Ba aparte, ba-mpreună – soarta deșeurilor municipale de la tomberon până la Țînțăreni

Problema deșeurilor reapare periodic în atenția chișinăuienilor. Fie auzim despre protestele localnicilor din Țînțăreni care nu mai vor o gunoiște lângă ei, fie suntem anunțați că sortarea în Chișinău nu e rentabilă pentru unicul agent economic care o făcea, fie suntem speriați cu o gunoiște de 20 de hectare lângă capitală. Pe fundalul noutăților care vin și trec, problema gunoiului rămâne de mulți ani printre principalele pentru chișinăuieni. Cantitatea deșeurilor municipale crește pe an ce trece, dar soluțiile sunt învechite, încete și abordează parțial problema. Depozitul de la Țînțăreni, pe care îl exploatăm de mai bine de 30 de ani, mai ține maxim până în 2032. Pe lângă asta, aruncarea gunoiului la groapă este o metodă depășită, risipitoare și neprietenoasă pentru mediu. 

De aproape zece ani, avem strategii de mediu și de gestionare a deșeurilor care țintesc sporirea cantității sortate și  reciclate, însă implementarea acestora este în mare întârziere. Legea privind deșeurile din 2016 a pasat responsabilitatea de gestionare a deșeurilor autorităților locale, însă nici aceasta nu a adus schimbări dramatice. Regulamentul aprobat la nivelul Chișinăului, deși setează un cadru bun, este în mare parte superficial. Principala miză a autorităților municipale este sortarea la sursă, adică colectarea separată a gunoiului acasă. Însă infrastructura în multe zone a orașului încă este neadaptată pentru aruncarea separată a gunoiului. Chișinăuienii, deși au motivația de a sorta, nu cunosc bine regulile de separare a deșeurilor și nu sunt siguri de intenția și eficiența valorificării acestora, de către autorități, prin reciclare și alte metode.

La începutul anului 2023, Primăria municipiului Chișinău a semnat un contract cu ABS Recycling pentru sortarea tuturor deșeurilor colectate în Chișinău. Explicăm cum și cât autoritățile municipale sortează și reciclează deșeurile, care sunt oportunitățile și obstacolele din acest proces, ce angajamente avem la nivel local și național și ce poate face fiecare cetățean pentru un oraș mai curat și un mediu mai sănătos. 
 

Problema deșeurilor în Chișinău – ce pierdem din cauza managementului ineficient?

Problema managementului deșeurilor este una stringentă pentru Chișinău, dar și pentru toată Moldova. Odată cu dezvoltarea economică, consumăm mai mult și producem un număr crescând de deșeuri. Comparativ cu 10-15 ani în urmă, gunoiul pe care îl producem conține mai mult plastic, care se dezintegrează în perioade foarte lungi și prezintă pericol pentru mediu. Soluțiile pentru reducerea și reciclarea volumului crescând de deșeuri sunt în prea mare întârziere. 

Orașul Chișinău produce anual peste 190 de mii de tone de deșeuri. Unui singur chișinăuian îi revin peste 300 de kilograme de gunoi, această cifră fiind în continuă creștere, cu aproximativ 2% pe an. Conform estimărilor, acesta reprezintă circa o treime din toate deșeurile din țară. Între timp, sistemul de management al deșeurilor în capitală este mult în urma standardelor europene și, în mare parte, încă primitiv.

Cea mai mare parte a deșeurilor municipale merge  încă „la groapă” – la depozitul de deșeuri din Țînțăreni. Acesta a fost proiectat și construit în locul unei foste cariere, conform standardelor sovietice, între anii 1984-1990, și a devenit operațional începând cu 1990. Gunoiștea are o suprafață de aproximativ 25 ha și este situată la aproximativ 30 km de Chișinău. Anual, se estimează că peste 182 de mii de tone de gunoi sunt depozitate acolo. În 2010, din cauza plângerilor primite de la locuitorii satelor vecine privind temerile de poluare a apelor subterane din preajma gunoiștii, aceasta a încetat temporar să mai primească deșeurile din Chișinău. Acestea erau în schimb duse la amplasamentul temporar de depozitare a deșeurilor din sectorul Ciocana. Din 2017, operațiunile de depozitare a deșeurilor au fost reluate. Conform estimărilor făcute în 2021, capitala va mai putea stoca deșeuri acolo doar până în 2032.

Aruncarea gunoiului în depozite cum este cel de la Țînțăreni induce o serie de riscuri pentru mediu și sănătate. Gropile de gunoi, considerate ultima soluție în ierarhia deșeurilor, eliberează metan, un gaz cu efect de seră foarte puternic, des asociat cu schimbările climatice. În funcție de modul în care sunt construite, depozitele de deșeuri pot contamina, de asemenea, solul și apa. Sursele de apă potabilă sunt contaminate, culturile agricole cresc în sol contaminat și peștii ingerează substanțe chimice toxice, toate astea ulterior ajungând pe farfuriile noastre.

