Ce fac autoritățile: noi reguli de sortare, Stația de epurare și amenzi pentru gunoi pe stradă

Din noiembrie 2019 și până în iulie 2020, timp de opt luni, administrația capitalei și-a concentrat eforturile pentru a menține orașul curat. Cele mai multe rezultate au fost obținute la capitolul salubrizare. A fost elaborat și aprobat un nou Regulament, în baza căruia se vor împărți amenzi de la 900 de lei chiar și pentru coji de răsărită aruncate pe stradă, iar agenții economici vor fi penalizați dacă nu mențin curate zonele din preajma clădirilor în care activează. De asemenea, doi kilometri din albia râului Bâc vor fi curățați de nămol, până la finalul lunii august 2020. 

Gestionarea deșeurilor nu a avut parte, deocamdată, de schimbări considerabile. S-au pornit lucrări de modernizare a gunoiștii de la Țânțăreni, însă cantități mari de deșeuri nesortate sunt în continuare depozitate acolo. Au fost aprobate noi reguli de pre-sortare pentru consumatorii din capitală, dar nu e clar când și cum vor fi implementate. O strategie amplă de gestiune a deșeurilor abia urmează să fie elaborată, iar până atunci, reformarea și eficientizarea Regiei „Autosalubritate”, deși promisă, rămâne o declarație.

Mirosul urât de la Stația de Epurare, care a deschis campania electorală din noiembrie 2019 în Chișinău, a avut parte de atenția autorităților municipale, însă s-au luat măsuri mai mult cosmetice pentru a scăpa de acesta. Recent, s-a făcut o investiție considerabilă de 5 milioane de euro pentru tratarea nămolului, a cărei necesitate încă nu este clară. Chiar și așa, problema majoră a celor 500 000 de m3 de nămol depozitați pe teritoriul Stației de Epurare din anii precedenți a rămas nerezolvată.

CURĂȚENIA ÎN ORAȘ - PRIORITATE PENTRU LOCUITORI

O treime din chișinăuieni consideră drept cea mai importantă problemă pentru oraș lipsa curățeniei, conform unui sondaj de opinie realizat în vara lui 2019 de către compania Magenta la comanda Primăria Mea.

Chestionarul scoate la iveală că locuitorii capitalei sunt nemulțumiți de modul cum este întreținută curățenia pe străzi - aproape 7 din 10 chișinăuieni, iar colectarea deșeurilor menajere lasă nemulțumiți pe mai mult de jumătate din cetățeni. O altă problemă care a atras valuri noi de nemulțumiri și speculații din partea opiniei publice, în special în vara lui 2019, este mirosul neplăcut de la Stația de Epurare. 

În administrarea orașului, Consiliului Municipal, ia deciziile strategice pentru dezvoltarea orașului, precum aprobă bugetul municipal, regulamente și alocări de surse financiare. Iar primăria, în frunte cu un primar, au rol executiv și implementează deciziile adoptate de Consiliul Municipal și coordonează activitatea Direcțiilor, precum cea responsabilă de transport sau de amenajarea teritoriului, pentru a îndeplini obiectivele de a face orașul unul mai plăcut pentru trai.  

Această cercetare analizează, pe de o parte, care au fost promisiunile făcute în campania electorală de primarul general și consilierii municipali pentru a rezolva problema lipsei curățeniei în oraș și, pe de altă parte, ce acțiuni concrete au întreprins în acest sens începând cu luna noiembrie 2019, de când au ajuns în funcție. În analiza problemei lipsei curățeniei, ne vom axa pe trei aspecte de bază:

1. 1. mirosul neplăcut de la Stația de Epurare

1. 1. managementul deșeurilor

1. salubrizarea și evacuarea instalațiilor ilegale

I. MIROSUL NEPLĂCUT ȘI STAȚIA DE EPURARE 

Nămolul - cauza principală a mirosului

În vara 2019, majoritatea locuitorilor Chișinăului au simțit un miros urât, mai persistent decât în ceilalți ani. Problema s-a menținut până în septembrie, iar toată atenția s-a îndreptat spre Stația de Epurare.

Apă-Canal Chișinău, care gestionează Stația de Epurare, a declarat inițial că stația lucrează la parametrii normali, ca apoi să găsească sursa mirosului în vărsarea în rețeaua de canalizare centralizată de către unii agenți economici, a apelor uzate și deșeurilor cu concentrații mari de poluanți. Prejudiciile aduse mediului ar fi fost de circa 40 de milioane de lei. Deversările ar fi omorât și o bună parte din bacteriile care curăță apele uzate de reziduuri în ultima fază a procesului de epurare. Astfel, apele ar fi rămas necurățate corespunzător și ar fi generat mirosul neplăcut. De vină ar fi, conform raportului procurorilor, responsabilii de la Apă-Canal Chișinău care au eșuat să monitorizeze procesul de epurare și au admis să se verse în râul Bâc ape uzate provenite de la Stația de Epurare cu concentrații majore de poluanți, fără a fi suficient epurate. În martie, fostul director pe relații cu clienții de la Apă-Canal Chișinău a fost condamnat la 3 ani închisoare, cu executare, din cauza unor contracte încheiate pentru prelucrarea apelor uzate cu concentrații majorate de poluanți.

