De la drujbă la responsabilitate: ce putem face pentru copacii din Chișinău

În Chișinău lipsesc date despre suprafața spațiilor verzi și despre numărul arborilor, iar copacii existenți sunt adesea bolnavi sau îngrijiți incorect. La discuția publică „Ce facem cu spațiile verzi în mun. Chișinău”, participanții și participantele au semnalat tăieri și lucrări care rănesc arborii, lipsa de transparență în actele de inspectare și ping-pong-ul de responsabilități între instituții. S-a vorbit despre dispariția faunei urbane, lipsa de profesionalism, cheltuieli prioritizate pe flori, și nu pe îngrijirea copacilor, dar și despre soluții: monitorizarea de către cetățeni/e, pașaportizarea arborilor, implicarea prin petiții, grădini urbane, adoptarea copacilor sau chiar organizarea de proteste. Deși Agenția de Mediu a explicat procedura autorizării tăierilor, întrebarea „cine răspunde pentru calitatea îngrijirii și a deciziilor?” a rămas deschisă, mai ales în condițiile în care Primăria Chișinău și Î.M. „Spații Verzi” nu au participat la discuție.
 

Probleme: nu știm suprafața spațiilor verzi, copacii sunt îngrijiți necorespunzător, nimeni nu-și asumă vina

Pe 5 septembrie, câteva zeci de persoane interesate de soarta spațiilor verzi și a copacilor, au venit la discuția publică „Ce facem cu spațiile verzi în mun. Chișinău”. Evenimentul a fost prilejuit de închiderea expoziției „Pe vremuri copacii purtau coroane” a artistului Victor Ciobanu. Printre tablouri, cu imagini bine-cunoscute, copaci viguroși trunchiați, toți în același fel, pe fundal de clădiri multietajate din oraș, sala de la Casa Zemstvei a adunat activiști și activiste, reprezentanți și reprezentate ale organizațiilor de mediu, cetățeni și cetățene îngrijorați care ne-au spus „mă tem de sunetul drujbei în curtea mea”. 

Simbolic, sala era tăiată de o bancă dintr-un asemenea copac. Cel puțin în acest caz, copacul își îndeplinește mai departe rolul social. 

Lilia Curchi, de la Ecopresa, a descris problemele: nu există date clare despre suprafața spațiilor verzi din Chișinău, lipsește un cadastru, iar arborii nu sunt îngrijiți corespunzător și mulți dintre ei sunt bolnavi. Numeroase lucrări de infrastructură îi rănesc, iar în timp aceștia se usucă. Intervenția sa s-a încheiat cu un apel direct: „Avem nevoie de renașterea unui grup de tineri activiști care să fie cu ochii pe spațiile verzi ale Chișinăului.”

Elena Tacu, de la Ecovisio, a continuat discuția prezentând diferite modalități prin care oamenii pot interveni pentru protejarea naturii urbane, subliniind importanța implicării civice: „suntem mai des auziți decât nu”. Ea a vorbit despre rolul artei – prin desene, caricaturi sau alte forme vizuale – de a informa și sensibiliza publicul asupra problemelor, dar și despre instrumentele mai tehnice: petiții, solicitări de informație, consultări publice sau revendicarea spațiilor verzi prin grădini urbane. În plus, a adus în atenție și practici mai puțin răspândite, precum creșterea de puieți pentru a reduce dependența de achiziții, adoptarea copacilor tineri sau maturi și promovarea unor concepte noi pentru Chișinău, cum ar fi „oraș burete”, „pajiște urbană” sau „oraș comestibil”. În același timp, a fost ridicată și tema protestelor și marșurilor – forme de acțiune civică ce nu au mai fost organizate de multă vreme.

Marin Lucinschi, de la Agenția de Mediu, a explicat procedura prin care se autorizează tăierile din Chișinău: instituția emite documentele doar după ce primește actele de inspectare de la Î.M. Spații Verzi sau de la Institutul de Cercetări și Amenajări Silvice. Totuși, deși de întreținerea zonelor verzi se ocupă întreprinderea municipală cu același nume, a rămas fără răspuns întrebarea cine controlează activitatea acesteia și cine verifică exactitatea actelor de inspectare.