Managementul prost al deșeurilor aduce și pierderi economice. În primul rând, atunci când pur și simplu aruncăm deșeurile la groapă, irosim resursele folosite pentru producere bunurilor de consum. Forța de muncă, timpul depus și materia primă sunt literalmente aruncate la gunoi. În al doilea rând, pierdem din cauza nevalorificării deșeurilor. Dacă sunt reciclate corect și responsabil, deșeurile pot deveni o sursă de profit. De exemplu, în 2018 o tonă de plastic se vindea cu 2500 lei per tonă, o tonă de sticlă cu 600 de lei per tonă, iar o tonă de hârtie – 1620 lei per tonă. Estimând că circa 20-25% din totalul deșeurilor colectate în Chișinău sunt reciclabile, autoritățile ar putea valorifica circa 37-47 mii de tone de gunoi, ceea ce ar constitui un profit suplimentar. 

Ca să salvăm Chișinăul de deșeuri, o primă soluție ar fi reducerea la minimum a acestora. Acolo unde deșeurile nu pot fi evitate, reutilizarea materialelor și a energiei din deșeuri, precum și reciclarea deșeurilor ar trebui să fie a doua opțiune. Reciclarea duce la economii substanțiale de resurse. De exemplu, pentru fiecare tonă de hârtie reciclată, pot fi salvați 17 copaci și 50% din apă. Mai mult, reciclarea creează locuri de muncă: sectorul angajează 12 milioane de oameni numai în Brazilia, China și Statele Unite luate împreună. Reciclarea însă este posibilă doar în condițiile în care există un sistem eficient de sortare a deșeurilor.

De ce ar fi bine să avem un sistem funcțional de sortare a deșeurilor în Chișinău? 

Simplu, cu cât mai mult sortăm, cu atât mai puțin gunoi ajunge la groapa de la Țînțăreni. Astfel, nu doar prelungim durata de exploatare a depozitului de deșeuri, dar și contribuim la prevenirea problemelor de mediu în zonă. Dacă e să vorbim mai desfășurat, sortarea eficientă și responsabilă a deșeurilor permite reciclarea și valorificarea acestora. Atunci când nu sunt separate corect, deșeurile reciclabile se contaminează de la cele biodegradabile și nu mai pot fi prelucrate. Odată ce sunt sortate corect, deșeurile pot fi reciclate în cantități mai mari, ceea ce înseamnă un circuit mai sustenabil în economie și un prejudiciu mai mic pentru mediu.

În orașe mari precum este Chișinăul, implementarea unui sistem eficient de sortare a deșeurilor are mai multe beneficii, printre care:

• Beneficii pentru mediu: ajută la reducerea cantității de deșeuri care ajung la gropile de gunoi, ceea ce contribuie la reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, a poluării aerului și a apei. 
• Beneficii economice: poate duce la crearea de noi locuri de muncă în industriile de sortare și reciclare a deșeurilor. De asemenea, poate reduce costurile de gestionare a deșeurilor pentru orașe, întrucât materialele reciclate de pe urma sortării pot fi vândute și utilizate pentru a genera venituri. 
• Beneficii sociale: ajută la creșterea gradului de conștientizare cu privire la importanța reducerii și reciclării deșeurilor, ceea ce poate duce la schimbări în comportamentul și atitudinile oamenilor față de problema deșeurilor. 
• Conservarea resurselor: facilitează conservarea resurselor, permițând reutilizarea materialelor și reducând nevoia de extragere și procesare a materiilor prime noi. 

În general, sortarea este un pas important către implementarea unor practici durabile de gestionare a deșeurilor care protejează mediul, promovează creșterea economică și îmbunătățește calitatea vieții locuitorilor orașului.

Ce spune legea despre sortare?

Managementul deșeurilor este reglementat atât la nivel național, cât și local. La nivel național, Parlamentul și Ministerul Mediului elaborează cadrul normativ pentru desfășurarea procesului, iar Agențiile și inspecțiile ecologice supraveghează respectarea legislației de mediu. La nivel local, autoritățile publice locale (APL) sunt responsabile de gestionarea deșeurilor, iar serviciile de salubrizare (de multe ori în subordinea APL-urilor) asigură colectarea, transportarea și depozitarea lor. Astfel, principala responsabilitate pentru asigurarea și implementarea unui sistem eficient de sortare îi revine autorităților locale.