Însă, problema mirosului neplăcut de la Stația de Epurare a rămas nerezolvată. Cauza principală a mirosului este nămolul rămas în urma procesului de epurare a apei și care este depozitat pe teritoriul stației, fără a fi prelucrat. Este vorba de peste 500 000 m3 de nămol. 

Autoritățile în lupta cu nămolul: soluții cosmetice și noi termene pentru reconstrucția Stației de Epurare

Pentru a soluționa această problemă, actuala administrație continuă lucrările de reconstrucție a stației de epurare, activitate începută de fosta conducere a primăriei, în cadrul unui contract de peste 24 de milioane de euro finanțat de BERD, BEI și UE. Finalizarea lucrărilor de reconstrucție a stației a fost una dintre promisiunile din campania electorală a actualului primar Ion Ceban.

Startul reabilitării Stației de Epurare a fost dat la începutul anului 2018, iar lucrările trebuiau încheiate în iulie 2020, conform contractului. La finalul lunii aprilie 2020, Primăria raporta un progres al lucrărilor de 30-35%. Ion Ceban a dat vina pe compania contractată pentru pasul lent al lucrărilor și a aprobat un nou grafic al lucrărilor de construcție. La finalul lunii iunie, directorul interimar al Apă-Canal raporta că în medie 60% din lucrări ar fi fost realizate. Totuși, șantierele se vor închide la finalul lunii septembrie 2021.

Cele mai importante lucrări sunt construcția unor noi utilaje pentru tratarea nămolului. Se prevede construcția a câtorva fermentatoare (fig.1), prin care va fi extras metanul din nămol. În urma acestui proces, nămolul va rămâne deshidratat, fără miros și poate fi folosit drept îngrășământ. Însă, cum să fie utilizat și valorificat nămolul după ce va fi deshidratat și fermentat, este o problemă majoră care rămâne nerezolvată și la care noua administrație a capitalei și responsabilii de la Apă-Canal nu au oferit un răspuns.

Lucrările de reconstrucție mai prevăd reabilitarea decantoarelor vechi (fig.2), în care se lasă substanțele solide din apele uzate să se sedimenteze la fund, și a bazinelor de aerare (fig.3) în care apele uzate sunt tratate cu bacterii care mănâncă reziduurile. Utilajele sunt uzate după o folosință de 50 de ani. 

Timp de 3 luni, din februarie până în aprilie, Primăria a anunțat că 20 400 m3 de nămol au fost evacuați de pe teritoriul Stației de Epurare. Însă, nu este nicio mențiune despre unde au fost evacuate tonele de nămol și care este strategia pentru gestionarea acestora. 

Deși la 1 martie 2020 administrația Apă-Canal trebuia să prezinte, la indicația primarului general, un Plan amplu pentru eliminarea mirosului neplăcut, acesta nu a mai ajuns în spațiul public. Întrebați de jurnaliști despre strategia celor de la Apă-Canal, viceprimarii Ilie Ceban și Victor Chironda au oferit răspunsuri vagi, precum că se lucrează, problema ar fi mai profundă decât mirosul, iar soluții miraculoase nu sunt. Or anume soluții pentru cauzele mirosului neplăcut erau așteptate în acest raport, nu doar o neutralizare cosmetică a mirosului urât.  Totuși, primarul general a luat câteva măsuri pentru reducerea mirosului: 

(i) Acoperirea lacurilor de depozitare a nămolului 

Acestea au fost săpate cu 8 ani în urmă, drept soluție temporară pentru depozitarea nămolul care nu mai încăpea în bazinele pentru uscarea nămolului, construite încă de pe vremea sovietică pe teritoriul Stației de Epurare. Aceste lacuri au 12 metri adâncime și stau sub cerul liber, ceea ce nu permite, mai ales, nămolului din straturile inferioare să se usuce. 

La indicațiile primarului general, aceste 3 lacuri au fost acoperite cu un strat geotextil (fig.4). În luna aprilie și mai 2020 au fost montate aeratoare, și urma să fie aplicat și cel de-al doilea strat de material geotextil. Din spusele primarului general, lacurile cu nămol ar fi sursa principală a mirosului neplăcut, iar aceste măsuri ar trebui să-l elimine. 

