Lupta nesfârșită pentru soluționarea problemei animalelor fără adăpost din Chișinău
Noul proiect de decizie privind înființarea Întreprinderii Municipale „Supravegherea și Protecția Animalelor”, criticat de activiști și unii consilieri, urma a fi discutat și votat pe 26 august 2022. În urma protestelor a zeci de activiști și activiste, votarea a fost amânată, iar documentul va fi supus consultărilor în cadrul comisiilor de specialitate și în rândul cetățenilor.
Odată cu adoptarea în 2019 a regulamentelor privind întreținerea animalelor de companie și fără stăpân din Chișinău și, prin urmare, înființarea Secției control și protecție a animalelor (SCPA), atât activiștii/activistele din domeniu, cât și cetățenii de rând, aveau așteptări mari privind apropierea unei soluții pentru problema animalelor fără adăpost din oraș. La scurt timp însă, mult așteptata schimbare s-a adeverit a fi o cutie a Pandorei – timp de mai mult de un an și jumătate, tot mai des ies la iveală în presă și pe rețelele de socializare diverse conflicte între activiști/activiste pentru protecția drepturilor animalelor, nou creata SCPA și Direcția Generală Locativ-Comunală și Amenajare, în subordinea căreia se află.
Problema animalelor fără adăpost continuă să persiste, iar disensiunile interne ale autorităților duc la amânarea proiectelor importante precum sterilizarea animalelor de companie și fără stăpân sau lansarea bazei de date a animalelor de companie din Chișinău. Explicăm cum ar trebui soluționată problema animalelor fără adăpost și importanța împuternicirii organului deja creat (format din specialiști) – Secția Control și Protecție a Animalelor.
Cum a apărut Secția control și protecție a animalelor?
În decembrie 2018, Primăria a supus consultărilor publice două regulamente vitale: „Regulamentul privind întreținerea animalelor de companie și fără stăpân” și „Regulamentul privind capturarea, transportarea, evidența și îngrijirea câinilor și pisicilor fără supraveghere și fără stăpân”. Acestea au ajuns să fie aprobate în septembrie 2019 și îmbunătățite în urma consultărilor publice. În rezultat, a fost creată Secția control și protecție a animalelor, în cadrul Direcției Generale Locativ-Comunale și Amenajare (DGLCA). Angajaților secției le-au fost atribuite o serie de responsabilități în gestionarea problemei animalelor fără adăpost din Chișinău, printre care elaborarea și implementarea măsurilor pentru managementul populației canine și animalelor de companie din raza municipiului Chișinău; organizarea și gestionarea Registrului animalelor de companie; monitorizarea activității ÎM „Autosalubritate” ce ține de capturarea câinilor fără stăpân și a Centrului de sterilizare, dar și a respectării prevederilor celor două regulamente adoptate în 2019.
Deși inițial era prevăzut ca în cadrul secției să activeze șase persoane, în primul an și jumătate de activitate, aceasta avea doar doi angajați, ceea ce îngreuna capacitatea de lucru. Abia în februarie 2021, Primăria a permis suplinirea personalului secției cu încă trei persoane: Vitalii Voznoi, Angela Abegaz și Ecaterina Pagu. Extinderea subdiviziunii însă a fost cu bucluc, generând o serie de conflicte între primii angajați ai SCPA (în special, Karl Luganov), activiști, Direcția Generală Locativ-Comunală și Amenajare și Primărie.
Disensiuni între activiști, SCPA și DGLCA
Încă de la înființarea Secției control și protecție a animalelor, activiștii s-au arătat nemulțumiți că noua subdiviziune a fost creată în cadrul Direcției Generale Locativ-Comunale și Amenajare, „care nu are nicio tangență cu tema animalelor”. Cu toate acestea, așteptările privind eficacitatea și implicarea secției în soluționarea problemei animalelor fără adăpost din Chișinău erau mari de la bun început, mai ales datorită faptului că unul din primii angajați ai acesteia era Karl Luganov, activist pentru drepturile animalelor cu o mare experiență în domeniu. Buna intenție a acestuia, dar și proveniența lui din societatea civilă, insuflau speranță într-o soluționare umană și accelerată a problemei animalelor fără stăpân. Această speranță însă a fost curând umbrită de disensiunile care au început să apară între conducerea DGLCA și angajații secției.