La nivelul Chișinăului, funcționează Regulamentul privind salubrizarea și asigurarea curățeniei în orașul Chișinău, adoptat în 2020. Acesta stabilește regulile pentru precolectarea, colectarea şi transportul deşeurilor municipale. În august 2020, Primăria Mea a explicat prevederile noi introduse prin regulament și a evidențiat introducerea măsurii de presortare a deșeurilor menajere în fracție reciclabilă, fracție biodegradabilă și sticlă pentru persoane juridice, instituții și asociații locative sau în fracție reciclabilă și fracție biodegradabilă pentru persoane fizice. Deși inițial regulamentul prevedea un set mai amplu de măsuri pentru sortarea deșeurilor (de exemplu, colectarea organizată a deșeurilor electronice sau compostarea celor vegetale), în variantă finală acesta a ajuns cu reglementări generaliste și superficiale. 

La nivel național, Strategia de mediu pentru anii 2014-2023 setează obiectivul pentru „susţinerea utilizării materialelor reciclate, cum ar fi hârtia şi cartonul, sticla, masele plastice, metalul, textilele şi deşeurile organice biodegradabile” prin intermediul sortării. După planul inițial al strategiei, între anii 2017-2020, în toată țara trebuia să fie iniţiată construcţia şi dezvoltarea infrastructurii necesare pentru colectarea separată a deșeurilor, astfel încât până în 2023 cantitatea de deșeuri depozitate să fie redusă cu 30%, iar rata de reciclare să crească cu 20%. Strategia de gestionare a deşeurilor pentru anii 2013-2027, de asemenea, prevede investiții în infrastructura necesară pentru sortare, în special pentru colectarea separată și prelucrarea corespunzătoare a mai multor tipuri de deșeuri specifice (vegetale, medicale, electrice și electronice, voluminoase, etc). Conform secretarului de stat al Ministerului Mediului, Petru Tătaru, programul național de gestionare a deșeurilor prevede dezvoltarea până în 2027 a unui sistem care pune accent pe sortare. Acesta ar duce la reducerea numărului de gunoiști neautorizate și identificarea deșeurilor care pot fi repuse în circuit economic și ar facilita tranziția la economia verde. Deși planurile la nivel național sună bine, implementarea acestora este prea înceată, iar obiectivele setate sunt încă departe de a fi atinse. Un progres important, inclusiv pentru Chișinău, putea fi început chiar în acest an, însă a fost împiedicat de conflicte politice.

În februarie 2023, în Parlament a fost înregistrat un proiect de lege care prevedea construcția unui centru modern de gestionare a deșeurilor. Acesta ar fi permis colectarea, sortarea și reciclarea gunoiului nu doar din municipiul Chișinău, dar și din alte cinci raioane din centrul republicii. Deputata Ina Coșeru, care este autoarea proiectului, a precizat că centrul ar permite un „model european de gestionare a deșeurilor, unde din deșeuri organice se va produce compost, biogaz şi energie. Acele tipuri de deșeuri care nu au soluție vor fi stocate pe un poligon foarte mic care va fi construit conform normelor Uniunii Europene, de tip „sandwich”, peliculă prundiş. Noi nu avem aşa poligoane în Republica Moldova. Sunt cu riscuri zero pentru mediu şi sănătatea oamenilor. Fără infecții, fără guzgani, fără mirosuri”. Conform deputatei, construcția centrului ar fi un progres important pentru implementarea unui sistem mai eficient și sustenabil de gestionare a deșeurilor, mai ales că există deja susținere financiară. Un acord semnat în 2019 între Guvernul Republicii Moldova şi Banca Europeană de Investiții prevede finanțare de 100 de milioane de euro pentru construcția a astfel de centre în opt regiuni, una dintre ele este municipiul Chișinău și cele cinci raioane: Hîncești, Ialoveni, Strășeni, Criuleni și Anenii Noi. 

Proiectul nu a trecut fără scandal. Mai mulți politicieni de opoziție, împreună cu primarul capitalei Ion Ceban, au criticat dur proiectul. Aceștia acuzau autorii proiectului că „vor să construiască o groapă de gunoi de 20 de hectare lângă Chișinău”, fapt care a fost în repetate rânduri combătut de autoarea proiectului. Până la urmă, propunerea a fost retrasă de pe masa legislativului pentru a-l consulta și îmbunătăți. 

Pentru Chișinău aceasta înseamnă o nouă tergiversare în implementarea unui sistem modern de sortare a deșeurilor. Conform deputatei Ina Coșeru, elaborarea studiilor de fezabilitate poate dura până la 2 ani, iar construcția centrului cam tot atât. Până atunci, Chișinăului nu i-a rămas decât să apeleze la ajutorul mediului privat pentru avansarea în sortarea deșeurilor municipale.

