Ce fac autoritățile: PUG, comerț stradal și publicitate stradală
20 iulie 2020
Aspectul estetic este una din nemulțumirile constante ale chișinăuienilor. Aceștia se plâng de felul cum arată drumurile și trotuarele, de lipsa curățeniei, de clădirile avariate, de fațadele inestetice. Felul cum arată orașul nu se rezumă doar la asta, ci poate însemna și cele mai mici detalii: unde este amplasată o stație de așteptare sau cum arată un indicator de circulație. Vom publica periodic actualizări despre ce fac autoritățile, atât Consiliul Municipal, cât și Primăria, pentru a aborda problema aspectului estetic. De această dată ne vom referi la:
I. Planul Urbanistic General (PUG);
II. Reglementarea comerțului stradal;
III. Publicitatea stradală.
PUG-ul - un document esențial pentru Chișinău, la moment învechit, cu o necesitate urgentă de actualizare. Elaborarea unui nou document însă întârzie, astfel, haosul din construcții continuă. Majoritatea aleșilor au promis în campania electorală PUG actualizat și încetarea corupției și dezordinii legate de construcțiile din Chișinău. Primăria a găsit o soluție: o ofertă de sponsorizare din partea unei Asociații din București - cunoscută în țara vecină pentru proiecte dubioase, iar, acolo unde cetățenii s-au mobilizat, s-a reușit anularea în instanță a acestor „cadouri”. Primăria Mea susține un PUG realizat competitiv și transparent, conform cu toate procedurile în vigoare.
Comerțul stradal, care poate face un oraș mai dinamic, pietonal și divers, în Chișinău este o sursă de murdărie, corupție și aspect vizual neplăcut. Un nou regulament a fost supus dezbaterilor publice, deși acesta prevede reguli vechi, doar că mecanisme concrete de implementare. Primăria Mea recomandă ca schemele de amplasare a gheretelor să fie publice, la fel ca și sancțiunile primite de toți cei care încalcă legislația.
Și publicitatea stradală a fost discutată în această perioadă. Cu ajutorul activiștilor, a fost realizat un nou regulament, care prevede, printre altele, împărțirea orașului în trei zone. Documentul a fost criticat de mai multe asociații de business, pe când autoritățile dau de înțeles că acestea vor fi noile reguli care trebuie urmate. Primăria Mea recomandă celor care au promovat activ în campania electorală un Chișinău curat, să se implice în consultarea publică a acestor documente.
În textul de mai jos, puteți urmări ce anume au făcut autoritățile, care sunt principalele modificări/soluții propuse și ce credem noi despre ele.
ASPECTUL ESTETIC - o problemă prioritară pentru chișinăuieni
Chișinăuienii nu sunt mulțumiți de felul cum arată orașul. Într-un sondaj reprezentativ realizat de Magenta Consulting, la solicitarea Primăria Mea, 15% din respondenți au spus că sunt deranjați de aspectul estetic. La întrebarea ce anume înțeleg prin asta, cetățenii au zis că, în primul rând, gunoiul pe străzi, drumurile și trotuarele, clădirile în stare avariată, clădirile/fațadele construite în alt stil decât cel al clădirii, lipsa spațiilor verzi, starea subteranelor, numărul panourilor stradale și publicitatea pe clădiri, gheretele și vânzătorii ambulanți.
sursa: primariamea.md
Sectorul Ciocana este cel mai deranjat de gunoiul de pe străzi, Botanica și Centru - de drumuri și trotuare; Rîșcani și Buiucani - de clădirile în stare avariată; Centru - de fațade; Botanica - de lipsa spațiilor verzi.
Desigur, atunci când vorbim de aspectul estetic al unui oraș nu ne putem limita doar la acestea. Este important un parc să fie amenajat, la fel este important indicatoarele de pe stradă să se încadreze în context; este important să păstrăm monumentele istorice, la fel cum este important să atragem atenția la cum arată clădirile de oficii sau zonele industriale; este important să ne gândim la cum arată și stațiile de așteptare, și tomberoanele, și multe alte detalii cu care interacționăm zilnic. Totodată, experiența pe care o avem nu este doar vizuală, ci este una multisenzorială. Noi nu doar vedem, ci auzim, mirosim, percepem și ne angajăm într-o varietate de interacțiuni cu orașul.
