Ce fac autoritățile: licitații, acuzații, evaluări și consultări
În perioada noiembrie 2020 - martie 2021 autoritățile au continuat să implementeze acțiuni pentru a lupta cu corupția în cadrul instituțiilor municipale. Acestea au scos la licitație, în premieră, locuri pentru amplasarea gheretelor, loturi funciare și încăperi municipale nelocative. În urma licitațiilor, autoritățile planificau să colecteze peste 160 milioane lei în următorii cinci ani. Totuși, după ce patru agenți economici au renunțat la amplasamente pentru gherete, suma s-a redus cu peste douăzeci de milioane de lei. Primăria a organizat și consultări publice pe diverse subiecte de interes public, însă nu a luat mereu în calcul propunerilor orășenilor. Totodată, primarul a evitat să reacționeze la acuzațiile de corupție aduse unor membri ai echipei sale, iar „Ghișeul Unic” și „Registrul bunurilor imobile municipale”, deși trebuiau lansate până la sfârșitul anului 2020, se regăsesc în planul de achiziții a primăriei pentru vara 2021.
În anul 2020 problema corupției a părut să fie abordată intens de autoritățile municipale, în primele trei luni ale 2021 nu au fost schimbări semnificative la acest subiect. În primele două analize a măsurilor anticorupție implementate de primărie pe parcursul anului trecut, am vorbit despre Ghișeul Unic, inventarierea tuturor bunurilor municipale, reglementarea licitațiilor, organizarea consultărilor publice și instruirilor pentru angajații primăriei. În această analiză vom oferi actualizări cu privire la subiectele cercetate anterior și alte acțiuni realizate de autoritățile municipale pentru soluționarea problemei corupției:
I. Licitații și achiziții
II. Angajații primăriei
III. Consultări publice
IV. Altele: Ghișeul Unic, Inventarierea bunurilor municipale și publicarea Planurilor anuale de activitate
Corupția este în top cinci cele mai importante probleme pentru chișinăuieni, conform unui sondaj realizat în 2019 la inițiativa Primăria Mea.
I. Licitații și achiziții - transparență, fonduri și luptă cu corupția
Desfășurarea publică a licitațiilor, fie acestea pentru procurarea unor bunuri sau servicii, sau pentru adunarea venitului în bugetul municipal, este un instrument eficient de transparentizare și prevenire a corupției. În cazul achizițiilor, desfășurarea acestora public permite identificarea și eliminarea favoritismelor din partea autorităților contractante, utilizarea eficientă a fondurilor publice și crearea unei concurențe loiale pe piață. În același timp, licitațiile oferă posibilitatea de a afla mai multe detalii despre gestionarea bunurilor municipale, punând în evidență atât valoarea loturilor licitate, cât și vizibilitate asupra agenților economici câștigători. Licitațiile funciare oferă posibilitatea de a anticipa cum se va dezvolta o anumită zonă, în cazul în care lotul este cumpărat de o companie sau alta. Licitațiile pentru amplasarea unităților de comerț ambulant contribuie, prin prevederile regulamentului de desfășurare a licitațiilor, la evitarea monopolului pe piață. Iar orice tip de licitație transparentă organizată de autorități este o sursă de venit pentru bugetul municipal și pentru dezvoltarea urbei. Licitațiile funciare, pentru încăperi nelocative și pentru amplasamentele gheretelor aduc atât transparență în privința bunurilor municipale, cât și venit în bugetul municipal.
Achiziții problematice
În campania electorală, Ion Ceban promitea că „toate achizițiile vor fi făcute electronic”, prin sistemul MTender. Modificările Legii privind achizițiile, făcute în 2018, menționează că pragul pentru desfășurarea achizițiilor online este de 200.000 lei pentru bunuri și servicii și 250.000 lei pentru lucrări. Însă, în februarie 2020, Consiliul Municipal a aprobat o decizie prin care a dispus menținerea pragului la 80.000 lei. Astfel, toate achizițiile în valoare mai mare de 80.000 în municipiu sunt efectuate prin intermediul platformei MTender.