Sortarea deșeurilor în Chișinău: care e situația la moment

Chișinăul nu are o experiență îndelungată (sau de succes) de sortare a deșeurilor. Acestea au început a fi sortate în jur de 15 ani în urmă. Procesul a demarat după înființarea în 2006 a ABS SRL, companie care, în parteneriat cu Regia „Autosalubritate”, a inițiat sortarea și reciclarea deșeurilor în Chișinău. Până la sfârșitul lui 2020, aproximativ 30% din deșeurile menajere și nesortate din oraș ajungeau la ABS pentru sortare. Mașinile „Autosalubritate”  colectau deșeurile din oraș și le transportau la stația de transfer de la strada Uzinelor, apoi la uzina de sortare ABS Recycling. Acolo, circa 200 de angajați ai companiei sortau manual gunoiul și extrăgeau deșeurile reciclabile (categorizate în 12 tipuri). Ceea ce nu putea fi reciclat sau era contaminat se ducea înapoi la stația de transfer, iar de acolo – la Țînțăreni.

În ianuarie 2021, ABS Recycling anunțase că își încheie activitatea. Conform spuselor directorului companiei, Sergiu Balica, activitatea de sortare nu mai era rentabilă: Primăria Chișinău nu achita pentru serviciul de sortare (nici chișinăuienii nu plăteau astfel de taxe), în timp ce, pentru a acoperi cheltuielile, ABS avea nevoie de cel puţin 200 de lei pentru sortarea unei tone de deşeuri. În lipsa susținerii din partea statului, compania a încetat să sorteze gunoiul colectat din oraș și doar continua să colecteze și sorteze deșeurile depozitate în containerele de plasă instalate de ABS prin oraș. Societatea civilă și activiștii de mediu criticaseră inacțiunea Primăriei, în timp ce primarul Ion Ceban acuza compania ABS Recycling de „șantaj”.

Cu toate acestea, la începutul anului 2023, Regia „Autosalubritate” a semnat un contract cu ABS Recycling, care prevede prestarea serviciilor de sortare a tuturor deșeurilor colectate zilnic din municipiul Chișinău.  Cu o valoare totală de de peste 217 milioane de lei, contractul are o durată de cinci ani și este divizat în două etape. În prima etapă, se propun a fi reciclate deșeurile din hârtie/carton, plastic, metal și sticlă. Anual, urmează să fie sortate cca 190 000 tone deșeuri, ceea ce va permite în 2023, reciclarea a peste 10% din masa deșeurilor (peste 19 000 tone) sau cca 40-45% din volumul deșeurilor. În a doua etapă, ABS va recicla și RDF-ul din deșeuri (combustibil obținut din tocarea și deshidratarea deșeurilor solide), ceea ce va crește masa deșeurilor reciclate la 20% (peste 38 000 tone) sau aproximativ 70% din volumul deșeurilor transmise spre sortare. Pentru o tonă de deșeuri, Regia „Autosalubritate” va achita companiei 120 de lei în prima etapă și 250 de lei în a doua etapă. Conform Primăriei municipiului Chișinău, „soluția enunțată vine să rezolve imediat lacunele din sistemul de sortare a deșeurilor, iar Primăria Municipiului Chișinău, între timp, dezvoltă și alte soluții de sortare și reciclare, care vor permite majorarea coeficientului de sortare și reciclare a deșeurilor. Toți cei care sortează la sursă vor avea siguranța că efortul lor nu este zadarnic, fiind siguri că toate deșeurile menționate nu vor fi înhumate la depozit”. 

Conform informațiilor oferite de către Regia „Autosalubritate”  pentru Primăria Mea, de la semnarea contractului cu ABS Recycling până la jumătatea lunii martie, 9334 de tone de deșeuri municipale au fost predate pentru sortare. Dintre acestea, 18% (sau 1683 de tone) au fost extrase spre reciclare. Până la sfârșitul anului 2024, se planifică finalizarea construcției unei linii de sortare a deșeurilor care va permite sortarea între 2000 și 4000 de tone de deșeuri pe an. 

În continuare, principala miză a autorităților municipale este sortarea la sursă, adică sortarea deșeurilor de către locuitori la ei acasă. Chișinăuienii sunt încurajați de către autorități și partenerii lor să colecteze separat deșeurile biodegradabile și cele reciclabile. Deșeurile reciclabile mai pot fi separate în funcție de tipul lor: plastic, hârtie, carton, sticlă, metal, deșeuri electonice, deșeuri medicale etc. 

La momentul actual, autoritățile municipale pun la dispoziție două tipuri de platforme pentru colectarea separată a deșeurilor:

• platforme modulare, unde deșeurile trebuie sortate în două fracții: reciclabile și biodegradabile. Mai exact, toate deșeurile mixte trebuie aruncate în carcasa care este pentru deșeurile biodegradabile, iar plasticul, hârtia, cartonul și sticla în carcasa unde este inscripția „Deșeuri reciclabile”. Actualmente, în Chișinău sunt 152 de astfel de platforme;
• platforme mixte, cu tomberoane din plastic de diferite culori și containere zincate, care însă nu se regăsesc în toate zonele din oraș. În cadrul acestora, deșeurile trebuie aruncate în containerele special amenajate și etichetate pe fiecare fracție. Plasticul și metalul se pun în tomberonul galben, hârtia și cartonul în containerul albastru, sticla în cel de culoare verde, iar deșeurile mixte în containerele zincate. Actualmente, în oraș sunt 1487 de containere speciale de culoare galbenă, verde și albastră. 