 (ii) Geotuburile pulverizate cu soluție specială 

O altă soluție temporară pentru depozitarea nămolului au fost geotuburile, implementate din anul 2009. Astfel, nămolul cu miros urât era depozitat timp de 9 ani în niște saci imenși (fig.5), închiși ermetic, care nu ar trebui să emane miros. În total, s-au acumulat peste 100 de geotuburi pe teritoriul Stației de Epurare. Contrar afirmațiilor lui Ion Ceban, într-un raport prezentat Consiliului Municipal în februarie 2020, directorul interimar al Apă-Canal, Anatolii Lichii, a menționat că geotuburile sunt sursa principală a mirosului. 

Ion Ceban a anunțat că geotuburile vor fi pulverizate cu o soluție specială pentru a neutraliza mirosul, fiind organizate licitații pentru achiziția substanțelor. Specialista din domeniul protecției mediului, Iuliana Cantaragiu, consultată de Primăria Mea în luna iunie 2020, a declarat că mirosul neplăcut apare atunci când nămolul este scos din geotuburi pentru a fi depozitat în altă parte sau folosit. În alte situații, geotuburile nu ar trebui să elimine un miros neplăcut. O soluție mai potrivită ar fi să se verifice dacă nămolul mai conține particule vii, pentru a putea fi supus procesului de fermentare, după ce fermentatoarele vor fi construite.   

(iii) Centrifugi de deshidratare a nămolului 

De la începutul anului 2019, două centrifugi de deshidratare a nămolului funcționează pe teritoriul Stației de Epurare (fig.6), care înlocuiesc tehnologia de uscare a nămolului în geotuburi. Aceste usucă mecanic câte 80 de m3 de sediment pe zi, fără fermentare, care ar încăpea în 13 autobasculante de tip „KAMAZ”. Ar rezulta un nămol de consistența pământului, cu volumul redus aproape în jumătate, care ar putea fi folosit drept îngrășământ, declara în 2019 administrația Apă-Canal. Tot ei mai dădeau  asigurări că, prin această modalitate, mirosul va dispărea, pentru că nămolul nu mai trebuie scos din geotuburile urât-mirositoare. 

Ion Ceban, totuși, afirmă că și aici ar fi nevoie de intervenții. Astfel, în luna aprilie 2020 au fost testate soluții care ar diminua mirosul urât de la centrifugile de deshidratare, iar pe 5 mai 2020 au fost colectate rezultatele unor teste cu reactivi care ar stabiliza nămolul deshidratat, pentru a preveni fermentarea. Astfel, s-a continuat cu aplicarea reactivilor la cele două stații de deshidratare a nămolului. 

(iv) Instalații de piroliză 

În martie 2020, Apă-Canal Chișinău a lansat o licitație pentru a cumpăra instalații care să trateze nămolul după ce a fost deshidratat în centrifugi, astfel încât să poată fi folosit în agricultură și să nu aibă miros. Asta deși, în februarie 2019, în timpul administrației ex-primarului Ruslan Codreanu, Apă-Canal Chișinău declara că nămolul deshidratat în centrifugi poate fi folosit în agricultură. 

Trei luni mai târziu, în iunie 2020, directorul interimar al Apă-Canal a raportat la o ședință a Consiliului Municipal că a fost ales un câștigător (compania Ecos SRL), iar cinci instalații de piroliză (ardere fără oxigen) urmează a fi instalate la Stația de Epurare, pentru care Apă-Canal va plăti 5 milioane de euro, adică circa 100 milioane de lei sau de trei ori mai mult decât venitul întreprinderii din 2018. Sursa de finanțare nu a fost menționată și abia urmează să fie identificată. Achiziția nu face parte din proiectul de reabilitare a Stației de Epurare finanțat de Uniunea Europeană, BERD și BEI. 

Argumentând achiziția, directorul interimar al Apă-Canal a precizat că stațiile de piroliză: 

- vor reduce volumul nămolului de circa zece ori (180 m3 de nămol ce va  fi generat zilnic după încheierea lucrărilor de reabilitare la stația de epurare se vor transforma în aproximativ 14 m3 de nămol)

- nămolul obținut va fi igienizat, adică va putea fi folosit în agricultură

- vor fi obținuți câte 5000 m3 de gaz pentru instalațiile de co-generare din cadrul întreprinderii (se va produce energie electrică și termică)

- apa tehnică rezultată va putea fi refolosită pe teritoriul Stației de Epurare

Șeful de la Apă-Canal Chișinău a fost întrebat de consiliera municipală a Partidului Liberal, Veronica Herța, și tot ea ex-directoarea Apă-Canal Chișinău, care este necesitatea achiziției, dacă în prezent este deja folosită tehnologia deshidradării în centrifugi, iar proiectul de reabilitare a Stației de Epurare mai prevede construcția unor fermentatoare care ar îndeplini funcții similare. 