Totuși, chiar dacă achizițiile sunt efectuate electronic, deseori apar neconformități. Printre cele mai recente achiziții problematice, regăsim cele pentru: procurarea a 100 de autobuze care să suplinească transportul public municipal; mobilierul urban pentru str Bănulescu-Bodoni și str. Pușkin - ale căror trotuare au fost proaspăt renovate; procurarea terenurilor de joacă pe bd. Mircea cel Bătrân; procurarea serviciilor de reparație a unui scuar din str. Nicolae Dimo, în sectorul Râșcani al capitalei.
În cazul celor 100 de autobuze, pe 26 noiembrie, Consiliul Concurenței a solicitat autorităților municipale să reexamineze propunerile primite de la cei patru ofertanți și decizia de a declara compania ISUZU câștigătoare. Solicitarea venea după ce ceilalți trei ofertanți au depus contestații și au ieșit la iveală mai multe neconformități. Deși termenul limită pentru expunerea concluziilor după reexaminare era data de 10 decembrie, autoritățile au anunțat abia în luna martie că s-a hotărât organizarea repetată a licitației.
Atât complexele de joacă amplasate pe bd. Mircea cel Bătrân - proaspăt renovat, cât și mobilierul stradal pentru străzile Pușkin și Bănulescu-Bodoni ar fi costat de două sau trei ori mai mari decât prețul pe piață. Conform portalului revizia.md, procesul de procurare a mobilierului de pe str. Pușkin și Bănulescu-Bodoni ar fi fost viciat prin oferirea unor specificații prea exacte, prezente doar la un anumit producător pe piață și învingătoare ar fi fost o companie care a câștigat majoritatea concursurilor de achiziții organizate de Direcția Locativ-Comunală și Amenajare (DGLCA) - responsabilă de acest proces.
Un alt caz de viciere a procesului de achiziții a fost cel al procurării serviciilor de reparație a scuarului N. Dimo din sectorul Râșcani al capitalei. Portalul revizia.md relatează că, printre altele, învingătoare a acestei achiziții ar fi o companie de panificație, fără experiență în activități de construcție, fapt ce contravine cerințelor specificate de pretură pentru aplicanți. Mai mult, compania câștigătoare ar fi printre preferatele Preturii Râșcani în ce privește contractele de achiziții.
Confruntat la o emisiune televizată de către Ala Revenco, primarul Ion Ceban a făcut acuzații personale și profesionale la adresa acesteia. Mai mult, Ceban a chemat-o în următoarea dimineață la primărie, să ofere explicații cu privire la achizițiile viciate. Chiar și după această întâlnire, primarul a insistat asupra conformității achizițiilor discutate și a cerut dezmințiri publice din partea activistei. Totuși, pe 25 martie, Ala Revenco a publicat o scrisoare semnată de viceprimarul Ilie Ceban, care menționa investigarea achiziției complexelor de joacă de către DGLCA și luarea măsurilor necesare.
Milioane pentru amplasarea gheretelor în municipiu
Până în anul 2020, în municipiul Chișinău amplasarea unităților de comerț stradal avea loc prin schemele de amplasare eliberate de preturile de sector. În sinteza precedentă, menționam că la ședința Consiliului municipal din 1 octombrie 2020 a fost aprobat un nou regulament care stabilește amplasarea gheretelor doar în urma unei licitații deschise. Acesta prevedea, printre altele:
- Limitarea loturilor ce pot fi adjudecate de un agent economic la 3 per licitație, pentru a evita monopolul pe piață;
- Adjudecarea lotului pentru un termen de 5 ani;
- Organizarea unor licitații separate pentru gherete de presă și flori ș.a.
După ce a fost amânată de mai multe ori, pe 2 decembrie a avut loc prima licitație, la care au fost expuse 15 loturi - amplasamente pentru gherete în oraș. Pe parcursul lunilor decembrie și ianuarie au urmat alte 3 licitații, în totalitate fiind expuse 50 loturi, dintre care 40 adjudecate. Ofertele câștigătoare au variat între câteva sute de mii de lei și aproape 6 milioane de lei pentru un lot în Parcul Afgan. Adjudecatarii achită o parte din sumă în zilele de după desfășurarea licitației, iar cealaltă - pe parcursul următorilor ani, în rate. Totuși, la scurt timp după desfășurarea celei de-a doua licitații, au apărut informații despre renunțarea la patru loturi din partea câștigătorilor acestora, astfel încât în bugetul municipal vor ajunge cu 22.5 milioane mai puțin. Totuși, loturile respective urmează să fie scoase iarăși la licitație în data de 9 aprilie și primăria planifică să recupereze fondurile pierdute.