Mai sunt și posibilități de sortare oferite de agenți economici. Bunăoară, conform estimărilor din ianuarie 2022, compania ABS Recycling are instalate prin Chișinău 1200 de containere din plasă pentru colectarea plasticului. 

Tot plasticul colectat de ABS se sortează după culoare și tip, se presează și se trimite spre Peresecina, la singura fabrică de prelucrare a plasticului din Moldova. Deșeurile din cauciuc și anvelopele sunt colectate la Fabrica de Reciclare a Anvelopelor „Artesa-Cons”, situată pe str. Pruncul 44. Inițiativa E-reciclare colectează și reciclează deșeuri și echipamente electronice vechi și uzate. Chișinăuienii care doresc să  le transmită electrocasnice sau aparate electrice spre reciclare sunt încurajați să completeze o cerere în acest sens pe site-ul lor. 

Cât de pregătiți sunt chișinăuienii pentru sortare?

Un sondaj realizat de Magenta Consulting în iulie-august 2019 arăta că 72% din chișinăuieni spun că sortează gunoiul. Din aceștia, 24% o fac cu fiecare tip de gunoi și 48% – parțial (unele sticle, cutii etc.). Comparativ cu un sondaj similar efectuat de companie în 2011, ponderea celor care spun că sortează a crescut exponențial, de la doar 17% de locuitori care spuneau că separă gunoiul. Din toate regiunile capitalei, cel mai puțini oameni care au spus că separă total sau parțial gunoiul au fost la Ciocana, pe când în sectoarele Râșcani și Botanica rata lor a fost de 81%. Persoanele care au venituri lunare în familie mai mici de 3000 de lei, dar și acei cu veniturile de peste 15 000 de lei lunar, spun că sortează gunoiul în cea mai mică măsură.

În pofida acestei statistici, autoritățile se plâng în continuare de iresponsabilitatea majorității locuitorilor atunci când aruncă deșeuri. Alexandru Bajura, vicedirector al Regiei „Autosalubritate”, menționase într-un interviu că „în multe cazuri, oamenii ies cu o singură pungă și depozitează totul într-un container”. Aceleași observații le au și muncitorii care colectează și transportă deșeurile municipale. Unul din ei susține că nu a văzut încă vreun tomberon cu deșeuri sortate corect în Chișinău. Totodată, mulți chișinăuieni nu sunt încă suficient de informați despre metodele de sortare corectă a deșeurilor. 

De cealaltă parte, chișinăuienii se plâng că infrastructura pentru sortare nu este suficientă, astfel le este complicat să arunce separat deșeurile, chiar dacă acasă le sortează. Același sondaj efectuat de Magenta arată că dintre acei care nu sortează gunoiul, 7 din 10 dau vina pe autoritățile locale – „nu există locuri amenajate, nu sunt tomberoane separate, nu sunt create condiții pentru a separa gunoiul”. Șapte la sută nu văd sensul în sortarea gunoiului pentru că acesta oricum se ia într-o mașină comună. Tot atâția nu o fac din lipsa de timp, de lene, din incomoditate sau din cauza că nu știu cum să o facă. O parte dintre chișinăuieni nu separă gunoiul pentru că autoritățile nu le cer acest lucru și pentru că nu sunt motivați cu nimic în schimb.

Sursa imagine: consulting.md

Un vox făcut de portalul fărădeșeuri.md, în ianuarie 2022, arată că o mare parte din respondenți se simt demotivați și bulversați când vine vorba de separarea deșeurilor.
Totuși, o mare parte din chișinăuieni nu au condițiile necesare pentru aruncarea separată a deșeurilor. 

În 2020, consiliul municipal a votat pentru închiderea celor 1700 de tuburi pentru gunoi din blocurile municipale și instalarea platformelor modulare pentru colectarea separată a deșeurilor în schimb. Deși această măsură trebuia să fie implementată până la sfârșitul anului, doar câteva tuburi fuseseră atunci închise. Prin urmare, în multe blocuri, locuitorii sunt încă nevoiți să arunce gunoiul într-un singur tomberon, indiferent dacă îl sortează sau nu. 