Anatolii Lichii a precizat că nicio metodă de tratare a nămolului dezvoltată în cadrul proiectului de reabilitare european, precum fermentatoarele, nu va permite utilizarea nămolului prelucrat în agricultură, pentru că ar mai rămâne substanțe neeliminate, ca fosfat și azot. Chiar și așa, fermentatoarele nu vor fi excluse din procesul de prelucrare. Astfel, la un an și jumătate distanță, declarațiile administrației Apă-Canal despre metodele eficiente de tratare a nămolului se schimbă. 

Alte măsuri întreprinse de primarul general au fost: 

- a dispus instalarea camerelor de supraveghere pe teritoriul Stației de Epurare pentru a vedea live unde lucrează echipele de muncitori (ianuarie 2020). Circa 20 de camere ar filma zilnic șantierele, iar înregistrările din fiecare săptămână pot fi vizualizate pe pagina Primăriei;  

- a cerut conducerii S.A. Apă-Canal Chișinău și responsabililor de proiectul de reabilitare a Stației de Epurare să-și mute oficiile la Stația de Epurare (ianuarie 2020);

- a cerut directorului interimar al S.A. Apă-Canal Chișinău să prezinte la ședința săptămânală a serviciilor municipale raport despre evoluția lucrărilor. Totuși, informațiile prezentate verbal includ doar mențiuni despre numărul de echipe în teren și la ce obiect se lucrează, fără a menționa dacă se respectă graficul lucrărilor. 

Consiliul Municipal Chișinău a arătat interes față de problema mirosului neplăcut și a Stației de Epurare. Directorul interimar al Apă-Canal Chișinău, Anatolie Lichii, a fost audiat de trei ori în ultima jumătate de an, două dintre care în ultimele două luni, cu privire la evoluția lucrărilor de reabilitare la stația de epurare. Acesta a raportat la finalul lunii iunie că 98% din utilaje au fost livrate și un volum de 30% din lucrări trebuie finalizate. 

Consilierii municipali au insistat pe problema mirosului urât și a deversărilor care depășesc limita admisibilă de poluanți. Lichii a precizat că o fost creată o structură separată în cadrul întreprinderii care face controale inopinate agenților economici în privința cărora există suspiciuni că ar depăși normele de poluanți în apele uzate pe care le elimină. Cât despre miros, acesta ar fi dispărut complet. 

De asemenea, a trezit interesul consilierilor anunțul achiziției de 5 milioane de euro a unor stații de piroliză pentru tratarea nămolului, suplimentar la tehnologiile implementate în cadrul proiectului european de reabilitare de 24 de milioane de euro. Consiliera PL, Veronica Herța, l-a rugat pe șeful de la Apă-Canal să prezinte tot pachetul de documente a achiziției, exprimând dubii față de necesitatea achiziției.

Ce ține de cele 500 000 m3 de nămol depozitat pe teritoriul Stației de Epurare, un plan clar de acțiuni nu a fost prezentat, acestea urmând treptat să fie tratate prin piroliză. 

Promisiuni din campanie care depășesc atribuțiile 

Pe lângă promisiunea de a finaliza lucrările de reconstrucție a Stației de Epurare, Ion Ceban a mai făcut câteva promisiuni legate de rezolvarea problemei mirosului urât, atunci când candida în toamna lui 2019, vom analiza în ce măsură au fost îndeplinite. 

(i) Pentru finalizarea reconstrucției Stației de Epurare, Ceban și-a propus să revizuiască contractul cu firma aleasă prin licitație să execute lucrările și să convingă creditorii să fie aleasă o altă companie, din motiv că au realizat un volum prea mic de lucrări și ar exista dubii în privința reputației.  

Până în prezent, compania executoare nu a fost înlocuită.

(ii) Să fie demiși conducătorii instituțiilor responsabile de gestiunea Stației de Epurare, din motiv că au eșuat să prevină și să rezolve problema mirosului neplăcut.

S.A. Apă-Canal Chișinău este responsabilă de epurarea apelor uzate din mun. Chișinău, prin intermediul Stației de Epurare din capitală. Întrucât întreprinderea Apă-Canal Chișinău este o societate pe acțiuni, administrația capitalei sau primarul general nu are nicio atribuție la demiterea sau numirea conducerii Apă-Canal, fiind exclusiv o prerogativă a Adunării generale a acționarilor.   

Primele demisii ale conducerii Apă-Canal au fost anunțate cu două săptămâni până la alegerile locale, dar, în mod suspect, au avut loc abia după alegeri. După plecarea fostului director Valeriu Meșca din funcție, interimatul i-a revenit, din noiembrie 2019, lui Anatolie Lichii, care la acel moment deținea funcția de director tehnic din anul 2018. Din funcția de director tehnic, Lichii se ocupa de domeniul Stației de Epurare, oferind comentarii pentru presă și explicații foștilor edili. În februarie 2019, spre exemplu, i-a arătat primarului interimar, Ruslan Codreanu, stațiile de deshidratare puse în funcțiune. Tot Lichii reprezenta instituția, din funcția de director tehnic, în vizite tematice pe subiectul epurării apelor uzate. Prin urmare, conducerea Apă-Canal a rămas în continuare pe seama  celor care erau responsabili și până acum.