În același timp, Ziarul de Gardă a publicat o investigație care a demonstrat legăturile dintre patru companii participante la licitații. Companiile, afiliate fratelui fostului primar Dorin Chirtoacă, ar fi participat concomitent la licitații adjudecându-și o treime din totalul amplasamentelor expuse. Mai mult, conform Ziarului de Gardă, companiile afiliate și-ar fi adjudecat patru loturi în cadrul aceleiași licitații, fapt care contravine prevederilor regulamentului aprobat de Consiliul Municipal. Atât consiliera Aliona Mandatii - vicepreședinta comisiei pentru organizarea licitației, cât și Aliona Doroș - consiliera din partea Platformei DA, au menționat intenția de a depune demersuri la Centrul Național Anticorupție (CNA) pe marginea acestui caz, pentru analizarea afilierii între cele patru companii.
Mai mult, viceprimara Inga Ionesii și primarul, au menționat intenția de a modifica regulamentul, pentru a evita cazurile de monopol, dar și cele în care agenții economici refuză bunul adjudecat din diverse motive. Pe 26 ianuarie, Ion Ceban menționa că Regulamentul în cauză este în proces de modificare, însă nu a oferit un termen pentru completarea modificărilor.
Totuși, autoritățile nu au menționat clar ce modificări vor fi efectuate, inclusiv dacă acestea vor ajuta micile întreprinderi care activează în domeniul alimentației. Aceștia, la moment, nu au șanse să concureze pe piață cu agenții economici mari neavând posibilitatea de a achita milioane pentru un lot de amplasarea a unității de comerț, astfel încât sunt excluși din nișa comerțului stradal.
Licitații funciare și pentru încăperile nelocative
Pe lângă comerțul ambulant, administrația orașului a hotărât ca loturile funciare, dar și încăperile municipale nelocative, să fie oferite prin licitații deschise. În perioada noiembrie 2020 - martie 2021, au avut loc trei licitații: două pentru terenuri și una pentru încăperi.
Licitațiile funciare sunt primele de acest gen în municipiul Chișinău. Acestea oferă transparență în procesul de vânzare-cumpărare a loturilor intravilane municipale. Prima licitație funciară a avut loc pe 20 noiembrie 2020, fiind puse la bătaie 15 loturi, care au adus un venit în bugetul municipal de 43.41 milioane lei. Cea de-a doua licitație a fost organizată pe 19 februarie, iar participanții și-au adjudecat 11 din cele 15 loturi expuse, pentru o sumă de 34.5 milioane de lei. Loturile au dimensiuni de la 0.01 și până la 0.29 ha, având diverse destinații: construcții, deservirea obiectivelor existente, case de locuit individuale, blocuri de locuințe. Un teren destinat blocurilor de locuit a adus cel mai mare profit, fiind adjudecat cu suma de 15 milioane lei.
Prima licitație pentru acordarea dreptului de locațiune a încăperilor municipale cu altă destinație decât cea locativă a avut loc pe 29 ianuarie. Loturile expuse - 20 la număr, au variat în dimensiuni de la 3.5 m2 la 302.6 m2 și au fost oferite câștigătorilor pentru un termen de 5 ani. Din cele 20 de loturi, doar 6 au fost adjudecate, iar pentru restul nu au fost înregistrați participanți. În urma evenimentului, primăria preconizează să încaseze 256.000 lei. Totodată, autoritățile au început să modifice coeficientul în contractele actuale de locațiune și să-l racordeze la prețul de piață.
