Ce fac autoritățile: noi unități de transport, benzi dedicate, digitalizare și abordări strategice
Transportul public constituie continuă a fi una din problemele cu care se confruntă mun. Chișinău. Pe parcursul a aproape patru ani de mandat, autoritățile au înlocuit troleibuzele și autobuzele vechi cu unități noi, au lansat noi rute de transport și au extins unele din rutele existente, au implementat primele benzi separate pentru ca autobuzele și troleibuzele să circule mai ușor și rapid, iar timpul de așteptare la stație să se reducă, au testat noi tehnologii precum GPS sau e-tichetare, dar și alte acțiuni. Deși primăria și locuitorii raportează progrese (putem urmări transportul prin aplicații, în unele unități putem achita prin intermediul cardului, unii locuitorii beneficiază de rute noi, în unități mai confortabile etc.), cetățenii și cetățenele încă nu sunt motivate să lase mașina acasă și să folosească transportul public, mai ales în suburbii. Nu toate inițiativele primăriei au fost implementate cu succes și nici nu au asigurat acoperirea totală a necesităților de transport public. Analizăm în continuare ce au întreprins autoritățile, ce progrese, dar și insuccese, au înregistrat, în ultimii patru ani.
Despre transportul public din Chișinău
Transportul public din Chișinău a fost mereu asociat de locuitorii și vizitatorii orașului cu întârzieri, aglomerație și stres. Formula unui transport calitativ și confortabil este deja bine cunoscută: unități încăpătoare și suficiente, inclusiv în orele de vârf, un orar fix care poate fi urmărit în timp real prin aplicații digitale și care este respectat cu ajutorul benzilor separate de transport, reducerea timpului de deplasare, din nou, prin intermediul benzilor, dar și prin descărcarea centrului orașului, sistem de plată convenabil, asigurat prin tichetare electronică și abonamente avantajoase, dar și dotarea unităților cu aer condiționat și rampe pentru persoanele cu necesități speciale.
Această formulă s-a regăsit, într-o formă sau alta, în promisiunile electorale ale candidaților la alegerile locale din 2019. Unele dintre acestea, precum tichetarea electronică sau urmărirea transportului în timp real prin sisteme de geolocație, s-au regăsit printre promisiunile și încercările administrațiilor precedente, dar fără a fi materializate. Aceste soluții au fost trasate și în Strategia de Transport a Municipiului Chișinău, aprobată încă în 2014, dar care se prăfuia printre „planurile de viitor” ale autorităților. Între timp, locuitorii continuau să circule în unități învechite, aglomerate și nesigure. Astfel, înaintea alegerilor de la sfârșitul anului 2019, transportul reprezenta a treia cea mai mare problemă pentru locuitori, conform sondajului realizat la inițiativa Primăria Mea. Cel mai mult locuitorii erau nemulțumiți de faptul că numărul unităţilor de transport erau insuficiente, calitatea joasă a acestora nerespectarea orarului de circulație.
Începând cu 2020, noua administrație și noii consilieri municipali au inițiat o serie de măsuri pentru a îmbunătăți transportul public. În articolul ce urmează analizăm ce au întreprins, în ce măsură s-au ghidat de necesitățile locuitorilor și a promisiunilor pe care le-au făcut în ultima campanie electorală, dar și ce este necesar de realizat în continuare.
Modernizarea parcului de transport pentru confort sporit
Reînnoirea parcului urban de troleibuze și autobuze a reprezentat o prioritate pentru autoritățile publice locale din Chișinău, atât pentru administrație, cât și pentru Consiliul municipal.
În mai 2020, Consiliului a aprobat „Planul de reînnoire a parcului rulant al sistemului de transport public din municipiul Chișinău pentru anii 2020-2023”. Planul prevedea procurarea a 100 de autobuze și 18 troleibuze articulate în 2020, iar până în 2023 – asamblarea a altor 150 de autobuze, 70 de troleibuze și 20 troleibuze articulate.
Planul a fost înaintat de către un grup de lucru format din consilierii municipali, în baza unei analize realizate de către aceștia. Grupul a fost înființat în martie 2020, după ce consilierii au refuzat propunerea primarului general de a achiziționa 100 de autobuze din Belarus. Asta, deși în campania electorală, actualul primar a promis că „licitațiile pentru procurarea unităților de transport public vor fi făcute transparent”. Aleșii au insistat însă că astfel de achiziții trebuie realizate doar după ce se va analiza de câte unități este necesar, pe ce rute, care sunt caracteristicile tehnice ale acestor unități și alte aspecte importante.