(dreapta) Februarie 2019, Anatolie Lichii și Ruslan Codreanu / (stânga) Ianuarie 2020, Anatolie Lichii și Ion Ceban

(iii) Să fie modificată legislația, care ar conține lacune și ar permite agenților economici să deverseze ape uzate în bazinele acvatice din capitală. De asemenea, să fie trași la răspundere cei care aruncă deșeuri în apele din Chișinău.

Soluția de mai sus propusă de Ion Ceban în campania electorală este una ambiguă, întrucât candidatul nu a specificat ce legi trebuie modificate, fiind aplicabile cel puțin 16 acte normative diferite pentru domeniul apelor uzate.  

 Astfel de modificări de legislație ar trebui operate la nivel central, de către Parlament. Din noiembrie și până la data publicării, comisia parlamentară pentru mediu și dezvoltare rurală nu a examinat niciun proiect de lege în această privință. 

În general, conform cadrului legal, agenții economici pot deversa ape reziduale cu poluanți direct în râuri, lacuri, etc., dacă au un sistem propriu de canalizare și o stație de epurare și achită o taxă în bugetul de stat. În cazul în care deversările depășesc limitele de poluanți stabilite, se calculează o altă taxă, conform principiului „poluatorul plătește”. 

Totuși, modalitatea de calcul a deversărilor-limită admisibile este incertă şi practic nu este reglementată prin norme juridice și nu este prevăzută modalitatea de facturare a plăţilor pentru depăşirea concentrațiilor de poluanți maxim admisibile, se arată într-o analiză a legilor din domeniul apelor reziduale.  

Bune practici - energie din ape uzate 

O stație de epurare nu trebuie să fie o corvoadă pentru oraș. Exemplul altor țări ne arată că fermentarea în totalitate a nămolul în fermentatoare este o practică obișnuită care asigură lipsa mirosului. Mai mult, stația de epurare poate fi o sursă de energie regenerabilă. Metanul rezultat în urma procesului de fermentare a nămolului poate fi captat și folosit pentru a produce energie. 

Spre exemplu, stația de epurare a apei din orașul german Gera, gestionată de o companie privată, produce suficientă energie pentru a-și acoperi consumul zilnic. Astfel, sunt reduse consumul de energie și costurile operaționale. 

Pe lângă nămolul obținut în urma curățirii apelor uzate, fermentatorul poate fi alimentat și cu alte surse bogate în energie, precum uleiurile din industria de procesare a mâncării sau lichidul anti-îngheț pentru avioane. Ambele părți au de câștigat: stația de epurare prelucrează substanțele contra-cost, iar industriile generatoare scapă de deșeurile poluante. Acest model este aplicat de o stație de epurare de lângă orașul canadian Vancuver. 

Concluzie

Ion Ceban și-a concentrat eforturile pe soluții cosmetice care să atenueze mirosul neplăcut de la Stație de Epurare: acoperirea cu geotextil a lacurilor de nămol, pulverizarea geotuburilor și folosirea reactivilor pentru stabilizarea mirosului neplăcut de la stațiile de deshidratare a nămolului. 

În acțiunile sale făcute public lipsește abordarea problemei gestionării nămolului stocat pe teritoriul Stației de Epurare în ultimii 50 de ani și cel ce urmează să fie generat de acum încolo. 

Lucrările de reabilitare a Stației de Epurare în valoare de 24 de milioane de euro sunt executate în proporție de 60%, iar noului termen pentru finalizarea acestora este finalul lunii septembrie 2021.  

Între timp, exponenți ai conducerii Apă-Canal, pe care Ion Ceban îi învinuia în campania electorală de proastă administrare a situației la Stația de Epurare și propunea demisia acestora, au rămas în funcție și chiar au avansat.  

Consiliul Municipal a audiat de trei ori șeful interimar al Stației de Epurare în privința evoluției lucrărilor de reconstrucție, dar au acordat mai multă atenție măsurilor pentru a scăpa de mirosul neplăcut. 

