19 feb. 2025

Ce (nu) se întâmplă cu pavajul istoric din str. 31 August 1989

Acum doi ani, în luna martie, pe str. 31 August 1989, în timpul procesului de reparație a porțiunii cuprinsă între str. Alexandr Pușkin și Gavriil Bănulescu-Bodoni, a fost descoperit caldarâm din secolul al XIX-lea. Zile la rând responsabilii de la primărie au făcut declarații pentru presă pe fundalul pavajului, iar planurile de conservare a segmentului de stradă au tot curs din diferite direcții. În toată această perioadă, caldarâmul, scos la iveală de către arheologi, este plămădit fără milă de roțile automobilelor. Planurile de renovare ale autoritățile municipale par că nu evoluează, în timp ce artera capitalei cu edificii de cultură importante în imediată apropiere, arată ca un șantier. Responsabilii de la Primăria Chișinău susțin că au un proiect de execuție elaborat, pe când cei de la Ministerul Culturii afirmă că au văzut doar schița de proiect. Cine poartă responsabilitatea pentru cei doi ani în care lucrările care bat pasul pe loc? Este vorba despre neglijență sau doar despre o procedură birocratică firească? Ce spun oficialii de la Primăria Chișinău și Ministerul Culturii – aflați în articol.

Primăria Chișinău: avem proiectul de execuție

Responsabilii de la Direcția Generală Mobilitate Urbană (DGMU) susțin că au un proiect de execuție elaborat pentru amenajarea zonei cu caldarâm. La baza lui au stat recomandările Consiliului Național al Monumentelor Istorice (CNMI), schița de proiect elaborată de Rolan Rotari și rezultatele scanării LIDAR (un sistem modern de scanare laser, care colectează rapid date precise despre suprafața analizată, generează modele digitale detaliate și realiste), care au fost necesare pentru a crea o hartă detaliată a pietrelor de pavaj. Astfel, rezultatele au servit ca bază pentru întocmirea documentelor de execuție.

DGMU susține că a fost prevăzută inclusiv amenajarea unei ,,rigole laterale” (canale de drenaj), pentru ambele părți ale drumului și pe toată lungimea sa, pentru a evacua apele pluviale. Deși le-am cerut răspunsuri clare despre sursele de finanțare, cei de la DGMU susțin că conservarea și reabilitarea vestigiului arheologic este asigurată în conformitate cu Decizia CMC nr. 588-d din 27.12.2024, fără a oferi detalii clare. O asemenea decizie în registrul de stat al actelor locale, nu găsim. Același număr și dată are însă o dispoziție a primarului, care ține de aplicarea bugetului municipal Chișinău provizoriu pentru anul 2025. În documentul de aproape o sută de pagini, nu am identificat resurse financiare alocate expres în acest sens. Totuși, pentru Fondul de revitalizare al Centrului istoric, inclusiv proiectări, studii, expertizări, co-finanțări, este prevăzută suma de 25 de milioane de lei (Anexa 4.1).

În mai 2024, șeful de atunci al DGMU, Vitalie Mihalache, declara că sunt la etapa de pregătire a proiectului de execuție, după care ar urma și faza de întocmire a devizului de cheltuieli. Toate acestea urmând să fie aprobate de Consiliul Municipal Chișinău. Deși suntem în 2025, un asemenea proiect nu a fost pus în discuție în CMC.

Ministerul Culturii: nu este proiect de execuție

Într-un răspuns oferit pentru Primăria Mea, cei de la Ministerul Culturii susțin cu totul altceva. Astfel, Primăria Municipiului Chișinău ar fi trimis specialiștilor de la CNMI doar schița de proiect, pentru care au primit aviz în cadrul ședinței din 7 martie 2024. Am urmărit ședința respectivă, unde arhitectul Rolan Rotari a prezentat viziunea de amenajare a porțiunii de stradă. Acesta a detaliat modul în care ar trebui conservat caldarâmul, cum să fie acoperite zonele unde acesta nu a putut fi salvat, integrarea pistei de bicicliști, accesibilizarea suprafeței pentru persoanele cu nevoi speciale și asigurarea securității copiilor. La finalul examinării, cei de la CNMI au concluzionat:

„Se aprobă conceptul de amenajare general. Considerăm că schița nu este la etapa la care poate fi elaborat proiectul de execuție. La o următoare ședință, să fie prezentată schița de proiect detaliată, care să conțină și sugestiile comunicate în cadrul ședinței.”

În răspunsul Ministerului Culturii oferit pentru Primăria Mea, se mai precizează că implementarea lucrărilor de reabilitare revine autorității publice locale. Tot Primăria Chișinău este responsabilă de organizarea consultărilor publice și de identificarea surselor financiare necesare. Autoritatea mai reiterează că eliberează avize doar în baza schițelor de proiect și a proiectelor de execuție – cel din urmă nefiind încă prezentat de primărie.

Degradarea porțiunii conservate: Mașini parcate, glod și buruieni

Segmentul de drum cu pavaj istoric s-a transformat, de ceva timp, într-o imensă parcare. Deși a fost descoperit cu grijă, de către arheologi, acesta este acumtrecut zilnic de mașini. Arheologii avertizează că greutatea vehiculelor afectează grav caldarâmul, care nu a fost protejat prin lucrări de conservare. Automobilele nu doar au ocupat spațiul cu pavaj, ci și trotuarele. Un locuitor al capitalei a sesizat autoritățile pe platforma eu.chisinau.md că emisfera plasată pe trotuar, cu scopul de a bloca circulația, este constant dată la o parte.