I. PLANUL URBANISTIC GENERAL - fără licitație, oferte suspicioase și birocrație curioasă
PUG-ul un document esențial
Planul Urbanistic General (PUG) este un document esențial pentru dezvoltarea orașului, care trebuie actualizat o dată la câțiva ani. Un PUG se întocmeşte pentru întreg teritoriul localităţii și vizează: schema de transport, a sistemului de rețele, zonele protejate, delimitarea zonei centrale, a zonelor funcționale, dar și regimul de construire care cuprinde mai multe detalii, de exemplu, înălțimea construcției sau procentul de ocupare și utilizare a terenului, printre altele. Acesta ar rezolva multe probleme legate de haosul în construcții, zonarea orașului, spații verzi și publice.
Chișinăul are un PUG depășit
PUG-ul municipiului Chișinău este din anul 2007 și, pe lângă faptul că este depășit, o bună parte nu a fost respectat și nici nu prevedea anumite reglementări esențiale pentru oraș (de exemplu, schema de transport sau reglementarea centrului istoric).
Oferte suspicioase de sponsorizare
La începutul lunii martie, la ședința Consiliul Municipal a fost pusă pe agendă oferta de sponsorizare a elaborării PUG-ului, venită din partea Asociației Centrul de Cercetare pentru Dezvoltare Durabilă (ACCDD). Primul punct al proiectului de decizie prevedea:
„Se acceptă oferta de sponsorizare a acțiunilor privind elaborarea și avizarea Planului Urbanistic General al mun. Chișinău de către Asociația „Centrul de Cercetare pentru Dezvoltare Durabilă” din România, în valoare de 500.000 de euro.” Proiectul de decizie mai stipula, printre altele, că asociația are la dispoziție 18 luni pentru a asigura elaborarea și avizarea noului PUG.
Fracțiunea PAS și consilierul Sergiu Tofilat (Forța Nouă) au semnalat că există puțină informație, dar și unele controverse cu privire la asociația din București și unii specialiști ai acesteia. Proiectul a fost aprobat cu 26 de voturi, dar cu unele amendamente.
La ședința CMC din 10 martie, consilierii (cu excepția celor de la PSRM și PD) au votat pentru abrogarea deciziei adoptate anterior despre acceptarea ofertei de sponsorizare, fiind menționat și faptul că asociația din București nu dispune de expertiza necesară și că ar fi lucrat în beneficiul companiilor de construcții. Primăria Mea a scris detaliat despre ce se întâmplă cu PUG-ul, inclusiv, criticile din partea societății civile, dar și a realizat un interviu cu politiciana și activista, Clotilde Armand, discutând despre luptele activiștilor Sectorului 1 din București cu aceeași Asociație.
Activiști și politicieni din Sectorul 1 al Bucureștiului luptă împotriva PUZ-urilor „cadou”
sursa: https://www.facebook.com/clotildearmand.ro/
În mai, aflăm că de fapt decizia de acceptare a ofertei de sponsorizare nu a fost abrogată. Din cauza unei tehnicalități bizare și anume, denumirea proiectului pentru abrogare nu coincide cu cea prin care a fost votată acceptarea ofertei. Astfel, executivul continuă să lucreze asupra documentației.
La 19 mai, pe agenda CMC se regăsește din nou abrogarea ofertei de sponsorizare. Subiectul s-a regăsit de două ori pe ordinea de zi inițială: la p. 2, inclus de executiv și la p. 27, de fracțiunea DA, care ulterior a retras proiectul. Proiectul nr. 2 a fost inclus pe ordinea de zi de secretarul CMC Adrian Talmaci, conform căruia, pe 10 martie, când consilierii au abrogat proiectul, titlul acestuia era indicat greșit. Adrian Talmaci susține că astfel s-a anulat un proiect care nu există în arhivă și a solicitat consilierilor să își repete votul. Consilierii PL, DA, PAS și P. P. Șor au refuzat să participe la vot, acuzând executivul că astfel încearcă să anuleze abrogarea.
