nu efectuase o cercetare aprofundată a problemei, nu aprobase raportul în variantă finală și nu primise avizurile pozitive necesare (Comisia locativ-comunală și amenajare a acordat aviz negativ, Comisia juridică a acordat aviz pozitiv cu o oră și jumătate înainte de adoptarea raportului în CMC, iar Comisiei finanțe raportul nu i-a fost prezentat spre avizare). Activistele pentru drepturile animalelor susțineau că scopul adevărat al lui Verbițchi ar fi fost modificarea regulamentelor adoptate în 2019, pe care societatea civilă le consideră cele mai reușite pentru soluționarea problemei animalelor fără stăpân, și eliminarea SCPA, activitatea căreia a suferit impedimente încă de la creare. În pofida criticilor, proiectul a fost votat cu 33 de voturi pentru, 3 împotrivă și 9 abțineri. 

Întreprinderea municipală „Supravegherea și protecția animalelor” a fost înființată prin decizia Consiliului municipal abia către septembrie 2022. Acesteia i-au revenit în gestiune gestiune Necropola de animale cu toate bunurile sale și terenul pe care se află aceasta (situat pe strada Uzinelor 205/6). Autoritățile municipale anunțau la lansarea acesteia că scopul întreprinderii va fi „sterilizarea masivă a animalelor fără stăpân și adopția acestora, dar și izolarea câinilor agresivi, astfel încât municipiul Chișinău să devină un loc sigur în care cetățenii să nu fie agresați de câinii vagabonzi, iar pe străzile capitalei să fie câți mai puțini câini fără stăpân”. În același comunicat, se anunța că urmează să fie modificat și Regulamentul privind întreținerea animalelor de companie cu și fără stăpân din municipiul Chișinău, Regulamentul privind capturarea, transportarea evidența și îngrijirea câinilor și a pisicilor fără stăpân din municipiul Chișinău nr. 4/4 din 17 septembrie 2019. Activiștii și activistele pentru drepturile animalelor însă au continuat să protesteze vehement împotriva oricăror modificări. 

La momentul actual, funcționalitatea noii întreprinderi rămâne încă neclară. De câteva luni, Primăria întreprinde tentative eșuate de a adopta în CMC un Contract de gestionare directă a serviciului public „gestionarea câinilor fără stăpân în municipiul Chișinău”. Printre altele, acesta presupune delegarea gestiunii finanțelor pentru soluționarea problemei animalelor fără adăpost noii întreprinderi. Conform proiectului, aceasta ar cheltui în mediu 2150 de lei pentru fiecare animal. Contractul a fost inclus și ulterior alăturat de pe ordinea de zi de trei ori: pe 21 aprilie, 3 mai și 20 iunie. În timp ce Primăria insista pe o rezolvare rapidă, consilierii municipali criticau proiectul din cauza lipsei consultărilor publice. Și societatea civilă a criticat adoptarea contractului - activista Lidia Vinogradova a declarat pe pagina sa că proiectul îndoielnic nu presupune raportarea lucrului efectuat și a resurselor cheltuite, acutizează și mai mult problema câinilor fără adăpost și va aduce la pierderi anuale de milioane de lei din bugetul municipal. Contactat de Ziarul de Gardă, Karl Luganov a criticat dur contractul propus, spunând că că odată cu semnarea acestuia, există riscul ca reprezentanții întreprinderii să captureze animale fără vreun ordin care ar confirma necesitatea acestei acțiuni, iar eventual ar fi posibile diverse scheme de corupție. Contactată de redacție, viceprimara Irina Gutnic l-a contrazis și a asigurat că patrupezii vor fi capturați doar în conformitate cu ordinele emise de SCPA. 

