Ce prevede și de ce încă nu este aprobat bugetul municipal pentru 2025

Proiecte de infrastructură, Planul Urbanistic General, proiectul zonelor de protecție din nucleul istoric al capitalei, concerte și festivaluri – sunt câteva din planurile primăriei Chișinău incluse în bugetul pentru 2025. Proiectul, neaprobat încă de Consiliul Municipal Chișinău, prevede că primăria va obține venituri în valoare de 8,45 miliarde lei și cheltuieli de 9,14 miliarde lei. Veniturile au crescut cu circa 10% față de anul trecut, iar cheltuielile – cu peste 20%, ambii indicatori majorându-se de peste 4 ori față de anul 2020. Deși bugetul propus a fost criticat de consilierii PAS și PSRM, ambele fracțiuni solicită convocarea cât mai rapidă a ședinței Consiliului pentru a examina și vota bugetul. O încercare de a aproba documentul a avut loc la finele lunii decembrie, dar ședința a fost întreruptă. Soarta bugetului nu este clară. Primarul și consilierii se acuză reciproc de tergiversare. Între timp, avem buget provizoriu și achităm taxa de salubrizare care a fost anulată de consilieri. 

Municipiul Chișinău a pășit în anul 2025 fără buget aprobat. Documentul, care prevede veniturile și cheltuielile orașului, și care setează principalele direcții de dezvoltare a acestuia, este esențial a fi consultat în format cât mai larg, cu participarea locuitorilor, consilierilor, specialiștilor și a societății civile, dar și aprobat în termen. Legea prevede că autoritățile publice locale sunt obligate să aprobe bugetul pentru anul viitor până la data de 10 decembrie a anului curent și că riscă sancțiuni contravenționale pentru neaprobarea acestuia în termen. Cu toate acestea, în cazul Chișinăului, bugetul se aprobă frecvent cu întârzieri. În 2024, bugetul a fost aprobat tocmai în luna iulie. 

În aceste condiții, capitala a început anul cu buget provizoriu, care se formează în conformitate cu prevederile bugetului pe anul precedent și interzice cheltuieli pentru proiecte noi. De la semnarea pe 27 decembrie a dispoziției privind aplicarea bugetului provizoriu, o ședință a Consiliului Municipal Chișinău încă nu a fost convocată. 

Proiectul a fost înaintat spre consultare publică la 26 noiembrie (cu 6 zile după termenul limită). Pe parcursul lunii decembrie, consilierii au avut câteva tentative să-l aprobe, însă care nu s-au soldat cu succes. Aceștia au avut mai multe obiecții la proiect, în special legate de neincluderea compensațiilor pentru căldură și a sprijinului pentru asistenții personali și finanțarea insuficientă pentru grădinițele cu program prelungit. Taxa de salubrizare, catalogată de unii consilieri drept ilegală, a fost și ea un subiect de dispută. Urmând prevederile Legii privind finanțele publice, primarul Ion Ceban semnează la data de 27 decembrie dispoziția privind punerea în aplicare a bugetului provizoriu, o practică, la fel, frecvent aplicată de primăria municipiului Chișinău. 

Prezentăm în continuare principalele detalii despre bugetul municipal pentru acest an și explicăm de ce documentul încă nu este aprobat.
 

Mai multe venituri, dar și mai multe cheltuieli în 2025 

Potrivit proiectului bugetului înaintat spre consultare și propus consilierilor la vot în variantă originală (în pofida amplului proces de consultări), veniturile planificate ale primăriei municipiului Chișinău însumează 8,45 miliarde lei, cheltuielile – 9,14 miliarde lei, iar deficitul bugetar aproape 690 milioane lei. Veniturile urmează să fie obținute din următoarele surse: 

• Venituri proprii – 1 082 773,8 mii lei (12,8%); 
• Defalcări de la impozitele și taxele de stat – 2 866 355,0 mii lei (33,9%);
• Încasări de la prestarea serviciilor cu plată – 184 527,6 mii lei (2,2%);
• Plata pentru locațiunea bunurilor patrimoniului public – 17 413,7 mii lei (0,2%);
• Taxa la cumpărarea valutei străine de către persoanele fizice în casele de schimb valutar – 15 000,0 mii lei (0,2%);
• Donații voluntare interne pentru instituțiile bugetare – 275 mii lei;
• Granturi – 43 702,2 mii lei (0,5%); 
• Transferuri de la bugetul de stat – 4 244 986,0 mii lei (50,2%). 
   