II. MANAGEMENTUL DEȘEURILOR 

Depozităm mai mult gunoi decât sortăm 

Gunoiul adunat în Chișinău este depozitat la poligonul din localitatea Țînțăreni, la 35 de km de capitală. Câte 600 de tone de deșeuri menajere sunt transportate zilnic acolo. Este singurul poligon din țară amenajat conform standardelor, potrivit primarului general Ion Ceban. Astfel, la Țînțăreni ar exista un strat protector impermeabil între sol și gunoi și s-ar acoperi cu pământ fiecare 2-3 metri de deșeuri. De asemenea, levigatul sau lichidul care se scurge din gunoiul depozitat este acumulat în niște containere, fără a se scurge în sol. Din 1990 și până acum, jumătate din capacitatea gunoiștei este ocupată. 

O altă gunoiște, mai mică, se află la Bubuieci, dar nu este utilizată în prezent. A fost deschisă în 2011, atunci când locuitorii din Țînțăreni au interzis accesul la groapa de gunoi de lîngă localitatea lor, revoltați din cauza poluării. Deși poligonul de la Bubuieci a fost folosit timp de 6 ani, nu este autorizat și nu corespunde normelor de depozitare a deșeurilor, fapt ce a atras și avertismente din partea Centrului Național de Sănătate Publică precum că se pune în pericol sănătatea locuitorilor din preajmă. În 2019, o stație de epurare a levigatului - prima din țară - a fost inaugurată la teritoriul gunoiștii de la Bubuieci.

De asemenea, în Chișinău o parte din gunoi este colectat separat, în containerele speciale instalate de municipalitate, circa 2 000 la număr. Plasticul, hârtia și sticla adunate în tomberoane ajung la o stație de prelucrare a deșeurilor gestionată de Regia Autosalubritate. Nu este clar dacă și cât la sută din deșeurile colectate separat de municipalitate ajung să fie reciclate. 

În paralel, compania ABS Recycling colectează plastic, metal și carton în plasele instalate de antreprenor lângă coșurile de gunoi. De asemenea, compania preia o parte din gunoiul menajer evacuat de Regia „Autosalubritate”, îl sortează și circa 15% din acesta ajunge să fie reciclat, restul - se duce la groapa de gunoi de la Țînțăreni. Parteneriatul în baza căruia compania privată prelua gunoi de la Regia Autosalubritate a expirat în 2017, dar acesta este aplicat în continuare până în prezent.

Totuși, sortarea și reciclarea gunoiului în capitală rămâne o problemă, întrucât foarte multe deșeuri încă ajung la poligonul de depozitare de la Țînțăreni, cantitățile reciclate sunt obscure, iar cetățenii aruncă mult gunoi fără a-l sorta, în lipsa obligației și a sancțiunilor.

Primăria modernizează gunoiștele până pregătește o strategie de sortare a deșeurilor funcțională 

Gunoiștea de la Țînțăreni va mai fi folosită, cel puțin, încă un an. Contractul de utilizare a terenului din comuna Țînțăreni a fost prelungit în februarie de consilierii municipali din Chișinău până la 31 decembrie 2020. Astfel, în schimbul la 6 milioane de lei și alte beneficii, pe care primăria Țînțăreni le va primi de la Chișinău, autospecialele Regiei Autosalubritate vor transporta zilnic deșeurile chișinăuienilor acolo. 

Contractul prevede și îmbunătățiri ce vor fi aduse poligonului. Spre exemplu, până în decembrie 2020 trebuie instalată stația de tratare a levigatului la gunoiștea de la Țînțăreni. Utilajul va transforma în apă tehnică lichidul contaminat care se scurge din deșeurile depozitate, pentru a reduce riscul de contaminare a mediului. În aprilie, au început lucrările pentru instalare stației de tratare a levigatului, iar autoritățile au dat asigurări că se vor încadra în termen. Proiectul mai prevede că va fi construit drumului de acces către stație și linia de tensiune înaltă, prin care va fi pusă în funcțiune. 

De asemenea, contractul prevede că digul care separă straturile de gunoi de restul teritoriului va fi permanent consolidat. Primăria anunță că se ocupă și de acest aspect. În urma unei vizite la poligonul de la Țînțăreni, primarul general a anunțat în februarie că documentația de proiect pentru consolidarea digului a fost elaborată și a fost transmisă pentru expertiză tehnică. 

În același timp, atenția autorităților a fost dedicată și pentru elaborarea unui concept pentru managementul deșeurilor în Chișinău. Aceasta este și una dintre promisiunile de campanie ale lui Ion Ceban, care a declarat pentru Primăria Mea că și-a propus să „creeze o infrastructură modernă de colectare a deșeurilor, inclusiv sortarea strictă”.

Astfel, în februarie 2020 a fost creat un Grup de lucru prin dispoziția primarului, care a primit sarcina să elaboreze mai multe documente strategice:

- Conceptul privind gestionarea deșeurilor solide la nivel municipal,

- Planul municipal de gestionare a deșeurilor,

- Regulamentul privind organizarea și funcționarea serviciului public de salubrizare,

și să analizeze Studiul de fezabilitate realizat în 2016 despre concesionarea procesului de sortare a deșeurilor solide din municipiul Chișinău printr-un parteneriat public-privat.