Fostul șef al Întreprinderii municipale, Ion Golban, declară că aceasta activează fără autorizație și mai are nevoie de suplinirea pozițiilor vacante cu specialiști. „Mereu este nevoie de personal competent, dar, oricum, noi avem angajați, doar vânător nu avem. Problema este că noi nu avem autorizație sanitar-veterinară de la Agenţia Naţională pentru Siguranţa Alimentelor, dar suntem la etapa de examinare. Au fost specialiștii, le-am arătat condițiile și așteptăm rezultatele”, a precizat acesta pentru Ziarul de Gardă. Conform viceprimarei Irinei Gutnic, la etapa actuală, întreprinderea activează în baza unui contract de prestării servicii cu o clinică veterinară. Cea din urmă se ocupă de capturarea, sterilizarea și ciparea câinilor. 

Între timp, activiștii și activistele continuă să critice întreprinderea nou creată, spunând că „aceasta este exact pe locul necropolei. Cu regret, s-a schimbat doar denumirea. Toți angajații au fost mutați la noua întreprindere.” Conform acestora, este necesar de modificat componența personalului, în caz contrar problema câinilor fără stăpân va rămâne neschimbată. 

Înființarea Registrului animalelor de companie

Încă de la adoptarea celor două regulamente privind animalele cu și fără stăpân din Chișinău în 2019, specialiștii vorbeau despre necesitatea instituirii unui registru electronic al animalelor de companie. Acesta ar permite o evidență mai strictă a numărului de patrupezi în capitală, dar și identificarea celor care abandonează animale pe stradă. Nou-formata Secție Control și Protecție a Animalelor în cadrul DGLCA a setat lansarea registrului ca una din prioritățile sale. Totuși, nici aici nu s-a trecut fără tergiversări. În 2021, în contextul apariției în spațiul public a scandalului din interiorul SCPA (numirea lui Vitalie Voznoi în calitate de șef al SCPA și protestul angajaților secției împotriva acesteia), Karl Luganov anunțase că din cauza conflictelor interne SCPA nu s-a putut înregistra în calitate de operator de date cu caracter personal și nu a putut lansa baza de date a animalelor de companie. 

Registrul a ajuns pe masa consilierilor municipali deja în februarie 2022. Proiectul a cauzat discuții aprinse între consilieri și raportor. În timp ce unii criticau proiectul registrului pentru lipsa de consultări publice, SCPA îl apăra spunând că proiectul este unul tehnic, reglementând cum funcționează site-ul Registrului, astfel încât nu ar fi fost necesară organizarea dezbaterilor publice. În cele din urmă, proiectul fusese respins în cadrul ședinței consiliului municipal. 

Totuși, pe 1 iulie 2022, registrul a devenit funcțional în format electronic și disponibil online pe adresa www.petsid.md. Acesta este gestionat de Direcția generală locativ-comunală și amenajare (DGLCA). Autoritățile au invitat deținătorii de animale de companie să le înregistreze în registru începând cu toamna aceluiași an. Pentru deținătorii de câini și pisici înregistrarea a fost anunțată ca obligatorie (cu o amendă de 300 de lei pentru cei care nu se conformează), în timp ce pentru stăpânii altor specii de animăluțe aceasta a rămas benevolă. Pentru a-și înregistra animalele, deținătorii trebuie să meargă la o clinică veterinară, unde li se introduce un microchip și li se oferă un pașaport, care permite înregistrarea acestora în sistem. Procedura detaliată de înregistrare este descrisă aici. Aceasta se face contra plată (suma variază în dependență de clinica veterinară aleasă), dar pentru anumite categorii de cetățeni este gratuită (de exemplu, pensionari sau familii vulnerabile).

Conform datelor oferite de către DGLCA, în registrul electronic au fost deocamdată înregistrate 350 de animale de companie. Pentru informarea proprietarilor animalelor de companie despre necesitatea înregistrării obligatorii a animalelor de companie au fost efectuate deplasări în sectorul privat și au fost difuzate informații la subiectul dat, precizează DGLCA. 