Potrivit datelor prezentate de primărie, veniturile municipiului cresc constant, iar în 2025 au ajuns să fie cu 737 milioane lei sau 9,6% mai mare decât în 2024 și cu 1,5 miliarde lei sau 21,7% mai mare decât în 2023. 

Creșterea se explică prin majorarea următoarelor categorii de venituri:

• Veniturile proprii – cu peste 160 milioane lei față de 2024 (aici se includ încasările impozitelor pe proprietate, impozitul pe bunurile imobiliare achitat de persoanele fizice și juridice, taxele locale, taxa de salubritate, încasările pentru arenda terenurilor și locațiunea patrimoniului public, taxa pentru patenta de întreprinzător).
• Defalcările de la veniturile generale de stat – cu peste 370 milioane lei mai mult față de 2024 (care includ defalcările de la impozitul pe venit al persoanelor fizice, de la taxele pentru resursele naturale). 
• Veniturile colectate de la prestarea serviciilor cu plată (cu peste 50 milioane mai mult decât în 2024), locațiunea bunurilor patrimoniului public (cu peste 400 mii mai mult) și taxa la cumpărarea valutei străine (cu peste 1,7 milioane lei mai mult). 
• Granturi în sumă de peste 43 milioane lei, cu peste 23 milioane lei mai mult decât în 2024. 
• Veniturile din transferurile de bugetul de stat, care au crescut cu peste 171 milioane lei față de anul 2024. 
   

Partea de cheltuieli și anul acesta va depăși veniturile, constituind 9,1 miliarde lei. În 2025, cheltuielile vor crește cu 9,3% sau peste 778 milioane lei față de anul 2024, iar față de acum cinci ani, suma practic s-a dublat, în 2020 constituind 4,6 miliarde lei. 

Principalele două linii de buget pentru care au fost alocate majoritatea cheltuielilor sunt:

• Cheltuielile de ordin social (învățământ, cultura, ocrotirea sănătății și protecția socială) care vor constitui 5,2 miliarde lei, cu 170 milioane lei sau 3,4% mai mult decât în 2024. 
• Cheltuielile ce țin de gospodăria comunală, transport și gospodăria drumurilor - 4,5 miliarde lei, cu 249 milioane lei sau 5,8% mai mult ca în 2024. 

Cheltuielile planificate includ și fondul de rezervă (10 milioane lei), executarea documentelor judecătorești (10 milioane lei), deservirea împrumuturilor angajate (130 milioane lei), realizarea proiectelor municipale (185 milioane lei), protecția mediului (86 milioane lei). Sumele incluse la „Alte cheltuieli” au scăzut cu 1,6 milioane sau 0,3% față de anul 2024. Suplimentar, primăria va cheltui în acest an 405 milioane lei pentru rambursarea împrumuturilor angajate anterior. 

Deficitul bugetar, adică suma cu care cheltuielile vor depăși veniturile, va constitui aproape 690 milioane lei. Primăria își propune să acopere acest deficit prin: 

• Vânzarea apartamentelor către populație; 
• Împrumuturi externe și interne; 
• Granturi.

Infrastructură: reparația străzilor, parcări, trotuare și scuaruri 

Mai mult de un sfert din cheltuielile municipiului a fost alocat spre gestionare Direcției Generale Mobilitate Urbană (DGMU) – 2,5 miliarde lei. Aceasta în condițiile neregulilor depistate recent în procesul de achiziții publice la DGMU, soldate cu reținerea șefului direcției, Vitalie Mihalache, și a șefului secției lucrări edilitare, Valentin Șavga, care sunt învinuiți de trucarea licitațiilor, corupere pasivă și spălare de bani. 

Banii sunt prevăzuți pentru construcția și reparația drumurilor și transport public:

• Reparația capitală a străzilor Mesager, Industrială și bulevardul Mircea cel Bătrân cu prelungirea liniei de troleibuz până la strada Bucovina – câte 5 milioane lei; 
• Nodul rutier Hristo Botev, Independenței, Strișcă – 15 milioane lei; 
• Reparația capitală a străzii Vasile Lupu – 28 milioane lei; 
• Reparația capitală a podului din strada Mihai Viteazul – 30 milioane lei; 
• Reparația șoselei Hâncești – 60 milioane lei; 
• Conservarea și reparația podului din strada Ismail – 40 milioane lei; 
• Renovarea străzii Calea Orheiului – 50 milioane lei; 
• Renovarea străzii București – 60 milioane lei; 
• Renovarea trotuarelor, zonelor pietonale și amenajarea arhitectural-urbanistică (inclusiv îmbunătățirea accesibilității terenurilor adiacente Centrului Istoric) – 160 milioane lei. 
   