Autoritățile municipale încearcă să lupte cu schemele de corupție în gestionarea bunurilor municipale și a potențialelor surse de venit prin organizarea unor licitații transparente și reglementate. Licitațiile funciare, pentru încăperi nelocative și pentru amplasamentele gheretelor aduc atât transparență în privința bunurilor municipale, cât și venit în bugetul municipal. Urmare a celor șapte licitații organizate pe parcursul ultimelor luni, primăria urma să încaseze peste 166 milioane lei - fonduri dedicate dezvoltării infrastructurii urbane. Totuși, schemele de monopolizare a pieței scoase la iveală de investigațiile jurnalistice, neîncasarea veniturilor din cauza renunțării din partea agenților economici, lipsa de oferte pentru o parte din loturile expuse și favorizarea marilor agenți economici demonstrează că autoritățile mai au de lucru în reglementarea licitațiilor și în promovarea bunurilor municipale.
II. Angajații primăriei
Angajații primăriei sunt cei care asigură funcționarea primăriei, ei fiind cei care implementează deciziile luate de conducerea primăriei. Competența și integritatea acestora sunt factorii care asigură desfășurarea corectă și transparentă a proceselor din cadrul primăriei: funcționarea gheretelor doar în baza autorizațiilor, construcția teraselor de vară în termenele permise, organizarea licitațiilor conform legii, ș.a.m.d. În programul său electoral, Ion Ceban promitea angajarea doar în baza competențelor profesionale și fără nepotism sau favoritisme politice. Mai mult, acesta menționa stabilirea unor indicatori de performanță pentru fiecare angajat, evaluarea acestora, inclusiv evaluarea trimestrială a celor cu funcții de răspundere și publicarea rezultatelor.
Evaluarea angajaților - fără publicarea rezultatelor sau a criteriilor
În luna noiembrie, ca răspuns la o solicitare expediată la adresa primăriei, am aflat că evaluarea performanței profesionale a funcționarilor publici se efectuează anual, conform Legii cu privire la funcţia publică şi statutul funcţionarului public și a Regulamentului cu privire la evaluarea performanţelor profesionale ale funcţionarului public, aprobat prin Hotărârea de Guvern nr. 201 din 11.03.2009. Regulamentul stipulează că pentru fiecare funcționar public sunt stabilite 3-5 obiective anuale, în baza sarcinilor și atribuțiilor fișei de post, precum și a obiectivelor subdiviziunii din care face parte. Pentru fiecare obiectiv, un evaluator stabilește indicatori de performanță (KPI), adunați într-o Anexă specifică, iar apoi aceștia sunt transmiși conducătorului instituției pentru aprobare. Angajații evaluați pot primi unul dintre următoarele calificative: „Nesatisfăcător”, „Satisfăcător”, „Bine” și „Foarte bine”. Cei din prima categorie, conform Regulamentului, trebuiesc eliberați din funcție.
Pe 1 martie, Ion Ceban a scris despre evaluarea anuală a șefilor de direcții municipale. Deși nu a oferit detalii cu privire la numărul de angajați evaluați, acesta a menționat că majoritatea au primit calificativele de „Satisfăcător” și „Nesatisfăcător”. La ședința primăriei din 1 martie, acesta a confirmat că 60% din angajați au primit calificativul „Satisfăcător” și foarte puțini au fost evaluați cu „Foarte bine.” Astfel, o parte din angajați ar urma să fie eliberați din funcție, iar în locul lor angajate persoane în baza unor concursuri publice.
Totuși, această evaluare se conformează doar parțial promisiunii lui Ion Ceban de a evalua toți angajații în poziții manageriale din primărie trimestrial și de a face publice rapoartele în urma evaluărilor: rapoartele nu au fost făcute publice și nu cunoaștem dacă toți managerii au fost evaluați, dar și pentru că evaluarea a avut loc anual și nu trimestrial.
Schemele de corupție vor fi înlăturate, dar nu în toate cazurile
În perioada noiembrie 2020 - martie 2021, au apărut mai multe informații cu privire la cazuri de abuz de serviciu și lipsă de competențe manageriale din partea funcționarii publici. În luna noiembrie, presa a scris despre Gheorghe Aricov, șef interimar al Direcției autorizare și disciplină în construcții, despre care se spunea că ar fi fost implicat într-o schemă frauduloasă și ar fi avut experiență doar în domeniul turismului, nu și în cel al construcțiilor - lucru îngrijorător considerând funcția deținută.