Am solicitat părerea consilierului municipal din partea Platformei DA, Aliona Mandatii, care a pus pe agendă abrogarea deciziei:
„În cazul dacă se va acumula numărul necesar de voturi - 26, vom înainta demersuri către partenerii de dezvoltare pentru a găsi finanțare. În caz ca nu vom obține, vom merge pe depistarea resurselor din bugetul municipal. Pentru executarea lucrărilor pentru aprobare PUG nu trebuie sa fie implicate companii care vor loba interesele dezvoltatorilor. Lucrările trebuie sa fie executate de către „Chișinăuproiect” și arhitecți, urbaniști din Republica Moldova, care cunosc cel mai bine orașul și care vor loba doar interesele chișinăuienilor.”
La ședința CMC din 9 iulie, a fost pusă pe agendă din nou decizia despre abrogarea deciziei Consiliului municipal Chișinău. Proiectul a fost susținut de DA, PAS, PD și Forța Nouă, dar nu a acumulat suficiente voturi. Astfel, acceptarea ofertei de sponsorizare rămâne în vigoare, iar fracțiunea PAS a spus că va veni cu o nouă inițiativă de abrogare.
La ședința Primăriei din 20 iulie, autoritățile au calificat aceste discuții drept „gâlceavă politică” și sunt siguri că întreg procesul poate fi transparent și controlat în interesul orașului.
Aleșii ne-au promis PUG
Actualul primar, Ion Ceban, declara pentru Primăria Mea că: „avem strictă nevoie de Concepția de dezvoltare durabilă a municipiului Chișinău și de actualizarea Planului Urbanistic General care va fi respectat cu strictețe. Doar astfel putem stopa practica de construcție a blocurilor fără nici o regulă și concept arhitectural unic prin parcuri, pe trotuare și în cele mai neverosimile locuri.” În programul său electoral, acesta promitea că PUG-ul va fi elaborat și aprobat în termen de un an și jumătate de la investire.
Andrei Năstase, din partea blocului ACUM, la fel menționa despre necesitatea unui PUG actualizat și a PUZ-urilor pentru fiecare sector.
Este nevoie de a respecta procedurile
Planul Urbanistic General a fost și rămâne o prioritate a majorității consilierilor municipali și este o nevoie urgentă a orașului. Însă abordarea asupra procesului de realizare a acestuia este diferită.
Consilierii municipali (cu excepția PSRM și PD, deși ulterior PD a votat pentru abrogare) au reacționat prompt pentru a stopa o ofertă de sponsorizare care ridică multe semne de întrebare. În primul rând, Asociația respectivă are o istorie demonstrată a unor acțiuni similare în București. Documentele „dăruite” unor sectoare ale Bucureștiului au fost, fie anulate în judecată, fie stopate cu efortul activiștilor. În al doilea rând, un astfel de document nu poate fi evaluat la o sumă atât de mică. În al treilea rând, procedura trebuie respectată: de la caiet de sarcini până la consultări publice. Argumentul esențial că „nu sunt bani” poate fi valid doar în cazul în care se încearcă căutarea de resurse alternative.
II. COMERȚUL STRADAL - noi concepte și lupte ineficiente cu comerțul stradal neautorizat
sursa: primariamea.md
De ce este important?
Comerțul stradal face un oraș mai pietonal, mai accesibil, mai divers și mai plin de oportunități pentru mici afaceri de familie. Comerțul stradal este foarte variat: sezonier sau recreativ, ambulant (chioșcuri, tonete, rulote, frigider etc.) sau cu amplasament provizoriu, târguri și iarmaroace sezoniere, rulote cu street food, comerț ambulant cu articole de artizanat, comerțul cu ridicata, piețele comerciale, terase de vară și activitatea gheretelor și chiar jocuri de noroc.
Problema
În municipiul Chișinău, comerțul stradal este reglementat haotic, regulile sunt sfidate deschis, există tratament preferențial, iar aceasta afectează nu doar aspectul estetic al orașului, ci și activitatea antreprenorială.
Ce se întâmplă în Primărie și CMC
La 20 mai, pe pagina web a Direcției generale comerț, alimentație publică și prestări servicii a fost publicat anunțul despre organizarea dezbaterilor publice repetate asupra Proiectului Conceptului de desfășurare a comerțului stradal pe teritoriul municipiului Chișinău.
Primăria Mea a scris desfășurat într-un articol rezultatul dezbaterilor. Astfel, acest concept nu propune schimbări radicale, ci mai degrabă pune accentul pe funcționarea acestora. Documentul prevede mai puține unități de comerț ambulant în poziții strategice, licitație publică pentru unitățile de comerț ambulant, stabilirea unor cerințe de design ale unităților de transport ambulant, crearea structurii coercitive a APL, implementarea cotei taxei pentru unitățile de comerț ambulant în funcție de zonarea sectorială și de numărul de unități gestionate de un agent economic.