Pentru a încuraja sortarea la sursă, în septembrie 2022, A.O. „RECICLARE”, în parteneriat cu Regia „Autosalubritate” și ABS Recycling, au lansat Campania municipală de informare și sensibilizare #eusortez. Timp de șase luni, aceasta și-a propus să îndemne chișinăuienii să colecteze separat deșeurile: resturile alimentare – într-o pungă de culoare neagră, iar cele reciclabile (sticla, hârtia/cartonul, plasticul, dozele de aluminiu) – într-un sac de culoare verde. Separarea deșeurilor casnice în două fracții ar permite depozitarea corectă a acestora, astfel încât deșeurile reciclabile nu sunt contaminate și pot fi ulterior valorificate, chiar dacă cele două pungi sunt aruncate în același tomberon. Inițiatorii campaniei și-au propus ca pe durata acesteia să trimită spre reciclare circa 1000 de tone de deșeuri lunar. 

Sursa imagine: point.md

Solicitați de Primăria Mea, Regia Autosalubritate” nu a oferit date exacte care să estimeze rezultatele și impactul campaniei #eusortez. 

Ce putem învăța din practica altor orașe?

În orașele dezvoltate, sortarea este un element esențial pentru valorificarea și reducerea cantității de deșeuri. Astfel, rata gunoiului depozitat este în continuă scădere, iar cea a reciclării – în creștere. La nivelul Uniunii Europene, cantitatea deșeurilor reutilizate (în primul rând, reciclate) a crescut cu 29,4% din 2004 până în 2020, iar cea a deșeurilor depozitate a scăzut cu 21,3% în aceeași perioadă. În contextul în care tindem să ajungem la standarde europene de dezvoltare și trai, am putea învăța și prelua mai multe practici bune de la vecinii europeni. 

Bunăoară, Viena este deseori numită lideră în bune practici de gestionare a deșeurilor la nivel urban. Separarea deșeurilor pentru reciclare a început a fi aplicată în oraș încă din anii ‘80. Acum, fiecare complex locativ are propriile containere pentru aruncarea hârtiei, deșeurilor generale și a deșeurilor organice. Containerele pentru ambalajele de sticlă, metal și plastic pot fi găsite la colțul fiecărei străzi. Deșeurile periculoase din gospodării (baterii, deșeuri electronice) pot fi aduse înapoi la distribuitor, la punctele de colectare publice sau la centrele de reciclare. Autoritățile locale desfășoară, de asemenea, numeroase campanii de educare a locuitorilor, încurajând cetățenii să treacă de la paharele de unică folosință la cele reutilizabile pentru cafea, să reducă risipa de alimente sau să folosească scutece lavabile pentru bebelușii lor. 

În Copenhaga (Danemarca), colectarea de la ușă este obligatorie pentru deșeurile biodegradabile, hârtie, plastic, carton, deșeuri de echipamente electrice și electronice, metale și deșeuri reziduale. Locuitorii mai pot transmite spre reciclare și bateriile, sticla, deșeurile de grădină și deșeurile periculoase chiar de la ușă. Autoritățile din Copenhaga și-au pus ca obiectiv ca până în 2024 să ajungă să recicleze 70% din toate deșeurile menajere. Pentru a apropia acest obiectiv, în oraș vor fi instalate până la 750 de stații de sortare a deșeurilor. 

Autoritățile din Lisabona (Portugalia) și-au propus să sporească separarea deșeurilor biodegradabile. Constatând că 41% din deșeurile mixte sunt biodegradabile, autoritățile au introdus colectarea acestora de la ușă. Drept urmare, din 2013 încoace, orașul a înregistrat o creștere a colectării deșeurilor biodegradabile cu 38%. Mai nou, orașul și-a propus să sporească compostarea domestică. În 2020, locuitorilor le-au fost distribuite 2.300 de compostoare casnice și patru compostoare comunitare. Această măsură a redus cantitatea deșeurilor biologice colectate cu 1.000 de tone pe an. 

Un alt bun exemplu de încurajare a sortării este oferit de capitala islandeză. Dorind să încurajeze sortarea hârtiei, autoritățile din Reykjavik au interzis locuitorilor să arunce hârtia împreună cu deșeurile lor generale. Deși nu au dreptul legal de a seta amenzi locuitorilor, acestea au început a lăsa stickere pe tomberoanele de colectare care atenționau locuitorii că deșeurile nu vor fi evacuate până când proprietarii nu vor învăța să sorteze eficient deșeurile. 

Interdicția a avut un efect imediat – reciclarea hârtiei a crescut de la 8 la 30 kg anual per locuitor în doar trei ani. Orașul reciclează acum 60% din hârtie, apropiindu-se tot mai mult de obiectivul său de 80%. La câțiva ani după interdicție, Reykjavik dorește să dea o nouă lovitură deșeurilor de hârtie – de data aceasta tăindu-le chiar la sursă. Întrucât 70% dintre locuitorii orașului au agreat să nu le fie distribuite ziare gratuite și publicitate în cutiile poștale, autoritățile locale le-au distribuit tuturor gospodăriilor stickere cu inscripția „FĂRĂ CORESPONDENȚĂ NEDORITĂ” (NO JUNK MAIL), iar o nouă lege obligă companiile să nu distribuie publicitate în cutiile poștale cu astfel de stickere. 