La rândul său, Vasile Bârsan, reprezentant al Ministerului Mediului, a menționat că legislația Republicii Moldova urmează să fie armonizată cu normele Uniunii Europene, inclusiv cu regulamentul privind restaurarea naturii, care va include un capitol dedicat ecosistemelor urbane. El a adăugat că, deși consiliile raionale și municipale ar trebui să transmită ministerului informații despre suprafața spațiilor verzi, acest lucru nu se întâmplă de ani de zile, iar chiar și atunci când datele ajung, corectitudinea lor rămâne incertă.

Alte probleme: dispar animăluțele și viața oamenilor este direct afectată 

Discuțiile au continuat cu intervenția lui Ilya Trombitsky, de la Eco-Tiras, care a amintit că o analiză realizată în 2010 arăta faptul că, în urma verii secetoase din 2007, între 150 și 200 de persoane au decedat în Chișinău. El a subliniat lipsa de profesionalism a celor responsabili de îngrijirea spațiilor verzi, dar și „ping-pong-ul” permanent dintre instituțiile de diferite niveluri atunci când apar sesizări privind pericolele asupra acestora.

În cadrul discuției au fost aduse în prim-plan și alte probleme: dispariția fâșiilor de spații verzi, care adăpostesc numeroase animale indispensabile ecosistemului urban, precum și situația lacurilor din capitală, unde trăiesc broaște țestoase aflate în pericol din cauza lipsei de viziune a autorităților. În acest context, au fost ridicate mai multe întrebări: este vorba despre lipsă de profesionalism sau despre rea intenție? De ce se taie copacii într-un „nou stil” necorespunzător? De ce se plantează arbori de talie medie, care nu oferă umbră? De ce bugetul este cheltuit pe flori care trebuie replantate periodic și nu pe îngrijirea arborilor?

Întrebările au rămas fără răspuns, iar dezamăgirea a fost cu atât mai mare cu cât, în pofida insistențelor organizatorilor, nici Direcția Locativ-Comunală și nici Î.M. „Spații Verzi” nu au dat curs invitației de a participa la discuție.

Bine, și ce facem mai departe?

În cadrul discuției au fost conturate câteva direcții de acțiune, dar au rămas și numeroase întrebări deschise:

1) Pașaportizarea copacilor. Reprezentanții/tele Asociației „Pădurea Noastră” au început activități de pașaportizare a arborilor în sectorul Râșcani și, cel mai probabil, vor avea nevoie de sprijinul voluntarilor. Totuși, această inițiativă poate fi preluată și de alte grupuri sau persoane interesate în propriile sectoare.

2) Monitorizarea spațiilor verzi. Este necesară implicarea activă a cetățenilor în supravegherea copacilor și a zonelor verzi. Dacă aud drujbe, oamenii au dreptul să solicite autorizația lucrărilor și, în lipsa acesteia, să apeleze la poliție.

3) Ateliere de instruire. Ar fi utilă organizarea unor sesiuni practice în care participanții să învețe cum să ceară și să analizeze informații publice, cum să redacteze petiții, cum să monitorizeze arborii și alte subiecte conexe.

4) Marșuri și proteste. A fost adusă în discuție și ideea organizării unor acțiuni publice, precum marșuri sau proteste. Subiectul a rămas deschis, în așteptarea persoanelor motivate să inițieze astfel de demersuri.

Voi ce idei credeți că sunt binevenite? Dar idei multe sunt, unde ați putea să vă implicați? Scrieți-ne în acest formular. 

Evenimentul a fost organizat de Primăria Mea, în parteneriat cu Oberliht și artistul Victor Ciobanu. Discuția a fost facilitată de Vlada Ciobanu. Întregul eveniment îl puteți urmări aici.