Anterior, la ședința CMC din 6 februarie, consiliera municipală din partea PAS, Angela Munteanu-Pojoga, a acuzat administrația că favorizează comerțul ambulant pentru agenții mari precum Lavazza, Andys Pizza, Unic Cafe și Edera Trio, înlăturându-se intenționat cei mici. Atunci majoritatea consilierilor au votat modificarea unei decizii anterioare a CMC, introducând obligația preturilor să actualizeze de 2 ori pe lună schemele de amplasare a comerțului ambulant.
Încă de la începutul mandatului său de primar, Ion Ceban, constant a înlăturat gherete de pe străzile Chișinăului. În februarie, acesta anunța că au fost eliminate 236 din 266. În mai, Ceban a declarat că alte 22 de gherete au fost înlăturate. Totodată, în aceste zile continuă evacuarea gheretelor din strada Tighina.
În ciuda eforturilor Primăriei, gheretele amplasate fără autorizație au continuat să apară. Cetățenii au semnalat acest lucru în sectoarele capitalei. Primarul a anunțat că va revoca decizia prin care puteau fi deschise de la 1 iunie gherete cu înghețată, produse de patiserie și băuturi răcoritoare în parcuri, zone de odihnă, străzi și bulevardele principale din oraș. Acesta a cerut ca timp de 2 zile să fie evacuate toate gheretele de acest tip instalate în ultimele zile. Ulterior, primarul iar s-a răzgândit. Acesta a semnat o nouă dispoziție prin care permite deschiderea gheretelor în zone de odihnă și pe străzile principale din capitală pe timpul verii. Documentul reduce numărul de gherete care pot fi instalate în capitală, a menționat viceprimara responsabilă de comerțul stradal, Inga Ionesii.
Între timp, în spațiul public au apărut noi fotografii cu gherete instalate ilegal. În aceeași seară, primarul Ion Ceban a postat pe pagina lui de Facebook că „Cei care vor proceda cum le trăsnește prin cap, vor fi sancționați.” Am transmis astfel o solicitare de informație pentru a afla cum a fost sancționată Lavazza și dacă este vreo persoană responsabilă din primărie care totuși a autorizat această gheretă și cum a fost aceasta sancționată.
La ședința primăriei din 6 iulie, autoritățile au îndemnat cetățenii care au obiecții față de cum arată unele gherete amplasate în oraș, le pot trimite autorităților municipale, a îndemnat Inga Ionesi, viceprimara responsabilă de comerțul stradal (contacte: inga.ionesii@gmail.com // +373 22 20 15 81).
Primăria planifică ca licitațiile pentru amplasarea gheretelor să aibă loc la finalul lunii septembrie cel târziu.
Numărul de gherete instalate este în continuare subiect de dispută între unii consilieri și executiv. Consiliera municipală din partea fracțiunii PAS, Angela Munteanu-Pojoga, a declarat în cadrul ședinței Consiliului Municipal că au fost eliberate 111 notificări pentru gherete și tonete în acest an, cu circa 70 mai multe decât anul trecut. Ion Ceban a negat acuzațiile și a menționat că nu toți antreprenorii care au primit notificări instalează gherete.
Este bine ce se întâmplă? Se poate și altfel?
Autoritățile discută mult despre evacuarea gheretelor, un lucru pozitiv, mai puțin despre viziunea lor asupra organizării și dezvoltării comerțului stradal. Bunăoară, cum trebuie să arate varietatea de unități comerciale sau cum pot fi încurajați micii antreprenori să înceapă și să dezvolte micile lor afaceri.
În ceea ce privește aspectul estetic al acestora, la dezbaterile publice s-a discutat posibilitatea unui design unic sau cel puțin a 3-4 modele, însă antreprenorii au spus că ar fi prea costisitor să modifice, mai ales cei care recent au investit în stilizarea acestora. În lipsa unor modele propuse sau a unor sugestii generale de structură, culoare, materiale, cel mai probabil, aspectul pestriț și neestetic al gheretelor va continua. Or felul cum arată gheretele, chiar și dacă sunt provizorii și mobile, afectează întreg orașul. Bunăoară, inițial, pentru zonele centrale și de parc, autoritățile ar putea inclusiv organiza concursuri publice pentru a identifica cum să arate o unitate comercială.