Mai multe proiecte majore de infrastructură sunt incluse ani de-a rândul în buget, însă unele lucrări bat pasul pe loc sau întârzie. De exemplu, în proiectul bugetului pentru anul 2022, analizat de Primăria Mea, se regăseau la fel proiectele de reparație a străzii Mesager (20 milioane), a străzii Industrială (40 milioane lei) și extinderea bulevardului Mircea cel Bătrân (90 milioane lei). La etapa inițială au fost realizate lucrările de proiectare, iar în toamna anului trecut Primăria a semnat un acord de prefinanțare cu Banca Europeană de Reconstrucție și Dezvoltare, suma totală preconizată pentru aceste lucrări ridicându-se la 1,5 miliarde lei. 

Reparația podului din strada Mihai Viteazul (pentru care în 2025 au fost alocați 30 milioane lei) a început în anul 2022 și deja au fost prelungite de trei ori, inițial lucrările fiind planificate să se încheie în anul 2023. Între timp, bugetul inițial a crescut cu 30 milioane lei, iar primăria a cheltuit aproape 140 mii lei pentru a instala pe pod mai multe bannere prin care explică cetățenilor de ce întârzie lucrările. 

Pentru îmbunătățirea transportului public din capitală, primăria a planificat 949 milioane lei. Marea parte a sumei va merge către Regia Transport Electric (480 milioane lei) și Parcul Urban de Autobuze (340 milioane lei). Municipalitatea a alocat și 50 milioane lei pentru asamblarea și procurarea autobuzelor și troleibuzelor. 

Sistemul de tichetare electronică, demult așteptat și cerut de cetățeni și cetățene, la fel se regăsește în proiectul bugetului, pentru implementarea acestuia fiind alocați 25 milioane lei. 

Unul din principalele proiecte, promis de primarul Ion Ceban încă în primul său mandat, inclus în buget pentru anul curent, este Reactualizarea Planului Urbanistic General și elaborarea Planurilor Urbanistice Zonale și de Detaliu, inclusiv Elaborarea Planului de referință istorico-arhitectural și proiectul zonelor de protecție – Nucleul istoric al Chișinăului. Pentru acest proiect, aflat în gestiunea Direcției generale arhitectură, urbanism și relații funciare, au fost alocați 45 milioane lei. 

Concerte, festivaluri și concursuri sportive 

Pentru activități culturale și pentru tineret primăria va cheltui în 2025 peste 30 milioane de lei, alocate către două subdiviziuni ale acesteia – Direcția Generală Educație, Tineret și Sport (10,5 milioane lei) și Centrul Municipal de Tineret Chișinău (23,2 milioane lei). 

Printre cele mai costisitoare proiecte se numără: 

• Proiectul municipal de cofinanțare a proiectelor „de” și „pentru” tineret, proiectelor de susținere a sectorului asociativ, de promovare a voluntariatului și parteneriatelor instituționale – 2,1 milioane lei; 
• Dragobete party – 1 milion lei; 
• Forumul Municipal al Tinerilor din Municipiul Chișinău – 1,5 milioane lei; 
• Adunarea Generală a Agenției Europene de Informare și Consiliere pentru Tineri (ERYICA) – 2 milioane lei; 
• Școala de vară pentru tineri – 1 milion lei; 
• Ziua Internațională a Tineretului „Chișinău Youth Fest”, ediția a IV-a – 2 milioane lei; 
• Cool Party (Ziua Internațională a Studenților), ediția III-a – 2 milioane lei; 
• Festivalul Municipal al Voluntarilor, ediția a III-a – 1,5 milioane lei; 
• Programul municipal de granturi (pentru organizații de tineret, grupuri de inițiativă a tinerilor, autoguvernările studenților și Consiliile Elevilor) – 4,8 milioane lei.
   

Ediția din 2024 a festivalului „Chișinău Youth Fest” a ajuns subiectul unui scandal din motivul comercializării băuturilor alcoolice în cadrul evenimentului, la care au participat și minori. Aceasta în pofida faptului că pe afișele festivalului era indicat că, consumul băuturilor alcoolice este strict interzis. Un alt concert, organizat cu suportul primăriei, a ajuns în atenția publică după ce jurnaliștii au scos la iveală faptul că promovează un magazin de produse de tutun controlat de pretorul sectorul Centru, Vlad Hâncu, vicepretorul Sergiu Andrian și consilierul fracțiunii MAN în Consiliul Municipal Chișinău și Consiliul orașului Codru, Anatol Turchin.