Primăria a urmat planul aprobat de către consilieri, Conform datelor prezentate de către primărie, din 2020 și până în prezent, municipalitatea a achiziționat 85 de troleibuze (dintre care 10 sunt cu propulsie autonomă, asamblate în parcul Regiei Transport Electric Chișinău) și 174 de autobuze (100 de autobuze noi ISUZU, 58 de unități de transport cu rulaj de modele MAN, Volvo și VDL, 16 autobuze articulate cu parcurs, marca „Solaris”). Unitățile, susțin autoritățile, sunt dotate cu aer condiționat și rampe pentru persoanele cu necesități speciale. Astfel, la distanța de câteva luni până la sfârșitul actualului mandat al primarului și aleșilor locali, primăria a realizat planul aprobat de Consiliul municipal în 2020 în măsură de 78,7% pentru troleibuze și 69,6% pentru autobuze.
Realizarea planului, în special procurarea primelor 100 de autobuze, a stârnit discuții și controverse. Pentru început, procurarea autobuzelor s-a lăsat așteptată. Deși autobuzele au fost promise chișinăuienilor în august - septembrie, achiziția a fost lansată abia în iulie acelui an, ca ulterior rezultatele achiziției să fie contestate. Inițial, primăria a decis să procure autobuze MAZ, însă Agenția Națională pentru Soluționarea Contestațiilor a dispus anularea decizie de achiziționare a acestor autobuze. Motivul: autobuzele MAZ nu respectau una dintre cerințele specificate de municipalitate în procesul de achiziție, și anume ca unitățile să aibă capacitatea de 100 de persoane. Astfel, primăria a decis să procure automobile ISUZU. Revizia.md atenționează însă că nici autobuzele ISUZU procurate nu respectau această cerință.
Primăria a continuat să achiziționeze noi unități, suplinind rutele existente și chiar lansând trei rute de troleibuz care leagă sectoarele Buiucani și Botanica (nr. 38), sectorul Botanica și cartierul Poșta Veche (nr. 28) și or. Durlești de centrul capitalei (nr. 33).
În total, la începutul anului 2023 pe străzile capitalei circulau 332 de troleibuze, 133 de autobuze și 130 de microbuze.
Reducerea timpului de călătorie prin benzi dedicate pentru transportul public
În electorala din 2019, benzile dedicate pentru transport public s-au transformat dintr-un subiect discutat și promovat de activiștii din Chișinău într-o promisiune care s-a regăsit în programele și declarațiile candidaților. Ca urmare, proiectarea benzilor a început chiar din primul an de mandat, sub gestiunea fostului viceprimar pe mobilitate. În mai 2020, pe strada Pușkin a fost aplicat marcajul primei benzi rezervate circulației transportului public din municipiul Chișinău.
Implementarea benzilor a continuat cu străzile Mitropolit Bănulescu-Bodoni, Constantin Tănase și Grigore Vieru. În 2022, primăria a aplicat marcaje pentru benzile dedicate transportului public pe străzile Ion Creangă, Ștefan cel Mare și Sfânt, Renașterii Naționale și Bogdan Voievod, iar, în 2023, pe bd. Dacia (tronsonul str. București – str. Hristo Botev). Potrivit RTEC, citează primariamea.md într-o analiză anterioară, datorită aplicării benzilor de pe bd. Ștefan cel Mare, viteza de exploatare a rutei s-a majorat de la 13,6-14,7 km/h (cât era în 2019, până la aplicarea benzilor) la 15,8-16,7 km/h. Astfel, benzile au redus timpul de deplasare a transportului public din Chișinău.
În total, au fost aplicate benzi destinate transportului public pe 11,3 km, iar până la finele anului 2023 primăria planifică să extindă rețeaua până la 23,66 km. Conform informației prezentate de către primărie pe platforma proiecte.chisinau.md, autoritățile planifică să extindă rețeaua de benzi separate pe străzile Gheorghe Asachi, Alexei Mateevici, Alba Iulia, Iuri Gagarin, Constantin Negruzzi, Ciuflea, Constantin Tănase, Vasile Alecsandri, Alecu Russo și Mircea cel Bătrân.
Totuși, în condițiile în care numărul automobilelor în Chișinău continuă să sporească, iar construcția blocurilor se realizează fără asigurarea suficientelor locuri de parcare, în lipsa unui sistem de benzi separate care să unească tot orașul, promisiunea electorală a primarului că „orarul liniilor va fi respectat cu strictețe” rămâne un obiectiv încă nerealizat.