Desigur, aceasta ar ridica costurile de producere ale unei gherete, respectiv, ar limita accesul micilor afaceri sau afacerilor de familie. Din acest motiv, autoritățile ar trebui să intervină prin oferirea de anumite ajutoare (mici granturi, scutire de taxe sau acoperirea unor cheltuieli de producere a gheretelor) pentru acest tip de activitate, după niște criterii clare și transparente anume acestui tip de activitate.
Oricum, la moment, nu este clar cum autoritățile încurajează micii antreprenori, care nu au rețele de gherete. Este elocvent cazul lui Ion Andronache care a vrut să facă clătite olandeze într-o tricicletă. Acesta a sesizat mai multe probleme, printre care: răspunsul întârziat al autorităților, proceduri neclare, birocrație, restricții și tratament preferențial - acolo, unde lui Andronache nu i se permitea, alte gherete funcționau nestingherit. La 8 luni de du-te-vino birocratic, acesta și-a început recent activitatea.
sursa: https://www.facebook.com/Mini-Clătite-Olandeze-115060230273506/
Primăria trebuie să aibă o comunicare clară anume pentru aceste categorii și să vină în ajutorul lor, dacă este cazul. La fel, este binevenită publicarea schemei de amplasare a unităților comerciale într-un format ușor accesibil, astfel încât cetățenii și antreprenorii să cunoască ce este permis și ce nu, cine are autorizații și pe ce perioadă (la moment, schema este publică doar în forma unei dispoziții a primarului). Totodată, în spațiul public lipsește informația despre cum sunt sancționați cei care încalcă legislația.
III. PUBLICITATEA STRADALĂ - noi reguli propuse, opoziție de la unii agenți economici
De ce este important
Publicitatea stradală este un element important al felului cum arată un oraș. Inițial, aceasta a apărut pentru a promova evenimente culturale, apoi a fost însușită de business. Astăzi, la fel ne informăm, identificăm, discutăm din varietatea de forme ale publicității stradale. Nu ne referim doar la bannere, ci și la coloane publicitare, panourile iluminate, inscripții pe acoperiș, inscripții ale firmelor și chiar vitrine.
Problema
În Chișinău, publicitatea stradală este haotică, nu ține cont de istoricul clădirii, de contextul străzii în general, poate fi învechită și, în general, inestetică. Aceasta se datorează în mare parte lacunelor în legislație, nerespectării cadrului normativ de către agenții economici, controlul defectuos ale implementării normelor și lipsa zonării.
Ce se întâmplă în Primărie și CMC
Direcția Generală Arhitectură Urbanism și Relații Funciare a elaborat, cu susținerea societății civile, un nou regulament. Printre altele, acesta prevede trei zone de publicitate - ultracentrală, publicitate restrânsă și lărgită; toate având anumite restricții. Întreg documentul poate fi consultat aici. Totodată, se reglementează inclusiv inscripțiile firmelor sau vitrinele magazinelor. Puteți citi un rezumat realizat de Primăria Mea. Zilele trecute, a fost publicat și Codul Vizual al Chișinăului, autorii spun că aceasta este prima versiune. Respectiv, în urma comentariilor acesta va fi ajustat.
Exemple din Codul Vizual propus spre consultări
Acesta a stârnit nemulțumirea mai multor asociații de business, inclusiv, de către Asociația Agențiilor de Publicitate - care a acuzat Primăria că face aceste reguli în favoarea unui investitor nou. Viceprimarul Victor Chironda a declarat că: „Impunem niște reguli, cei care vor cu adevărat să activeze în acest domeniu, trebuie să se conformeze, cine nu, să-și caute alt domeniu de activitate. Deja fiecare ce crede despre asta și ce aberații și acuzații face, eu nu vreau să comentez.” Și primarul Ion Ceban a scris pe pagina sa de Facebook că: „Primăria nu interzice. Primăria face regulă cu privire la amplasarea publicității stradale. Primăria eliberează orașul de panouri enorme care au împânzit străzile. Primăria scoate panourile amplasate ilegal. Primăria a realizat un concept care urmează să fie aprobat.”