Totuși, sarcina s-a adeverit a fi prea voluminoasă pentru membrii Grupului de lucru. Timp de jumătate de an, aceștia au îndeplinit jumătate din sarcini: au elaborat Regulamentul cu privire la salubrizare și au analizat Studiul de fezabilitate pentru concesionarea sortării deșeurilor. Regulamentul a fost aprobat de Consiliul Municipal pe 23 iulie 2020. Noile reguli prevăd că deșeurile menajere vor trebui preselectate în biodegradabile și reciclabile de către consumatori, apoi sortate de către operatorul care le va colecta (Art. 55, Art. 59). Totuși, Regulamentul nu menționează care este standardul de sortare pentru operatorii care vor colecta gunoiul. 

Concluzia de bază a Grupului de lucru a fost că este necesar să se găsească soluții pentru a continua sortarea deșeurilor în mun. Chișinău, iar fracțiile reciclabile să fie recuperate. Cu alte cuvinte, așa cum sortarea deșeurilor din capitală era realizată parțial de compania privată ABS Recycling, fiind și singura din regiune cu acest profil, s-a recomandat ca Primăria să formalizeze printr-un contract colaborarea cu acest agent economic.

Pentru a găsi forma cea mai avantajoasă prin care un agent economic să se ocupe de sortarea deșeurilor din Chișinău, de această dată Consiliul Municipal a creat un Grup de lucru, însărcinat să prezinte soluția tehnică pentru sortarea deșeurilor, cu o estimare de cost și propuneri de surse financiare pentru finanțare. Termenul pentru prezentarea soluțiilor a expirat la 24 iulie 2020, având 45 de zile la dispoziție. Deocamdată, informațiile nu au fost prezentate, dar Primăria Mea va continua să monitorizeze subiectul.

Cât despre strategia pentru gestionarea deșeurilor din capitală, autoritățile municipale au identificat o organizație obștească care va elabora documentul. Experții organizației ar putea fi plătiți dintr-un grant ce ar urma să fie oferit de Ambasada Germaniei și Agenția de Cooperare Internațională a Germaniei (GIZ). 

Consiliul Municipal 

La inițiativa fracțiunii PAS din Consiliul Municipal, s-a hotărât la 6 februarie 2020 ca toate tuburile de colectare a deșeurilor din blocurile de locuit (fig.7) să fie închise. Inițial, tuburile de gunoi trebuiau sudate până la finalul lunii iulie 2020. Totuși, după mai multe amendamente, noul termen este finalul anului 2020. Tot atunci ar trebui finalizată construcția platformelor de colectare separată pentru deșeuri biodegradabile (umede) și reciclabile (uscate), care să înlocuiască tomberoanele în care ajung pungile cu gunoi menajer (fig. 8). Direcția locativ-comunală a primăriei lucrează în prezent la conceptul platformelor de colectare selectivă. Vor fi închise tuburile la cererea a cel puțin 30% locatari din bloc, iar pentru acest lucru au fost alocați 10 milioane de lei. Totuși, consilierul municipal PAS, Vasile Grădinaru, se îndoiește că banii vor fi suficienți pentru închiderea tuturor celor 1700 de tuburi de colectare din scările blocurilor în acest an.   

Promisiunile din campanie: construim infrastructură de la zero 

Pe lângă promisiunea de a crea o infrastructură modernă de colectare a deșeurilor, Ion Ceban a mai promis, că va fi dată în exploatare o întreprindere pentru reciclarea completă a deșeurilor, în baza unui parteneriat public-privat.

Odată ajuns în funcție, ideea ca o fabrică de sortare și reciclare a deșeurilor să fie construită a fost promovată în luna februarie. Totuși, în urma analizelor făcute de Grupul de lucru creat cu patru luni în urmă, s-a ajuns la concluzia că ar fi mai eficient ca infrastructura existentă să fie folosită. Acest fapt s-ar putea materializa printr-un contract semnat cu compania de sortare ABS Recycling care dispune de o uzină de sortare la Colonița și o fabrică de reciclare a plasticului la Peresecina și are experiență în gestiunea deșeurilor capitalei din 2017. Totuși, compania reciclează în prezent doar 15% din deșeurile preluate de la Regia Autosalubritate, procentaj departe de promisiunea lui Ion Ceban a unei „reciclări complete”. 

De asemenea, atunci când candida, Ion Ceban și-a propus să fie eficientizat lucrul Regiei Autosalubritate, care evacuează deșeurile municipale, și să fie renovat parcul de autospeciale în cadrul mandatului său. 