Digitalizarea transportului
Tichetarea electronică și monitorizarea transportului prin GPS nu sunt o noutate pentru chișinăuieni. Încă de la începutul deceniului trecut, ni s-a tot promis implementarea acestora. Termenul limită pentru implementarea sistemului de localizare prin GPS a fost setat pentru anul 2011, iar cel pentru tichetarea electronică pentru anul 2012. După ani de așteptare, în 2020, în transportul municipal au fost instalate sisteme GPS, iar în 2021 a fost anunțat un program de testare a tichetării electronice. Implementarea acestora a fost însă un proces anevoios și încă nu a fost realizată pe deplin.
Sistemul GPS a fost introdus în transportul public municipal la sfârșitul anului 2019, în 350 de troleibuze și autobuze, prin aplicația Easy Way. La mai puțin de un an, troleibuzele au dispărut de pe aplicația EasyWay. Motivul ar fi fost că Dekart SRL, compania care presta serviciul, l-a sistat din motivul neachitării serviciilor și încălcării condițiilor contractului. După mai multe tentative de procurare a serviciilor altor furnizori și relansare a sistemului de geolocație în transport, în 2023 primăria a anunțat un nou mecanism de monitorizare a transportului public – aplicația Tranzy.
Conform ultimelor date făcute publice de primărie, autoritățile au achiziționat servicii GPS pentru 600 de unități de transport (400 de troleibuze şi 210 autobuze).
Tichetarea electronică a fost lansată cu un proiect pilot, în parteneriat cu o bancă comercială. Chișinăuienii au fost însă luați prin surprindere de modalitatea prin care a fost testat sistemul. Autoritățile nu au instalat terminale staționare, ci au echipat taxatorii cu aparate de plată electronice, pe care aceștia le purtau, la propriu, în gât. Doi ani mai târziu, autoritățile încă clasifică instalarea terminalelor staționare în categoria „în perspectivă”. Conform acestora, proiectul va dura „atâta timp cât partenerii de dezvoltare vor fi gata să asigure continuitatea acestui proiect”. Între timp, primăria continuă să testeze metode de plată. În martie 2023, autoritățile au lansat în parteneriat cu o companie de telecomunicații, un sistem de plată prin sms sau cod QR.
Conectarea suburbiilor cu orașul Chișinău
Conexiunea proastă dintre suburbii și capitală generează multe preocupări locuitorilor care își au domiciliul la periferia orașului. Dacă în Chișinău, problema transportului se plasează pe locul 3, iar din 2022 chiar pe locul 4, atunci în multe suburbii, aceasta rămâne cea mai mare problemă care afectează nivelul de viață și confort a locuitorilor. Conform unui sondaj realizat de Primăria municipiului Chișinău în 15 decembrie 2022 – 14 ianuarie 2023, în 22 din 34 de localități suburbane transportul reprezintă cea mai gravă problemă. În alte 10 cazuri, această problemă s-a plasat pe locul doi. Deși pe parcursul ultimilor ani, primăria a suplinit numărul unităților care activează în suburbii, acestea nu sunt suficiente pentru a înlocui microbuzele care și-au încetat activitatea și care, tradițional, asigurau legătura dintre suburbii și capitală.
În perioada 2020-2022, primăria a suplinit rutele suburbane cu 87 de autobuze (din cele 174 procurate în total). Multe dintre acestea au înlocuit unitățile existente, dar care se aflau într-o stare precară și prezentau pericol pentru siguranța locuitorilor. Astfel, deși au fost puse pe rută 87 de unități noi sau cu rulaj, numărul autobuzelor care deservesc suburbiile a crescut doar cu 26 (de la 111 la 137). Adițional, au fost suplinite unele rute de troleibuz din suburbii – nr. 34 (str. Ciuflea – Trușeni) și nr. 35 (V. Alecsandri – or. Durlești).
De asemenea, primăria raportează că a deschis o nouă rută de troleibuz în or. Durlești – nr. 33 și a extins ruta nr. 35, nr. 37 (Gara – Bubuieci) și itinerarul rutei nr. 36 (or. Chișinău – or. Ialoveni).
În același timp, în această perioadă, numărul microbuzelor s-ar fi redus de la 500 la 100 de unități, conform asociațiilor de transport. Dacă tendința va continua, iar municipalitatea nu va continua să sporească numărul rutelor, zone suburbane în care circulă exclusiv microbuzele, precum regiunea Schinoasa din suburbia Codru, riscă să rămână fără de mijloace de transport public.
În campania electorală, primarul promitea că va conecta suburbiile de capitală prin stații modulare. La acest moment, primăria nu a anunțat intenția de a realiza astfel de proiecte.