Varietatea de măsuri care pot fi implementate pentru a spori și încuraja sortarea deșeurilor este foarte mare. Multe dintre ele necesită investiții și dedicație atât din partea autorităților locale, cât și a celor care locuiesc în orașe. Prin urmare, avem cu toții aceeași temă pentru acasă – să învățăm de la cei mai buni cum reducem cantitatea de deșeuri pe care le trimitem la groapă și cum devenim mai responsabili și prietenoși cu mediul. 

Ce trebuie să facem acum pentru a spori rata de sortare și reutilizare a deșeurilor în Chișinău?

Reducerea și valorificarea deșeurilor în Chișinău necesită un efort comun din partea tuturor părților implicate: producători, autorități, consumatori, companii care prelucrează deșeurile etc. 

Întâi de toate, este esențial ca locuitorilor care doresc să-și separe responsabil deșeurile să le fie oferită infrastructura necesară. Asta ar însemna ca platformele pentru colectare separată să fie instalate într-un mod cât mai accesibil și comod pentru locuitori. Conform Liliei Curchi, jurnalistă de la Asociația Jurnaliștilor de Mediu, susține că, „dacă există pe alocuri tomberoane de colectare selectivă a plasticului, a sticlei sau a hârtiei, total lipsesc tomberoanele destinate colectării deșeurilor organice, anume a deșeurilor umede de bucătărie, or acestea ocupă o mare parte din amestecul de deșeuri și ele ajungând la groapa de gunoi de la Țânțăreni sunt tocmai cele care fermentează și degajă gazul, metanul care este toxic.” Ar trebui,gradual, de instalat, și containere separate pentru deșeuri organice. 

În general, încurajarea compostării în condiții casnice ne poate scuti de multe deșeuri aruncate în tomberon, apoi stocate la Țînțăreni. Gunoiul zilnic din gospodării conține în medie 55% materie organică care poate fi reciclată și returnată pământului sub forma de compost pentru plante și răsaduri, chiar și cele crescute pe pervaz. Compostarea este o metodă comodă și ușoară atât pentru cei care locuiesc în case pe pământ, cât și cei care stau la bloc. Mai mult decât atât, nu este costisitoare și nu necesită mult efort. Cei care sunt interesați de compostare acasă, inclusiv în condiții de bloc, pot găsi aici mai multe informații despre cum să o facă.

 Este necesară și o cooperare mai strânsă cu agenții economici. Aceștia pot fi antrenați ca parteneri în încurajarea sortării prin a oferi facilități sau promoții clienților care colectează separat deșeurile. Unele magazine din capitală deja oferă reduceri pentru clienții care aduc spre reciclare PET-uri, iar în mai multe locații sunt instalate tomberoane pentru colectarea separată a hârtiei, plasticului, sticlei, metalului, deșeurilor electrice și electronice, etc. O măsură utilă ar fi colectarea ambalajelor returnate de consumatori. Ambalajele din sticlă, metal sau plastic pot fi ușor returnate în schimbul unei mici reduceri la produse, iar producătorii pot trimite spre reutilizare ambalajele uzate și micșora prețul de producție a celor noi. Pentru chișinăuieni, această măsură nu ar fi una nouă – părinții și buneii noștri s-au deprins timp de ani buni să întoarcă sticle sau să vândă maculatură. 

Am putea încuraja și loba în paralel ca agenții economici locali să producă mai puține ambalaje din plastic sau, acolo unde este posibil, să le înlocuiască cu cele biodegradabile sau din hârtie. Reducerea cantității de deșeuri produse este un pas esențial în asigurarea economiei circulare.  

În paralel, este esențial ca autoritățile să ducă la bun sfârșit planul de închidere a tuburilor și camerelor de deșeuri din blocurile de locuințe. Acestea continuă să fie surse de murdărie, miros urât, insecte și șobolani. Mai mult, ele fac imposibilă sortarea corespunzătoare a deșeurilor. Prin urmare, autoritățile municipale trebuie să-și mențină angajamentul de a închide toate cele 1700 de tuburi pentru deșeuri din blocurile din Chișinău. În paralel, locuitorilor capitalei trebuie să le fie asigurată o infrastructură cât mai comodă de depozitare separată a deșeurilor: cu cât mai ușor le va fi chișinăuienilor să arunce gunoiul sortat, cu atât vom mări șansa de a crește rata celor care sortează acasă. Locuitorii orașului trebuie să să simtă siguri că efortul lor de sortare nu este în zadar, dar și că stocarea separată a deșeurilor nu ia mult timp sau efort. 