Conflictul a devenit vizibil în presă în vara anului 2021, declanșat în jurul șefiei SCPA. După ce a respins de două ori candidatura lui Karl Luganov în calitate de șef interimar al secției, Primăria l-a numit în grabă în această funcție pe Vitalii Voznoi, angajat în SCPA de puțin peste trei luni. Atât Luganov (vorbind din partea SCPA), cât și activiștii pentru drepturile animalelor băteau atunci alarma că Voznoi nu avea experiența necesară în domeniul protecției animalelor, nu a terminat perioada de probă în calitate de funcționar debutant și nu a trecut printr-un concurs transparent pentru numire în funcție. Aceștia atenționau că Voznoi era o persoană depărtată de tema protecției animalelor, dar convenabilă pentru conducerea Direcției Generale Locativ-Comunale și Amenajare. În urma unui șir de proteste în august 2021, dar și a unui concurs de ocupare a funcției organizat la sfârșitul lunii, Voznoi cedase interimatul Ecaterinei Pagu, care acumulase cel mai mare punctaj în concurs. Deși aceasta era privită relativ pozitiv de către societatea civilă, Pagu nu se ținuse mult timp în fruntea SCPA – deja la sfârșitul lunii septembrie ea anunțase că se retrage din funcție din motive personale.
Primăria a relansat concursul în toamnă, însă stârnise din nou nemulțumirea activiștilor, care afirmau că Direcția Generală Locativ-Comunală și Amenajare, în frunte cu Ion Burdiumov, sabota intenționat numirea lui Karl Luganov în fruntea SCPA. Aceștia îl acuzau direct pe Burdiumov că ar vrea să-l promoveze la șefie pe Voznoi, care i-ar fi mai convenabil și „ar închide ochii la diferite încălcări ale regulamentului, la neregulile și lipsa de transparență de la Necropolă”. Șeful DGLCA le răspunse atunci activistelor care-l învinuiau că nu ar avea vreo atribuție în procesul de selectare a șefului Secției control și protecție a animalelor, mai mult decât atât, acesta anunțase că Luganov ar fi cercetat pentru falsificarea unor documente. Burdiumov a respins și acuzațiile privind îmbogățirea ilicită de pe urma activității Necropolei, spunând că intenționează să dea activistele în judecată pentru calomnie.
Deși din toamna trecută s-au mai calmat spiritele, iar Luganov a fost totuși numit între timp șef interimar al SCPA, animozitatea între Burdiumov și Direcția generală locativ-comunală, pe de o parte, și activiștii și activistele de mediu, pe de altă parte, a rămas neschimbată. Cei/cele din urmă continuă să-l acuze pe Burdiumov de blocarea activității SCPA (învinuindu-l că refuză să semneze scrisori, proiecte, petiții și inițiative ale secției, aflată în subordinea sa), ignorarea acesteia la luarea deciziilor (de exemplu, la aprobarea proiectului recent propus de consilierul municipal Ruslan Verbițchi), ignorarea încălcărilor și a lipsei de transparență de la Necropolă și Autosalubritate, limitarea accesului la informație și discreditarea activiștilor și activistelor pentru drepturile animalelor. Mai mult decât atât, ei/ele acuză șeful Direcției Generale Locativ-Comunale și Amenajare că ar vrea desființarea definitivă a Secției Control și Protecție a Animalelor, care i-ar fi „inconvenabilă”. Într-o reacție publică pe site-ul său, Direcția Generală Locativ-Comunală și Amenajare a anunțat că această acuzație ar fi un fals, iar proiectul de înființare a unei noi întreprinderi municipale pentru gestionarea animalelor de companie și fără stăpân nu prevede închiderea SCPA.
Pentru ședința din 26 august 2022, Consiliului municipal Chișinău i-a fost înaintat spre votare proiectul de decizie privind înființarea Întreprinderii Municipale „Supravegherea și Protecția Animalelor” (criticat dur de către societatea civilă, activiști/activiste și consilierii din fracțiunea PAS). În aceeași zi, zeci de activiști și activiste au protestat împotriva acestuia în fața Preturii sectorului Centru. În cele din urmă, aprobarea proiectului de decizie a fost amânată de către CMC, pentru a-l supune consultărilor în cadrul comisiilor de specialitate și în rândul cetățenilor.
Cum influențează conflictul în jurul SCPA soluționarea problemei animalelor fără adăpost?