Pe hârtie, autoritățile municipale care, potrivit Ministerului Culturii, și-au asumat responsabilitatea de a îngrădi accesul mașinilor în zona, prezintă soluții menite să asigure acest lucru. Totuși, acestea nu coincid cu realitatea din teren. DGMU declară:

„Pentru a preveni deteriorarea caldarâmului, au fost implementate măsuri de restricționare a accesului, atât prin limitare fizică, cât și prin indicatoare rutiere. Excepție este o cale de acces din strada adiacentă, care traversează șantierul, pentru a permite intervenția vehiculelor de urgență și asigurarea accesului către unitățile comerciale și socio-culturale din zona monumentului.”

De facto însă, calea de acces dinspre strada București permite șoferilor să parcheze nestingheriți automobilele chiar pe caldarâm. Municipalitatea pasează responsabilitatea către Ministerul Afacerilor Interne, susținând că acesta este responsabil pentru respectarea regulamentului circulației rutiere.

Pe lângă parcare, caldarâmul a devenit teren fertil. În vara anului trecut, acolo s-au copt roșii, iar în vara lui 2023, ambrozia a crescut în cantități industriale. Locuitorii capitalei au semnalat și prezența buruienelor.

Scurt pe doi

După ce a intrat în reparație, la începutul lunii martie 2023, pe str. 31 august cuprinsă în perimetrul străzilor Pușkin și Bănulescu-Bodoni, a fost scos la iveală un pavaj vechi. Imediat după descoperire, Agenția Națională Arheologică a efectuat cercetări descoperind un pavaj din piatră de granit ce datează din perioada 1869-1870. Specialiștii recomandau conservarea și restaurarea acestuia, precum și reconstituirea secțiunilor lipsă cu materiale similare, pentru a pune în valoare patrimoniul istoric al orașului. Studiul a relevat că porțiunea păstrată are o lățime de 2,45-3,75 metri și prezintă denivelări cauzate de timp și intervenții anterioare. Agenția a transmis un raport tehnico-științific Ministerului Culturii și Direcției Generale Mobilitate Urbană Chișinău, subliniind importanța protejării acestui element de patrimoniu urban.

Autoritățile locale au luat în considerare transformarea acesteia într-o zonă pietonală, având în vedere amplasarea centrală și valoarea culturală a acestei, fiind înconjurată de instituții precum Muzeul Național de Istorie și Biblioteca Națională. Porțiuni similare de caldarâm au fost descoperite și pe str. Sfântul Ilie, în imediata apropiere a Academiei de Studii Economice, precum și în alte zone din perimetrul centrului vechi. Conform celor de la Agenția Națională de Arheologie, strada a fost pavată cu piatră de granit încă din anii 1869-1870, fiind una dintre primele artere din oraș care a beneficiat de acest tratament. Sectorul străzii 31 August 1989 dintre str. Alexandr Pușkin și str. Mitropolit Gavriil Bănulescu-Bodoni ar fi fost pavat în această perioadă, în timp ce pavarea celorlalte sectoare ale străzii a avut loc în următoarele decenii.

Pornind de la valoarea istorică și de la necesitatea urgentării procesului de conservare, în august 2024, Asociația Obștească „Salvați Chișinăul”, Alianța „Biciclete Chișinău” și Asociația Obștească „Centrul de Urbanism” au expediat un demers către autoritățile locale, solicitând grăbirea procesului de reabilitare a porțiunii de caldarâm, pietonalizarea acesteia și conectarea cu restul pistei de biciclete de pe strada 31 August 1989. Semnatarii au subliniat necesitatea unei mai mari transparențe privind etapele de realizare a proiectului.

Concluzii

La aproape doi ani de la descoperirea caldarâmului, entuziasmul inițial a fost înlocuit de nepăsare și degradare. Promisiunile nu s-au concretizat în acțiuni, iar responsabilitatea este evitată prin birocrație și pasarea problemei de la o instituție la alta. Reabilitarea acestei porțiuni istorice ar aduce beneficii culturale și turistice considerabile, însă efortul necesar pare să fie blocat de lipsa de coordonare și transparență între autoritățile implicate.

Este esențial ca Primăria Chișinău și Ministerul Culturii să colaboreze eficient pentru a implementa măsuri concrete de conservare și valorificare a pavajului istoric, transformând zona într-un spațiu pietonal care să îmbogățească identitatea culturală a capitalei și să ofere beneficii locuitorilor și turiștilor.

Recomandări

Pentru a evita degradarea completă a pavajului istoric și pentru a valorifica acest element al patrimoniului urban, este necesară o intervenție rapidă și coordonată între autorități, experți și societatea civilă. Mai jos sunt câteva propuneri concrete:

1. Protecția imediată a caldarâmului prin restricționarea accesului auto:

Instalarea de bariere la toate căile de acces pentru a împiedica parcarea și circulația mașinilor.
Semnalizare rutieră clară care să interzică accesul vehiculelor în zonă, cu excepția celor de urgență.

Aplicarea amenzilor pentru parcarea ilegală pe segmentul de drum istoric.

2. Aprobarea proiectului de execuție:

Primăria Chișinău trebuie să finalizeze și să trimită proiectul detaliat către Ministerul Culturii pentru aprobare finală.
Ministerul Culturii să acorde prioritate acestui proiect și să ofere un răspuns rapid.

3. Restaurarea și reabilitarea segmentului istoric

Curățarea și consolidarea pietrelor existente de către specialiști în restaurare.
Refacerea secțiunilor lipsă cu materiale similare, conform recomandărilor arheologilor.
Crearea unui strat de protecție care să asigure rezistența caldarâmului în timp.
Transformarea segmentului într-o zonă pietonală cu valoare turistică și culturală.
Crearea unui spațiu public atractiv cu mobilier urban, iluminat decorativ și panouri explicative despre istoria pavajului.