În luna decembrie, Ziarul de Gardă publica o investigație despre pretora sectorului Ciocana - Sinilga Școlnic. Conform mărturiilor foștilor angajați ai preturii, pretora ar fi făcut abuz de serviciu, favorizând agenții economici care ofereau contribuții pentru dezvoltarea sectorului Ciocana. Spre exemplu, Ziarul de Gardă notează cazul companiei Live-Music SRL, deținătoare a restaurantului Attico, căreia i-ar fi fost permisă construirea unei terase de vară după ce au contribuit financiar la renovarea subteranei de la str. Alecu Russo. În același articol, trei angajați și foști angajați menționează abuzurile pretorei și concedierea a aproximativ 20 de persoane fără temei. De asemenea, articolul menționează și vicepretora sectorului Ciocana, proprietara unei gherete care a activat având schema de amplasare expirată de câteva luni.
Deși ghereta vicepretorei a fost evacuată la finele lunii februarie, atât pretora, cât și vicepretora sectorului Ciocana rămân în funcție, iar Ion Ceban nu a avut o reacție publică pe marginea acestor cazuri. Colega noastră Vlada Ciobanu l-a întrebat pe primar în cadrul unei emisiuni televizate despre acțiunile de corupție din cadrul primăriei și lipsa de măsuri întreprinse, însă primarul a refuzat să comenteze. Mai mult, acesta nu a oferit o reacție publică nici pe pagina sa de facebook.
Integritatea și competența angajaților sunt criterii de bază care asigură buna funcționare a structurilor municipale. Deși în anul 2020 primăria a investit în dezvoltarea transparenței și integrității propriilor angajați, la finele anului au apărut mai multe informații în presă privind funcționari publici corupți sau care nu dețin competențele manageriale necesare pentru funcția ocupată. În pofida mediatizării cazului de corupție a pretorei sectorului Ciocana și a confruntării directe la subiect, primarul a refuzat să comenteze și să întreprindă acțiuni față de aceasta, limitându-se la dispunerea evacuării gheretelor vicepretorei sectorului amplasate ilegal. Astfel, acesta a demonstrat inconsecvență, menționând dorința de a eradica schemele de corupție din primărie, însă fără a acționa în cazul celor expuse.
III. Consultări publice
Mici pași înainte, dar mai e mult de lucru
Consultările publice sunt un mecanism care permite dezvoltarea unui oraș spre beneficiul tuturor celor care locuiesc în el. Organizarea consultărilor publice aduce în evidență ceea ce este într-adevăr necesar pentru orășeni, fie aceasta o pistă pentru bicicliști, un trotuar sau construcția unei clădiri multifuncționale. Procesul de consultare publică contribuie la eradicarea corupției prin asigurarea că autoritățile nu vor modifica o anumită zonă în interesul unor agenți economici, ci după necesitățile orășenilor. În Programul său de administrare, Ion Ceban promitea consultarea opiniei societății civile în problemele strategice ale municipalității. În analiza precedentă, menționam cum autoritățile au organizat consultări publice, însă nu până la capăt. Astfel, în perioada august - noiembrie, mai multe lucrări importante pentru oraș nu au fost făcute în mod corespunzător, iar opinia orășenilor nu a fost luată în calcul sau nu a fost întrebată. În perioada noiembrie - martie însă primăria a încercat să repare greșelilor făcute și să consulte chișinăuienii pe marginea mai multor proiecte. Deși procesul nu a fost dus până la capăt, consultarea fiind încă în proces de desfășurare, se observă anumite îmbunătățiri.
Proiectul atât de criticat de renovare a str. 31 august 1989, care urma să fie transformat într-un „Coridor Verde”, a fost anulat în urma presiunilor făcute de Grupul de lucru pentru transport alternativ. Membrii acestuia au demonstrat că proiectul respectiv nu ar fi adus plus valoare pentru utilizatorii transportului alternativ, iar autoritățile i-au ascultat, anulat proiectul, iar acum este în proces crearea unei noi schițe.
Un alt exemplu semnificativ care demonstrează o schimbare de atitudine, pentru moment, este cel al „Izvorului Tamarei”, pentru care: a fost posibilă expedierea propunerilor online, dar și la adresa preturii; a fost organizată o întâlnire la fața locului, într-o sâmbătă, astfel încât toți doritorii să se poată alătura; întâlnirea a fost înregistrată și video-ul făcut public, iar principalele propuneri au fost rezumate într-un comunicat de presă al primăriei.