Buget participativ, digitalizare, transport alternativ și proiecte pentru diasporă 

180 milioane de lei sunt prevăzuți în categoria „mijloace cu destinație specială pentru realizarea proiectelor municipale”. Aici pot fi remarcate câteva proiecte cu finanțare substanțială din partea municipalității: 

• Bugetul participativ – 3 milioane lei; 
• Bugetul verde – 1 milion lei; 
• Digitalizarea documentelor pe hârtie în formă electronică și publicarea în baza de date a documentelor – 9 milioane lei; 
• Ghișeul unic pentru servicii municipale – 5 milioane lei; 
• Susținerea și dezvoltarea întreprinderilor mici și mijlocii, inclusiv programele municipale „Revenirea acasă”, „Alături de diasporă” – 15 milioane lei; 
• Programul municipal „Start-up pentru tineri și migranți” –  20 milioane lei; 
• Programul municipal „Casa ta în Chișinău” de facilitare a tinerilor și cadrelor calificate din sectorul public și privat de a avea locuință – 12 milioane lei; 
• Programul municipal de încurajare în utilizarea transportului alternativ, inclusiv bursa de mobilitate – 4 milioane lei; 
• Proiectul „Anul accesibilității în municipiul Chișinău” – 1,5 milioane lei. Proiectul lansat în 2023 urmărește crearea unui mediu urban prietenos cu oportunități egale pentru fiecare de participare activă în viața comunității, primul pas fiind declararea anului 2024 „Anul accesibilității în municipiul Chișinău”.  
   

Atenția sporită a primăriei față de diasporă a fost calificată anterior drept PR personal de către consilieri și activiști, mai ales de când municipalitatea a decis să aloce bani pentru organizarea „Zilelor Chișinăului” în mai multe orașe europene. Concertele au fost organizate pentru prima dată în 2023 în calitate de „acțiuni de promovare a valorilor culturale și a imaginii orașului Chișinău în cadrul aniversării a 585 ani de la prima atestare documentară”. Acestea au continuat și în 2024, chiar dacă au fost contestate atât de reprezentanții diasporei, cât și de societatea civilă de la Chișinău, care au lansat petiții prin care au cerut ca banii alocați pentru concerte să fie redirecționate pentru cheltuieli mai necesare orașului, cum ar fi asistența socială, educația și infrastructura.  

Proiectul bugetului, criticat de fracțiunile PAS și PSRM

Fracțiunea Partidului Acțiune și Solidaritate din CMC a catalogat proiectul propus drept un „buget antisocial”. Consilierii PAS s-au referit în special la faptul că proiectul nu include compensații pentru căldură, sprijin financiar pentru asistenții personali și finanțare suficientă pentru grădinițele cu program prelungit. În schimb, acesta include mai mulți bani pentru concerte, forumuri și ziare, acțiuni catalogate drept PR de către consilierii PAS. 

Consilierii PSRM au criticat includerea în buget a veniturilor colectate din taxa de salubrizare de 120 lei, menționând că taxa este dublată, deoarece locuitorii capitalei achită deja în facturi pentru evacuarea gunoiului. Într-o conferință de presă, aceștia au accentuat că bugetul propus nu prevede compensații pentru căldură și conține cheltuieli de ordin social insuficiente.

De ce întârzie aprobarea bugetului? Ping-pong de acuzații între Primărie, Guvern și consilieri

Ion Ceban spune că executivul a avut întotdeauna bugetul elaborat în termen, „chiar dacă parametrii și indicatorii de la Ministerul Finanțelor au venit tardiv de fiecare dată.” Ceban a acuzat consilierii de incompetență, deoarece aceștia dezbat proiectul bugetului „de ochii lumii” timp de mai mult de 7 ore, lucru nemaivăzut altundeva în lume. 

Proiectul a fost înaintat spre consultare publică la 26 noiembrie, iar în perioada 3-10 decembrie 2024 au fost organizate mai multe runde de discuții în baza acestuia. Conform anunțului publicat pe pagina primăriei, timp de o săptămână bugetul a fost discutat cu experți în domeniu, asociații profesionale, sectorul asociativ, activiști civici, dar și consilierii municipali din toate fracțiunile. Discuțiile au avut loc atât în incinta primăriei municipiului Chișinău, dar și în preturile sectoarelor din oraș. Sinteza recomandărilor, care ar trebui conform legii să însoțească proiectul bugetului, ca urmare a consultărilor, nu a fost încă publicată. Aceasta în condițiile în care consultările au fost desfășurate la începutul lunii decembrie 2024.

