Cinematograful Gaudeamus: o cronologie a ilegalităților și dispariției unui spațiu pentru oraș

Cinematograful Gaudeamus nu mai este. Însă mai există șanse ca pe terenul fostului cinematograf să nu fie construită o clădire de 16 niveluri. Pe 19 martie 2025, Ministerul Culturii a suspendat autorizația de construcție, emisă de Primărie.   
În 2018, primarul de azi, Ion Ceban, pe atunci consilier municipal, propunea să fie alocați bani din bugetul municipal pentru a răscumpăra clădirea și a face acolo un centru multifuncțional pentru copii și tineri. În 2020, acesta spunea că orice demolare a clădirii este ilegală. Astăzi, Primăria mun. Chișinău susține construcția de 16 niveluri, care nu are vreo destinație socială. Cetățenii/ele și persoanele active au revendicat spațiul pe parcursul timpului: au făcut ecranizări de filme, discuții publice, demersuri și petiții. Și totuși, interesele companiilor imobiliare prevalează. 
Oricum, chiar dacă Gaudeamus este demolat, primarul Ion Ceban mai poate să își amintească de dorința ca acolo să fie o clădire cu o înălțime decentă și de care să beneficieze locuitorii și locuitoarele orașului.  

Cinematograful Gaudeamus: ultimele actualizări

Pe 19 martie, Ministerul Culturii a suspendat autorizația pentru construcția unei clădiri de 16 nivele în locul cinematografului Gaudeamus. Ministrul Prodan a spus că a făcut acest lucru în baza Codului de Urbanism. 

Între timp, rămâne în sarcina Primăriei dezvoltarea unui Plan Urbanistic Zonal, prin care destinația zonei „C3” să fie transformată în „S” – zonă specială, care poate include mai multe funcțiuni de spații publice, lucru asumat în 2020. Asta chiar dacă la Curtea Supremă de Justiție este pe rol un dosar ce vizează terenul din Alecsandri 4 și prin care se contestă modificarea codului urbanistic. Astfel, până litigiul este rezolvat, nu ar trebui să fie realizate oricare lucrări de construcții, iar decizia Primăriei de a elibera autorizație de construcție, în acest context, dar și fără aviz de la Consiliul Național al Monumentelor, a fost pripită. 

Pe 19 martie, Primăria Mea a expediat o nouă petiție către Primăria mun. Chișinău, prin care solicită suspendarea autorizației de construcție eliberată de instituție și stoparea lucrărilor pe terenul fostului cinematograf Gaudeamus, cel puțin până la examinarea dosarului aflat la Curtea Supremă de Justiție, care vizează acel teritoriu. Asta după ce prima petiție a primit răspuns negativ din partea autorităților municipale.

Petiție cu peste 500 de semnatari – respinsă 

Primăria Chișinău a răspuns petiției colective, cu peste 500 de semnături, ale ONG-urilor, inițiativelor civice, urbaniștilor/elor, arhitecți/e, cetățenilor/elor expediată, spunând că „cererea se respinge în lipsa temeiurilor justificative”. Ei afirmă că obiectivul autorizat al construcției (o clădire cu 16 niveluri) ar fi compatibil cu zona „C3-c”, aprobată conform Regulamentului Local de Urbanism.

Primăria nu doar ignoră solicitările cetățenilor/elor, ci și ale altor instituții. La 6 martie, Inspectoratul Național pentru Supraveghere Tehnică ne-a informat că a solicitat Cancelariei de Stat revocarea certificatului de urbanism pentru proiectare și a autorizației de construcție, emise de Primărie cu încălcarea mai multor prevederi din Codul Urbanismului și Construcțiilor, dar și ale Regulamentului Local de Urbanism. 

Totodată, la 4 martie, Ministerul Culturii a informat că a expediat în adresa Primăriei Chișinău o cerere prealabilă prin care a solicitat anularea și suspendarea autorizației și a anunțat că, în cazul în care primarul va respinge cererea sau nu va oferi un răspuns în termen de 5 zile lucrătoare, Ministerul Culturii va suspenda autorizația, în baza prevederilor art. 148 alin. (16) din Codul urbanismului și construcțiilor.

Cum am ajuns aici sau cum opinia locuitorilor/oarelor nu contează 

În 2004, clădirea aflată în gestiunea Ministerului Culturii, intră în proprietatea unei companii, despre care se scria că ar fi fost creată - cu ilegalități cu doar o lună înainte. În anul 2014 - Consiliul Municipal Chișinău a vândut aceleiași companii terenul pe care se afla cinematograful.  La 1 februarie 2016, viceprimarul Nistor Grozavu anunța că în locul cinematografului Gaudeamus se propune o nouă construcție – un bloc rezidențial cu 14 etaje. Reprezentanții Primăriei au asigurat că noua construcție va fi dotată cu săli de cinematograf și alte spații publice. Chiar dacă proiectul nu avea încă toate documentele necesare, în vara anului 2016 compania căreia îi aparține terenul anunțase deja, printr-un panou informativ, despre vânzarea apartamentelor în viitorul bloc. 