La 7 iulie, au avut loc consultări online asupra regulamentului propus și a Codului Vizual. Discuțiile au pornit cu probleme de procedură (de ce nu a fost publicat tabelul divergențelor) și neclarități ce anume se discută: regulamentul privind amplasarea şi autorizarea mijloacelor de publicitate şi afişaj în municipiul Chişinău sau Codul Vizual. Autorii Codului au prezentat principalele prevederi și au menționat că s-au inspirat din documente din România, Praga și Rusia. Ulterior, reprezentanți ai unităților comerciale și ai asociațiilor de business au criticat cu vehemență propunerile, mai mult sau mai puțin politicos. Printre principalele critici sunt faptul că este situație de pandemie, iar business-ul nu reușește să investească în aceste modificări, că unele prevederi nu pot fi implementate (bunăoară, inscripțiile de un metru pe centrele comerciale sau fără panouri lângă zebre), durata pe cât se oferă contractele, dar și faptul că nu s-a calculat un buget exact al pierderilor pe care le va avea autoritatea publică în urma acestor modificări. Unii participanți la discuții, inclusiv consilieri municipali, au propus că să fie făcute câteva proiecte pilot, ulterior să fie un regulament obligatoriu pentru întreg orașul.
Noul regulament prevede împărțirea pe zone de publicitate a orașului
Ce au promis aleșii?
Fostul candidat la funcția de primar și actualul viceprimar, Victor Chironda, declarase pentru Primăria Mea în alegeri că va asigura eliminarea gunoiului vizual inclusiv prin implementarea unui Cod de Design Urban care să reglementeze strict amenajarea fațadelor și reclamelor.
Este bine ce se întâmplă? Se poate și altfel?
Lacunele în legislație au creat dezordine și aspect inestetic care ne afectează zilnic. Este binevenit faptul că societatea civilă s-a implicat în elaborarea regulamentului, dar și faptul că acesta se discută în urma mai multor runde de consultări publice, organizate conform legii. Toți actorii implicați în acest proces trebuie să participe deschis la dezbateri și transparent să se ajungă la un compromis.
În toate aceste runde de dezbateri, lipsește vocea celor care au promis un Chișinău curat. Dacă pe Facebook vedem o activitate constantă despre panouri scoase ale primarului, atunci în cadrul consultărilor publice povara de negociere cu asociațiile de business a creat impresia să fi rămas pe umerii activiștilor.
Se atestă încă o dată necesitatea creării unor mecanisme clare și corecte de consultări publice.
IV. ALTE ACȚIUNI
Alte acțiuni realizate de autoritățile publice locale sunt:
- O nouă stație de așteptare a fost amenajată pe bulevardul Ștefan cel Mare. Deși inițiativa este salutabilă, construcția acoperă una dintre cele mai frumoase clădiri din oraș - Casa Herța. Atunci când sunt luate asemenea decizii ar trebui luat în considerare întreg contextul în care se amplasează.
La fiecare câteva minute, troleibuzele acoperă frumoasa clădire istorică sursa: arhiva personală Vlada Ciobanu
- Continuă demontarea garajelor, teraselor, gheretelor și altor obiecte instalate ilegal.
- Continuă reparația subteranelor din capitală, și anume: pasajul subteran de pe Viaduct, reparat cu susținerea Shopping Malldova și cel de pe str. Alecu Russo. La ședința CMC, din 2 iulie, Vasile Grădinaru (PAS) a declarat că renovarea subteranelor se realizează fără un concept de design, iar calitatea materialelor utilizate este îndoielnică. Renovarea pasajelor trebuie realizată conform unui concept unic și în baza unei evaluări detaliate a necesităților. Fracțiunea a pregătit un proiect de concurs public pentru elaborarea viziunii comune a subteranelor. În analiza următoare, vom reveni cu mai multe detalii despre cazul subteranelor.
- La ședința din 14 iulie, Consiliul Municipal a adoptat Ghidul de Design al Străzilor.
Autoare: Vlada Ciobanu
Acest text a fost elaborat în cadrul proiectul “Priority Driven Local Administration”, implementat de AO Primăria MEA, datorită suportului generos din partea poporului american, oferit prin intermediul Agenției Statelor Unite pentru Dezvoltare Internațională (USAID). Materialul eflectă opinia autorului și nu reprezintă viziunea USAID sau a Guvernului Statelor Unite.