Pe fundalul numeroaselor proteste și conflicte legate de Secția Control și Protecție a Animalelor, problema animalelor fără adăpost continuă să persiste în Chișinău, fără mari schimbări în numărul maidanezilor sau bunăstarea acestora pe străzi sau în aziluri. Asta în pofida faptului că din 2019 încoace, când au fost aprobate cele două regulamente mult așteptate (Regulamentul privind întreținerea animalelor de companie și fără stăpân și Regulamentul privind capturarea, transportarea, evidența și îngrijirea câinilor și pisicilor fără supraveghere și fără stăpân), s-ar fi părut că se întrezărea în sfârșit o soluție pentru problema animalelor fără adăpost din Chișinău. Deosebit de mari erau speranțele și în noua Secție Control și Protecție a Animalelor, care avea scopul stabilit de a urmări și facilita implementarea celor două regulamente. Speranțele însă s-au ciocnit de angajamentul slab al Primăriei în dezvoltarea SCPA, persistența încălcărilor în procesul de capturare și întreținere a animalelor fără adăpost, tergiversarea aprobării proiectelor vitale de sterilizare și introducere a unei baze de date a animalelor de companie – până și cele două regulamente aprobate în 2019 au ajuns să fie puse sub semnul întrebării, atunci când, în aprilie 2022, Consiliul Municipal a votat propunerea de a crea o nouă întreprindere municipală care să gestioneze problema animalelor fără adăpost.
Din cauza conflictelor interne, atât în cadrul SCPA (stârnite de selectarea șefului secției în 2021), cât și cu DGLCA, au fost amânate măsuri importante care ar încetini înmulțirea animalelor fără adăpost și ar îmbunătăți controlul populației animalelor de companie.
În 2021, Karl Luganov anunțase că tenderul pentru „Sterilizarea, vaccinarea și înregistrarea (microciparea) câinilor și a pisicilor de rasă comună” a fost tergiversat timp de două luni din cauza numirii lui Vitalie Voznoi în calitate de șef interimar (din cauza introducerii modificărilor de către noul șef), iar în urma conflictelor interne, SCPA nu s-a putut înregistra în calitate de operator de date cu caracter personal și nu a putut lansa baza de date a animalelor de companie (aceasta a fost adoptată abia în iulie 2022).
Dincolo de acestea, un obstacol major în soluționarea problemei animalelor fără adăpost din Chișinău este confruntarea diverselor viziuni (sau interese) pentru rezolvarea problemei și lipsa consecvenței în aplicarea măsurilor necesare. Deși în 2019 au fost adoptate două regulamente reușite pentru reglementarea problemei, acestea au început a fi aplicate cu încălcări, tergiversări și devieri. Peste mai puțin de trei ani, aleșii locali au decis să schimbe direcția de acțiune, votând pentru comasarea SCPA cu secția Necropolă din cadrul Î.M. Regia „Autosalubritate”.
O altă problemă este și lipsa de încredere oferită Secției Control și Protecție a Animalelor de către Primărie. Formată din activiști pentru drepturile animalelor și membri ai societății civile, noua subdiviziune ar fi trebuit să dicteze direcția de soluționare a problemei, reieșind din expertiza angajaților.
Mai mult decât atât, opinia lor nu este luată în calcul la luarea deciziilor strategice privind soluționarea problemei animalelor fără adăpost – în aprilie 2022, Lidia Vinogradova, activistă și membră a Comisiei pentru identificarea soluțiilor la problema animalelor cu și fără stăpân (creată la inițiativa consilierului municipal Ruslan Verbițchi) anunțase că grupul de lucru nu audiase reprezentantul SCPA și nu luase în calcul poziția secției înainte de a prezenta raportul final în fața CMC. Consultarea precară și încrederea scăzută în specialiștii din SCPA, dar și tratarea continuă a acestora ca opoziție din societatea civilă, duce la adoptarea și aplicarea defectuoasă a măsurilor de control și diminuarea a numărului animalelor fără adăpost din Chișinău.
Cum ar putea fi depășit blocajul?
Pentru a soluționa definitiv problema animalelor fără adăpost din Chișinău, este necesar, întâi de toate, a adopta o viziune clară și consecventă pentru măsurile care urmează a fi aplicate. Aceasta trebuie să reiasă din prioritățile și necesităților deținătorilor de animale, a celor afectați de problema animalelor fără adăpost, a organizațiilor și a instituțiilor din domeniu, dar și a tuturor celor care locuiesc în oraș. Regulamentele adoptate de autoritățile locale în 2019 corespund unei astfel de viziuni și sunt destul de complexe pentru a acoperi toate aspectele problemei animalelor fără stăpân, fiind aprobate pe larg în rândul specialiștilor din domeniul protecției bunăstării animalelor. Ceea ce ar trebui să devină o prioritate pentru autoritățile din Chișinău la această etapă este asigurarea unei implementări corecte și consecvente a lor. Cea mai sigură cale în acest sens ar fi împuternicirea organului deja creat (format din specialiști) – Secția Control și Protecție a Animalelor – să transpună regulamentele în realitate printr-o serie de politici și măsuri și să se asigure că celelalte entități implicate în gestionarea animalelor fără stăpân din Chișinău să-și exercite atribuțiile într-un mod corect și transparent.