Concluzie

Deși aprobarea regulamentelor de întreținere a animalelor de companie în 2019 și crearea Secției Control și Protecție a Animalelor au setat așteptări înalte pentru accelerarea soluționării problemei animalelor fără adăpost, soluțiile vin mult mai greu decât era anticipat. Din 2021 încoace, progresul în micșorarea numărului de animale pe străzi a fost modest, iar activiștii și activistele continuă să scoată la iveală nereguli în procesul de gestionare a acestora. Eficiența procesului de sterilizare este pusă sub semnul întrebării, registrul animalelor de companie a fost lansat mai târziu decât era planificat, iar noua întreprindere pentru gestionarea animalelor fără adăpost încă nu a reușit să-și demonstreze necesitatea sau eficiența. În pofida acestor probleme, este totuși lăudabilă lansarea registrului electronic al animalelor de companie, dar și sterilizarea a peste 2000 de patrupezi. Registrul însă trebuie în contunuare popularizat în rândul chișinăuienilor. În continuare, persistă necesitatea reducerii numărului de animale fără stăpân în capitală, iar pentru aceasta va fi nevoie de eficientizat procesul de sterilizare, încurajat înregistrarea animalelor de companie în registrul unic, educat proprietarii de animale și aplicat responsabil cele două regulamente adoptate în 2019.

Ce au făcut autoritățile pentru modernizarea stației de epurare?

Lucrările de reparații și modernizare la stația de epurare a apelor uzate din Chișinău au început încă din 2018, cu scopul de a fi încheiate în doi ani și jumătate. Au fost contractate două companii germane, care, la rândul lor, contractau companii locale pentru efectuarea lucrărilor. Costul total al proiectul de reabilitare ajungea la peste 24 de milioane de euro, oferite de Uniunea Europeană. În 2020, autoritățile municipale anunțau că lucrările sunt gata în proporție de doar 50 la sută, iar în 2021 se raporta că acestea au rămas la nivelul de 80%. Blocajul în modernizarea stației de epurare a ajuns subiect de scandal în media, găsindu-se mai multe scuze pentru întârzieri, inclusiv pandemia COVID-19. Ulterior, a fost stabilit un nou termen limită pentru finalizarea lucrărilor – primăvara 2022. În vara 2022, reprezentanții Ministerului Mediu au inspectat lucrările de la stația de epurare și au raportat că rezultatele lucrărilor erau estimate la 85%, iar cele de montare a utilajelor şi echipamentelor mecanice erau îndeplinite în mărime de 95%. Anul trecut, fosta ministră a mediului anunțase că autoritățile municipale au stabilit un nou termen limită pentru lucrări – august 2023. Actualmente, pe site-ul Primăriei e indicat că „au fost reconstruite două depozite în vederea izolării totale a nămolurilor cu membrană, a fost montat utilaj de deshidratare a nămolului, iar pentru eliminarea mirosului, au fost instalate dozatoare și procurați reactivi pentru stabilizarea nămolului deshidratat la centrifugi”.

În iunie 2023, Primăria Mea a adresat o solicitare de informație către Direcția Generală Locativ-Comunală pentru a întreba la ce etapă este actualmente modernizarea stației, însă deocamdată nu a primit un răspuns. 
 

Concluzie finală

Problema curățeniei rămâne încă actuală și deranjantă pentru chișinăuieni. Sondajul Primăria Mea din 2022 arată că locuitorii capitalei sunt încă nemulțumiți de curățenia pe străzi, posibilitatea de a sorta deșeurile și câinii vagabonzi. Totuși, autoritățile au încercat să identifice și aplice soluții pentru acestea în ultimii doi ani. Progresele au fost mai vizibile în domeniul gestionării deșeurilor decât în cel al gestionării animalelor fără adăpost. 
Progresul este neclar și în cazul modernizării stației de epurare. După mai multe amânări a dării în exploatare a lucrărilor (din 2021 până în august 2023), autoritățile raportau un progres de peste 85%, ceea ce ar însemna că modernizarea stației ar fi pe final. Primăria Mea va continua să urmărească actualizări pe acest subiect.