În cazul Bugetului Municipal pentru anul 2021 și al proiectelor pentru suburbii însă primăria nu a realizat toate acțiunile necesare pentru consultarea opiniei întregii populații. Astfel, în cazul Bugetului Municipal 2021, primăria a publicat fișierele într-un format greu de accesat, fiind fișiere excel și word separate pentru fiecare direcție municipală. Chiar dacă Bugetul Municipal este un document important pentru capitală și orășeni, iar consultarea acestuia necesită timp și atenție, autoritățile au oferit doar două săptămâni pentru analiză. Mai mult, proiectul de buget a fost prezentat împreună cu cel al Taxelor locale pentru anul 2021, consultarea căruia a avut loc paralel. În final însă proiectul Bugetului Municipal 2021 votat la ședința „de îndată” convocată pe 29 decembrie 2020 nu a corespuns cu cel oferit pentru consultare. Mai mult ca atât, însuși consilierii municipali din anumite fracțiuni au menționat că proiectul modificat le-a fost expediat abia cu o seară înainte, astfel încât nu a fost posibilă verificarea acestuia. Astfel, varianta finală a Bugetului Municipal 2021 a ajuns să fie votată în câteva minute, fără a fi dezbătută și fără a fi oferit publicului pentru consultare.
Autoritățile publice locale au demonstrat interes față de transparentizarea proiectelor desfășurate în municipiu prin consultarea opiniei orășenilor. Totuși, acestea continuă să comită greșeli, fie deliberate, fie din neștiință, în procesul de consultare. Astfel, deși inițial bugetul municipal a fost consultat public, proiectul votat de către Consiliul Municipal nu a fost prezentat pentru analiză din partea societății civile sau a consilierilor, cu toate că au fost realizate modificări majore în el. Astfel, consultarea unui document atât de important nu a fost dusă la bun sfârșit.
IV. Altele: planuri de activitate, ghișeu unic, inventariere
Publicarea selectivă a planurilor de activitate ale direcțiilor pe chisinau.md
În componența Primăriei Municipiului Chișinău intră 23 direcții municipale, 27 întreprinderi municipale și 5 preturi de sector. În Programul de administrare, Ion Ceban promitea că planurile de acțiuni ale direcțiilor vor fi publicate pe pagina web a primăriei. Publicarea unor asemenea planuri permite locuitorilor să urmărească care sunt proiectele ce se planifică a fi implementate de autorități, etapa de implementare, costurile și responsabilii. Astfel, locuitorii pot pune presiune asupra autorităților în cazul în care ceva nu merge după plan, lucrările sunt efectuate necalitativ sau, deși au fost promise schimbări, acestea nu au avut loc.
Planurile de activitate, conform spuselor primarului, ar trebui să fie disponibile pe pagina www.chisinau.md, însă acest lucru însă nu a fost implementat. Astfel, unicele planuri de acțiuni publicate pe site aparțin Direcției Generale Locativ-Comunale și Amenajare (DGLCA), Direcției Generale Educație, Tineret și Sport (DGETS) și Direcții Relații Publice și Buget Civil (DRP). Totuși, planurile pentru DGLCA și DGETS sunt publicate în secțiunea „Planuri de acțiune săptămânale” și se referă, respectiv, la perioadele 01-07 iunie 2020 și 11-15 iulie 2020, iar planul anual de acțiuni al DRP este pentru anul 2020. În căutarea manuală (în toate comunicatele publicate pe chisinau.md) au mai fost găsite planurile cu privire la Auditurile pentru anul 2021 și Prevenirea și combaterea traficului de ființei umane al Comisiei de specialitate. Totuși, acestea nu sunt disponibile pe paginile dedicate direcțiilor respective, fiind astfel inaccesibile decât în cazul unei căutări aprofundate.
Administrația primăriei a început să transparentizeze activitatea subdiviziunilor primăriei, publicând câteva planuri de activitate pentru anumite direcții pe pagina chisinau.md. Totuși, acestea nu sunt publicate în secțiunea dedicată sau pe paginile subdiviziunilor, astfel încât procesul de verificare a intențiilor direcțiilor municipale este unul anevoios, care necesită timp și competențe în tehnologiile informaționale.