În esență, este necesar ca SCPA să devină funcțională în plină capacitate. Cum poate fi asigurat asta? Întâi de toate, prin consolidarea instituțională a acesteia: asigurarea cu numărul necesar de angajați, organizarea concursurilor corecte și transparente pentru funcțiile din cadrul subdiviziunii, implicarea specialiștilor din SCPA în luarea tuturor deciziilor ce vizează domeniul protecției și controlului animalelor din Chișinău și eliminarea oricăror obstacole în activitatea secției. Activiștii și activistele pentru protecția animalelor sugerează că pentru a-și îndeplini eficient atribuțiile, SCPA ar trebui să devină o direcție aparte, fiind scoasă din subordinea DGLCA. Acest pas ar scoate filtrul birocratic suplimentar, ar diminua posibilitatea potențialelor conflicte sau confruntări de interese și ar împuternici specialiștii de profil să ia decizii rapide și informate pentru soluționarea problemei animalelor fără adăpost.
Un astfel de model funcționează în București, unde autoritățile municipale au înființat Autoritatea pentru Supravegherea și Protecția Animalelor, care este un serviciu public de interes local aflat în subordinea Consiliului General al Municipiului București. Printre atribuțiile acesteia se numără gestionarea câinilor fără stăpân de pe domeniul public al Municipiului București; derularea și implementarea unor proiecte în vederea promovării adopției; sterilizarea gratuită a câinilor și pisicilor fără pedigree de pe raza mun. București; realizarea de activități și programe educaționale de conștientizare publică a rolului animalelor; asigurarea protecției și bunăstării animalelor de pe raza mun. București și acordarea de asistență medicală animalelor cu/fără stăpân, aflate în stare critică pe domeniul public. Autoritatea pentru Supravegherea și Protecția Animalelor din București are o structură complexă, compusă din mai multe subdiviziuni, cum ar fi Serviciul pentru gestionarea câinilor fără stăpân, Biroul programe, proiecte adopții, Serviciul municipal de urgență și resuscitare veterinară și altele. În total, autoritatea are 100 de persoane angajate, ceea ce îi permite să abordeze în mod complex soluționarea problemei animalelor fără adăpost și asigurarea bunăstării animalelor de companie din București.
Deși modelul bucureștean este prea complex pentru a fi replicat în Chișinău, mai ales în condițiile bugetului disponibil, acesta poate servi drept inspirație pentru împuternicirea unei structuri similare în Chișinău. Activiștii/activistele atenționează că soluția propusă de consilierul municipal Ruslan Verbițchi în acest sens (crearea unei întreprinderi municipale unice) este una defectuoasă – marele neajuns al acesteia este comasarea SCPA cu secția Necropolă (bănuită a fi o “gaură neagră” unde se scurg necontrolat bani publici), ceea ce exclude un filtru esențial de control și tragere la răspundere a celor responsabili de capturarea, transportarea și întreținerea animalelor fără stăpân din Chișinău în adăposturi.
Concluzie
Un organ municipal specializat, eliberat de filtre birocratice irelevante și consolidat în capacități, căruia i se oferă încredere, împuterniciri și responsabilitatea necesară de gestionare a problemei animalelor fără adăpost, ar trebui lăsat să implementeze standardele și viziunea setată în regulamentele din 2019. Devierea de la viziunea setată inițial, prin restructurarea nenecesară și dubioasă a subdiviziunilor responsabile sau tergiversarea proiectelor menite să reducă numărul de animale fără stăpân, nu duce decât la amânarea indefinită a soluționării problemei.
Primăria și aleșii locali trebuie să se învețe să aibă încredere în expertiza specialiștilor din domeniu (atât din cadrul SCPA, cât și dinafară) și să le ofere pârghii reale de control și implementare a măsurilor pentru reducerea numărului animalelor fără adăpost.
Autoare: Taisia Haritonova