În noiembrie 2016, membrii/ele Rețelei Civice Urbane (o inițiativă civică neînregistrată) fac o petiție prin care cer anularea demolării cinematografului și aduc o serie de argumente, valide și astăzi:

• Infrastructura culturală lipsește în Chișinău;
   
• Cinematograful Gaudeamus face parte din patrimoniul arhitectural al lui Valentin Voițehovschi, un arhitect de origine poloneză care a proiectat în orașul Chișinău numeroase clădiri rezidențiale, administrative, culturale;
   
• Primăria Chișinău și consilierii municipali sunt cei care trebuie să reprezinte interesele cetățenilor/elor, iar în cazul de față în interesul întregii comunități este funcționarea cinematografului în care se derulau filme alternative, naționale, la care aveau acces toate categoriile de cetățeni;
   
• Din punct de vedere urbanistic, amplasarea a 2 blocuri cu 14 nivele ar bloca traficul în zona Telecentru și, ceea ce-i mai grav, ar demola unicul spațiu public care mai poate fi amenajat drept un centru al cartierului Telecentru;
• Zona Telecentru este deja suprasaturată de blocuri locative;
   
• O construcție nouă implică infrastructură de apă, canalizare, gaze naturale, mijloace de transport, ceea ce pune o sarcină adițională pe structurile existente. Nu s-a făcut niciun studiu de fezabilitate ce demonstrează că zona respectivă este în stare să reziste unui nou volum de solicitări. 

Toate aceste argumente sunt actuale și astăzi, cu excepția faptului că patrimoniul lui Voițehovschi nu mai există. 

În 2018-2019, pe pagina de Facebook Cinematograful Gaudeamus găsim mai multe evenimente de proiecții de film „GARDEaAMUS” chiar pe gardul care înconjura deja fostul cinematograf. Activiștii și activistele au și lipit postere prin oraș care spuneau că cinematograful Gaudeamus este patrimoniu sau este cinematograful meu. 

Iunie, 2018. Sursa: https://www.facebook.com/cinemagaudeamus

În 2018, se încearcă demolarea clădirii, lucru care este sistat, ca urmare a acţiunilor de protest organizate de cetățeni/e şi în urma interpelării lui Andrei Năstase, primar ales al municipiului Chişinău. 

Istoricul corupției privatizării Cinematografului Gaudeamus și a eforturilor cetățenilor/elor de oprire a lucrărilor de demolare și construcție au fost povestite și de către colegul nostru de societate civilă, Vitalie Sprînceană, la fel 2018. 

În 2019, cu voturile a 26 de consilieri (printre care PL, PPEM, PLDM) au votat pentru schimbarea destinației terenului din C3 (clădiri comerciale) în R7 (blocuri de peste nouă etaje).

În 2020, într-o altă componență a CMC-ului, această decizie a fost anulată, revenindu-se la codul de C3.  Tot în 2020, în lipsa unei autorizații de desființare a clădirii, compania începe demolarea cinematografului. Iar acest lucru este sesizat de către Occupy Guguță și ulterior viceprimarul de atunci, Victor Chironda. Am scris și atunci care a fost cronologia evenimentelor.

Schimbarea lui Ion Ceban

Cinematograful Gaudeamus a ajuns în ruine pentru că actuala Primărie, în frunte cu Ion Ceban, au eliberat autorizație de construcție pentru o clădire de 16 niveluri. Dar nu era mereu așa. În septembrie 2018, pe atunci consilier PSRM, Ceban propunea chiar răscumpărarea clădirii sau oferirea unui teren echivalent în altă parte. Mai mult, acesta propunea alocarea a 15 milioane de lei din buget pentru construcția unui centru cultural: „Propunem reconstruirea acestui obiect și transformarea lui într-un centru de creație, de agrement, de dezvoltare pentru copii și tineret.” În august 2020, deja în funcția de primar, Ceban se indigna de lucrările de demolare. „Orice intervenție de demolare a clădirii Cinematografului GAUDEAMUS este ilegală!” - spunea el. Pe 31 august, Ceban reitera că

„Nu vom permite ca spațiile culturale să devină business-ul unor oameni și să fie încălcată legea.”

 „Este aberant ca pe locul fostului Cinematograf ,,Gaudeamus” să fie ridicate blocuri cu 15 etaje, așa cum a fost aprobat în anul 2016 de către CMC, care a aprobat ilegal un PUZ, ce ridică multe semne de întrebare.” 

Și totuși, în 2025, Primăria Chișinău spune că 16 niveluri deja este ok. Astfel, primarul Ion Ceban a împărtășit opinia de altă dată a unui alt primar – Dorin Chirtoacă care ne spunea că: Acela nu e monument de arhitectură. Clădirea aia oricum urmează a fi demolată. Ce va fi în locul ei urmează să vedem.

Concluzie

Chișinăul are tot mai puține spații pentru locuitori și locuitoare. În regiunea Telecentru acestea lipsesc cu desăvârșire. Zona din jurul străzii Alecsandri 4 este deja plină de blocuri de locuit, clădiri cu oficii și centre comerciale care au luat din spațiul verde, din trotuare și care, de fapt, nu oferă vreun serviciu social pentru copii sau tineri. 

Proprietatea privată nu înseamnă dreptul de a construi orice, iar primarul Ion Ceban ar putea să își amintească de promisiunile din 2018-2020 și chiar să lucreze în interesele orășenilor/elor, și nu a companiilor imobiliare.

Autoare: Vlada Ciobanu