Ghișeu Unic
În analiza precedentă menționam că Ghișeul Unic - mecanismul care ar permite părților implicate să acorde și să recepționeze informație și documente standardizate printr-un singur punct de contact, conform primarului ar fi fost pe ultima sută de metri. Deși mecanismul trebuia lansat până la finele anului 2020, până în luna martie 2021 nu a avut loc o lansare oficială a acestuia. Întrebat la o emisiune televizată despre Ghișeu și la ce etapă de realizare se află acesta, primarul Ion Ceban a refuzat să ofere date concrete. Totuși, conform Planului de achiziții a primăriei pentru anul curent, autoritățile planifică să lanseze o licitație deschisă pentru „Ghișeu unic pentru toate serviciile” în luna august 2021. De asemenea, în luna iulie, autoritățile planifică să investească în crearea unui „Centru de apel unic call-centru oraș” și a unui „Centru unic de procesare a informațiilor”. Valoare totală a achizițiilor este de 35 milioane lei, câte 15 milioane pentru call-centru și centrul unic de procesare a informațiilor, și 5 milioane de lei pentru Ghișeul Unic. În campania electorală, Ion Ceban a menționat intenția de a lansa Ghișeul Unic până la data de 1 ianuarie 2021.
Termenul promis inițial pentru implementarea Ghișeului Unic a expirat, iar din planul de achiziții al primăriei, se pare că acesta va fi gata abia la finele anului 2021.
Inventariere bunurilor municipale
Inventarierea bunurilor municipale este necesară pentru a determina de ce patrimoniu dispune orașul, cum acesta poate fi valorificat și a evita ca bunurile municipale să fie expropriate, distruse sau utilizate necorespunzător. Registrul bunurilor imobile trebuia să fie gata în vara anului 2020, apoi fiind amânat pentru sfârșitul anului 2020. Totuși, din planul de achiziții pentru anul 2021 al primăriei, aflăm că în luna septembrie 2021 sunt alocate 200.000 lei pentru procurarea Registrului electronic al bunurilor imobile. Astfel, acesta ar putea fi gata până la finele anului 2021. Detalii cu privire la registrul spațiilor verzi nu au apărut în spațiul public în perioada noiembrie 2020 - martie 2021.
Concluzie
Organizarea licitațiilor, evaluarea angajaților, consultarea și considerarea opiniei orășenilor, desfășurarea achizițiilor online - acestea sunt câteva dintre acțiunile pe care le-au întreprins autoritățile publice locale pentru a preveni și lupta cu corupția în cadrul structurilor municipale în perioada noiembrie 2020 - martie 2021. Acestea vin să completeze măsurile inițiate și întreprinse în anul precedent, precum aprobarea mai multor regulamente, instruirea angajaților pe domenii de integritate și etică, procesul de implementarea a Ghișeului Unic și cel de inventariere a tuturor bunurilor municipale. Totuși, reprezentanții primăriei, în frunte cu primarul general, mai au mult de lucru dacă își doresc într-adevăr să eradice corupția din structurile municipale. Aceștia trebuie să ajusteze regulamentele aprobate astfel încât să nu favorizeze monopolurile pe piață, definitiveze lucrul asupra Ghișeului Unic și al Registrului electronic al bunurilor imobile și să întreprindă măsuri concrete atunci când angajații primăriei sunt suspectați de acte de corupție sau abuz.
Autoare: Cristina Sîrbu
Mai multe detalii despre ce acțiuni a întreprins Primăria pentru a soluționa problemele prioritare ale chișinăuienilor găsiți în Raportul alternativ de activitate a primăriei în primul an de mandat al lui Ion Ceban, elaborat de echipa Primăria Mea.
Textul a fost elaborat în cadrul proiectul “Priority Driven Local Administration”, implementat de AO Primăria MEA, datorită suportului generos din partea poporului american, oferit prin intermediul Agenției Statelor Unite pentru Dezvoltare Internațională (USAID). Materialul reflectă opinia autorului și nu reprezintă viziunea USAID sau a Guvernului Statelor Unite.