Subiectul unui audit al întreprinderii a fost abordat doar în contextul unui scandal iscat la începutul anului după ce activistul și fostul consilier al ex-primarei Silvia Radu, Mihail Bagas, a fost numit vicedirector la Regia „Autosalubritate” responsabil de marketing. Atunci, primarul Ion Ceban a afirmat că funcțiile și rezultatele financiare ale întreprinderii vor fi analizate și vor fi luate „deciziile care se impun”. Totuși, decizii de reformare a Regiei „Autosalubritate” nu au urmat. 

Ion Ceban nu a vorbit despre reformare nici atunci când a vizitat Regia „Autosalubritate” o lună mai târziu, în februarie, cu ocazia aniversării de 75 de ani de activitate. Într-un discurs către muncitori, a dat de înțeles că preocupările administrației municipale sunt să le asigure salarii la timp și condiții bune de muncă, iar lucrătorii au primit premii cu ocazia aniversării. 

Bune practici - dacă nu sortezi gunoiul - plătești!

Un oraș dezvoltat are nevoie de un sistem de management al deșeurilor cu o componentă de sortare și reciclare bine pusă la punct.

Olanda, țară care ține la reputația ei de „stat verde” ne oferă un exemplu în care cetățenii sunt determinați să sorteze gunoiul prin stimulenți financiari. Multe orașe au implementat următorul sistem: în cazul în care un locuitor vrea să arunce gunoiul nesortat, trebuie să o facă doar în pungi speciale, pe care le poate cumpăra din supermarket. Plătind pentru pungă, în esență, cetățeanul plătește pentru serviciile de sortare. Iar dacă folosește o pungă obișnuită pentru a arunca gunoiul nesortat este amendat cu câteva zeci de euro. Acest stimulent financiar s-a dovedit a fi unul dintre cele mai eficiente instrumente care a dus, nu numai la creșterea ratei de sortare în rândul cetățenilor, dar și la reducerea cantității de deșeuri generate. 

Pentru a sorta gunoiul menajer, locuitorii orașelor din Olanda au la dispoziția platforme subterane de colectare separată a plasticului, hârtiei și sticlei de culoare închisă și deschisă. Alternativ, mașini de gunoi pentru fiecare dintre următoarele: plastic, hârtie, sticlă și deșeuri biodegradabile colectează deșeurile sortate în anumite zile, conform unui calendar, care poate fi descărcat de pe site-ul primăriei.  

Totuși, orașele din Olanda au început să pună la punct un sistem de sortare și colectare separată a deșeurilor încă din anul 1994, fiind obligate de lege. Prin urmare, orașul Chișinău trebuie să intensifice eforturile pentru a stimula sortarea gunoiului de către cetățeni, luând în calcul inclusiv stimulenții financiari.

Concluzie

Autoritățile municipale, atât primarul general, cât și consilierii municipali, au acordat atenție problemei gestiunii deșeurilor. Se fac lucrări pentru modernizarea gunoiștelor existente, iar între timp, se concep soluții pentru asigurarea sortării deșeurilor și reciclării unei părți cât mai mari din gunoi. 

Totuși, ambiția de campanie a primarului general de a recicla 100% din deșeurile generate în capitală ar putea depăși posibilitățile reale. Mai mult, modernizarea și eficientizarea operatorului municipal de colectare a deșeurilor, Regia Autosalubritate, deși promisă, nu a fost încă atinsă de noua administrație a primăriei.  

III. SALUBRIZARE ȘI EVACUAREA UNITĂȚILOR ILEGALE

Zilnic, orașul este curățat, iar acțiunile de salubrizare sunt împărțite între mai multe autorități. 

Direcția locativ-comunală a primăriei se ocupă de trotuare, spațiile de uz comun, stațiile de așteptare a transportului public. De asemenea, Direcția monitorizează dacă gestionarii blocurilor de locuit, ca ÎMGFL-urile, fac curat în jurul blocurilor de care sunt responsabili. 

Direcția transport a primăriei, prin Întreprinderea „Exdrupo” curăță străzile, pasajele subterane, podurile. 

Întreprinderea „Spații Verzi” este responsabilă de zonele verzi (parcuri, scuaruri, alei), pe care trebuie să le întrețină cu plantări de arbori și flori, defrișarea copacilor avariați sau bolnavi, tunderea ierbii. WC-urile publice, deseori amplasate în parcuri, sunt întreținute de Regia Autosalubritate. 

Preturile trebuie să evacueze gunoiștile neautorizate apărute în sector, precum și alte unități instalate ilegal, precum bare de acces, borduri, garduri, panouri publicitare, instalații metalice. 

Astfel, zilnic sunt salubrizate:  

- curți de bloc

- stațiile de așteptare a transportului public

- străzile centrale

- sectoare private și zone industriale

Totuși, 7 din 10 chișinăuieni sunt nemulțumiți de curățenia de pe străzi, se arată într-un