De cealaltă parte, nu vom putea avea un sistem eficient de sortare atât timp cât nu vom dezvolta fiecare această deprindere. Colectarea separată a gunoiului necesită efort minim. Tot ce trebuie să facem e să avem acasă pungi separate pentru diferite tipuri de deșeuri, iar apoi – să le aruncăm responsabil în tomberoanele corespunzătoare. Dacă aveți posibilitatea, strângeți separat plasticul, hârtia, sticla, metalul și deșeurile menajere, iar apoi aruncați-le în tomberoane corespunzătoare fiecărui tip. Dacă nu, începeți a arunca în pungi separate deșeurile biodegradabile (resturi alimentare, deșeuri vegetale, hârtie sau carton murdare etc.) și cele reciclabile (hârtie curată, sticlă, plastic, metal). Deșeurile biodegradabile, conform recomandărilor celor de la Autosalubritate, trebuie aruncate în pungi de culoare neagră sau gri, iar cele reciclabile – în pungi de culoare verde. În acest caz, chiar dacă nu aveți lângă casă tomberoane pentru diferite deșeuri, le veți putea arunca împreună și maximiza șansa de sortare și prelucrare a deșeurilor reciclabile. Este important însă să pregătiți corespunzător fiecare tip de deșeuri – de exemplu, ambalajele din sticlă și plastic trebuie spălate, iar hârtia aruncată spre reciclare trebuie să fie uscată și curată. Aici puteți găsi un ghid detaliat cu instrucțiuni pentru sortare. Deșeurile medicale sau electronice pot fi adunate un timp mai îndelungat, ca apoi să fie transmise agenților economici care se ocupă de colectarea și prelucrarea lor (de exemplu, medicamentele expirate pot fi colectate de unele farmacii, iar bateriile – în coșuri speciale instalate de Baterec în mai multe puncte din capitală). 

Toate astea însă nu pot fi făcute fără campanii vizibile și atotcuprinzătoare de informare. Nu trebuie ignorați însă nici chișinăuienii maturi. Este esențial să explicăm tuturor cât mai detaliat regulile de colectare separată a deșeurilor. Materiale informative pot fi plasate în magazine (care să explice cum se aruncă fiecare tip de ambalaj), lângă blocuri, lângă platforme de colectare a deșeurilor, în curți etc. Acestea pot fi intens promovate, inclusiv prin rețele de socializare sau jocuri interactive. Atunci când vom înțelege toți cât de puțin efort necesită sortarea, dar cât de mult contează să fie făcută corect, vom avea o speranță mai mare să renunțăm la gropile de gunoi cum este cea de la Țînțăreni. Dacă deșeurile din Chișinău vor constitui o problemă sau o resursă depinde de modul în care le vom gestiona în continuare.

 Concluzie

Pe parcursul ultimului an, am văzut mai multe măsuri menite să sporească rata de sortare a deșeurilor în Chișinău. Locuitorii au început să fie încurajați și informați mai activ despre importanța și regulile sortării, autoritățile au semnat un contract cu ABS Recycling pentru sortarea tuturor deșeurilor colectate în oraș, iar la nivel național au început discuții despre construcția unui centru regional de gestionare a deșeurilor. Asta în timp ce, în ultimii ani, cu ajutorul finanțatorilor externi, autoritățile municipale au sporit numărul de tomberoane și autospeciale pentru colectarea și transportarea gunoiului, iar mai mulți agenți economici au lansat inițiative de colectare separată a unor tipuri de deșeuri. Și din partea chișinăuienilor pare să fie o deschidere crescândă pentru sortare: sondajele arată că circa 7 din 10 locuitori ai orașului spun că separă gunoiul, iar o mare parte din ei ar vrea să existe mai multe tomberoane și condiții speciale pentru aruncarea separată a deșeurilor. 

Cu toate acestea, suntem încă departe de a avea un sistem eficient și sustenabil de management al deșeurilor. Cea mai mare parte a gunoiului municipal încă merge la depozitul de la Țînțăreni, care ne mai poate servi încă maxim 10 ani. Implementarea soluțiilor pentru sortare vine în mare întârziere, iar lipsa de coeziune dintre autoritățile municipale și naționale tergiversează procesul de identificare a soluțiilor regionale pentru gestionarea deșeurilor, care să includă și capitala. De cealaltă parte, nici chișinăuienii nu sunt suficient de informați și conștienți despre regulile de sortare – de multe ori, aceștia o fac incorect sau sunt sunt în general descurajați și demotivați să o facă.

Ca să sporim rata de sortare a deșeurilor în Chișinău, e nevoie de o infrastructură mai bună pentru sortare: mărirea numărului de tomberoane, inclusiv pentru deșeuri organice; o cooperare mai strânsă cu agenții economici (pentru descurajarea utilizării plasticului și promovarea colectării de ambalaje); dar și campanii vizibile și atotcuprinzătoare de informare a chișinăuienilor privind regulile și posibilitățile de sortare a deșeurilor în condiții casnice.