Abordări strategice și alte acțiuni pentru un transport calitativ
Procurarea unităților noi și dotarea acestora sunt măsuri necesare pentru sporirea siguranței și confortului transportului public. Acesta trebuie însă să se dezvolte permanent, altfel riscă să ajungă din nou învechit și neîngrijit. Mai mult, îmbunătățirea circulației solicită soluții complexe. Benzile destinate transportului sunt necesare pentru reducerea timpului de călătorie și evitarea ambuteiajelor, dar trebuie să fie însoțite de o serie de alte măsuri, care să faciliteze traficul. Toate acestea, trebuie să se încadreze într-o viziune pe termen lung de dezvoltare a transportului public.
Strategia din 2014, deși prevedea mai multe măsuri necesare pentru modernizarea transportului public, nu mai este actuală. Chișinăul are nevoie de o viziune strategică care corespunde noilor realități. Primăria, în frunte cu viceprimarul de la acel moment și reprezentanți ai societății civile, a reușit să atragă fonduri de la Uniunea Europeană pentru dezvoltarea strategică a transportului public. Primăria a primit, prin intermediul proiectului „MOVE IT like Lublin”, 3 500 000 de euro pentru:
- Îmbunătățirea politicilor de transport public la nivel municipal;
- Sporirea capacității instituționale a Primăriei municipiului Chișinău în domeniul mobilității urbane, în conformitate cu practicile UE în domeniu;
- Creșterea calității managementului transportului public în Chișinău și Lublin prin implementarea soluțiilor și tehnologiilor inovative.
În cadrul acestui proiect, primăria a inițiat dezvoltarea unui plan de mobilitate urbană (PMUD), care să înlocuiască strategia aprobată încă în 2014.
Pe lângă planul de mobilitate urbană și acțiunile de mai sus, primăria a modernizat infrastructura și organizarea transportului public: peste 400 de stații au fost renovate (100 de către primării, celelalte 300 cu suportul agenților economici), salariile angajaților Regiei Transport Electric Chișinău și Parcului Urban de Autobuze au fost majorate, s-au procurat echipamente și utilaje noi, a sporit prețul pentru o călătorie cu troleibuzul de la 2 la 6 lei și de la 3 la 6 lei pentru o călătorie cu autobuzul, a elaborat un nou sistem de abonamente pentru 1 lună, 3 luni și 6 luni etc. În același timp, promisiunea electorală de a institui „bilete unice pentru toate tipurile de transport public” pare a fi dată uitării.
La rândul său, Consiliul municipal a aprobat standardele de calitate pentru transportul public pe 22 iulie 2021, care prevăd vechimea și capacitate optimă a unităților de transport, mărimea minimă a transportului (implementarea acestei prevederi a fost amânată repetat din motiv că microbuzele nu se încadrează în noile mărimi, iar municipalitatea nu are încă capacitatea să le înlocuiască), dotarea unităților, intervalul de circulație și altele. În ce măsură transportul din municipiul Chișinău respectă astăzi aceste standarde, am analizat în cercetarea „Cât de calitativ este transportul public”. Pe o scară de la 1 la 5, 1760 de participanți la un sondaj online realizat în cadrul acestei cercetări, au notat calitatea transportului din Chișinău cu nota medie de 2,56.
În loc de concluzii sau unde suntem astăzi
Calitatea transportului public se îmbunătățește, iar informația despre măsurile întreprinse este publică și ușor de accesat. Conform sondajului repetat realizat de Primăria Mea în 2022, problema transportului a trecut pe locul patru la nivel de importanță pentru locuitori.
Totuși, pentru mai mult de jumătate dintre chișinăuieni, calitatea transportului a rămas la fel sau s-a înrăutățit. Chișinăul nu a atins încă standardele europene sau cel puțin standardele aprobate de Consiliul municipal în 2022, locuitorii evaluând calitatea transportului cu 2,56 din 5. Pasagerii în continuare sunt nevoiți să se îmbulzească în transportul public, încă insuficient dotat cu aer condiționat. Benzile separate nu sunt suficient de extinse prin oraș pentru a salva transportul public de ambuteiaje. Tichetarea electronică este în continuare în regim de testare și s-a redus la turnichete agățate în gâtul taxatorilor sau mai nou sms-uri pentru abonații unui operator de telefonie. Iar mulți locuitori din suburbii nu au acces la suficiente rute și unități.
Astfel, dezvoltarea și modernizarea transportului public trebuie să continue, în linie cu plan de mobilitate urbană care va fi elaborat, pe parcursul următoarelor mandate. Primăria Mea va continua să monitorizeze activitatea autorităților și să asiste locuitorii să comunice municipalității necesitățile lor în acest domeniu.