Proiectul a fost pus pe agenda ședinței Consiliului Municipal Chișinău din 19 decembrie. După trei zile de ședință, în care consilierii nu au ajuns la subiectul despre buget, ședința a fost întreruptă la 24 decembrie și de atunci nu a mai avut loc o altă ședință, chiar dacă consilierii din fracțiunile PAS și PSRM au solicitat asta în repetate rânduri. Astfel, de mai bine de o lună, municipiul Chișinău continuă să activeze în baza bugetului provizoriu, iar Primăria și consilierii se acuză reciproc de tergiversarea aprobării unui nou buget. 

Într-o conferință de presă, reprezentanții PSRM susțin că primăria ar fi tărăgănat intenționat procesul, ca să expire termenul de o lună de la convocarea ultimii ședințe a consiliului și aceasta să fie închisă „de drept”. Astfel, potrivit socialiștilor, primăria ar încerca să obțină anularea taxei de salubrizare și aplicarea bugetului provizoriu.

De aceeași părere sunt și consilierii din fracțiunea PAS, care spun că primarul nu convoacă ședința pentru a profita de situație, iar capitala să activeze în continuare în baza unui buget provizoriu. Potrivit acestora, în bugetul provizoriu pentru 2025, primăria alocă mai mulți bani pentru activități culturale și de promovare, decât pentru sănătate și protecție socială la un loc.

Ce avem acum – buget provizoriu, taxa de salubrizare și incertitudine 

Buget provizoriu. La 27 decembrie, Ion Ceban a semnat dispoziția privind aplicarea bugetului provizoriu, care prevede venituri de 8,17 miliarde lei și cheltuieli de 8,79 miliarde lei. Acest lucru a fost făcut în baza Legii privind finanțele publice, care spune că în cazul în care proiectul bugetului nu este aprobat cu cel puțin trei zile înainte de încheierea anului financiar curent, se aplică bugetul provizoriu. Astfel, în buget rămân prevăzuți bani pentru aceleași categorii de buget ca în anul precedent, ce permit inclusiv organizarea de concerte și festivaluri, fapt criticat de unii consilieri municipali.

Taxe locale. Documentul semnat de Ceban menționează că, până la aprobarea de către Consiliu a unei noi decizii, se aplică aceleași taxe ca cele aprobate în 2024. Chiar dacă consilierii nu au reușit să aprobe taxele locale pentru 2025 la ultima ședință, o decizie a Consiliului Municipal privind aprobarea și punerea în aplicare a taxelor locale pentru anul 2025, a fost publicată pe portalul actelocale.gov.md. Decizia nu conține modificările propuse și votate de consilieri anterior și are inclusă taxa de salubrizare. Acest fapt a stârnit nemulțumiri din partea unor consilieri municipali și nedumeriri referitoare la legalitatea deciziei. Vicepreședintele fracțiunii PAS, Dumitru Ivanov, a declarat într-o convorbire cu reprezentanții Primăria Mea că este o premieră când se publică o decizie a consiliului fără întrunirea acestuia și fără ca proiectul să fie votat. El a mai adăugat că fracțiunea va sesiza Cancelaria de Stat în privința acestor încălcări. 

Solicitare de compensații de la Guvern. Bugetul, neaprobat încă, urmează să mai sufere unele modificări. La prima ședință din 2025 a primăriei, Ion Ceban a declarat că noile scumpiri pentru resursele energetice vor costa bugetul municipal peste 400 milioane lei. Tarifele mai mari vor afecta în special serviciile pentru transportul călătorilor, bugetul Regiei Transport Electric din Chișinău necesitând a fi majorat cu 96 milioane lei (de la 127 la 224 milioane), dar și iluminarea stradală. În acest sens, bugetul Întreprinderii Municipale „LUMTEH” va crește de la 107 la 188 milioane de lei (cu o creștere de 81 milioane lei). Ceban a solicitat peste 177 milioane de lei din bugetul statului pentru a compensa parțial aceste creșteri. 

În concluzie, la finele lunii ianuarie, soarta bugetului și a taxelor locale rămâne incertă, orașul funcționează în baza unui buget provizoriu, iar chișinăuienii posibil să achite în continuare taxa de salubrizare