PrimariaMea
Final de 2023: podul de la Mihai Viteazul, parcări și hărți interactive Image
28 dec. 2023 Timp de citire: 29 de minute

Final de 2023: podul de la Mihai Viteazul, parcări și hărți interactive

Chișinăul se confruntă cu multiple provocări legate de infrastructură și gestionarea proiectelor publice. O retrospectivă asupra activităților din ultimii ani, dezvăluie o serie de probleme și întârzieri în implementarea lucrărilor de reparație la podul din strada Mihai Viteazul, amenajari necalitative de parcări în centrul vechi al orașului și platforme de monitorizare a intervențiilor la drumuri și trotuare, care nu sunt sustenabile în timp. Astfel, Chișinăul rămâne un oraș aflat în continuă transformare, dar cu proiecte realizate ineficient, greoi  și cu o transparență defectuoasă din partea autorităților în gestionarea resurselor publice.

 

Retrospectiva unei lucrări demne de cartea recordurilor

În luna iunie 2022, în cadrul unei ședințe săptămânale, primarul Ion Ceban anunța că, în maxim o lună, podul din strada Mihai Viteazul va intra în reparație. Deși de la declarațiile acestuia au trecut 17 luni, însă lucrările încă nu au fost executate Valoarea totală a lucrărilor este de peste 108 milioane de lei, iar pentru calitatea lor compania executoare oferă o garanție de cinci ani. Primăria Mea a cerut detalii despre mersul lucrărilor de la responsabilii Direcției Generale Mobilitate Urbană. Cei din urmă au dat dovadă de lipsă de transparență. 

Licitația pentru contractarea unei companii a fost una cu năbădăi. Timp de aproximativ trei ani, Direcția Generale Mobilitate Urbană (anterior Direcția Generală Transport Public și Căi de Comunicație) a tot lansat concursuri publice pentru identificarea unei companii potrivite să execute lucrările de reparație a podului. De fiecare dată, numărul dosarelor depuse era zero. Timpul trecea, iar odată cu încercările eșuate, creștea și pericolul de utilizare a podului. Mai mult, erau modificate și condițiile de participare. În martie 2020, atunci când a fost lansată prima licitație, oferta de preț fără TVA era 57 008 125 lei, iar una dintre cerințele obligatorii era ca garanția pentru executarea lucrărilor să fie de zece ani. Doi ani mai târziu, în februarie 2022, la cea de-a cincea licitație, valoarea estimată a achiziției era de 78 342 170 lei, iar garanția solicitată s-a diminuat la minim cinci ani. 

A cincea încercare a fost cu mai mult noroc pentru autoritățile locale. Pe mtender.gov.md putem vedea pachetul de documente depus de „Grandbudservice SRL Ucraina Sucursala Vulcănești”, singura care a răspuns concursului public. Astfel, aceasta a venit cu o contraofertă financiară de 90 029 122 lei, la care se adaugă 18 005 824 lei TVA, adică o valoare totală a lucrărilor de 108 034 946, mai mare decât cea înaintată de autorități. În dosarul de aplicare, aceasta mai cere și o garanție de bună executare a lucrărilor, în mărime de 3%, adică 3 241 048 lei. Compania precizează și garanția pe care o dă serviciului prestat – 60 de luni calendaristice, adică exact cinci ani. În procesul de reparație, responsabilii au trecut și subcontractanții cu care vor lucra: SRL „Genesis International” și SRL „Compania Electrică”. Administratoare este Victoria Sizonenko. Într-o scrisoare atașată la ofertă, Sizonenko scrie că: „Pe teritoriul Republicii Moldova avem tehnica necesară, personal, echipa de muncitori și resurse pentru a începe de îndată lucrările.” 

Autoritățile anunțau despre începerea lucrărilor în septembrie 2022. DGMU preciza atunci că: „Vor fi închise două benzi marginale, câte una pe sens, pentru a produce un disconfort minim pentru participanții la trafic, celelalte patru benzi de circulație rămân funcționale.”

De facto, compania desemnată câștigătoare s-a pus pe treaba abia în primăvara lui 2023, atunci când a început intervenția propriu-zisă la pod. Pentru ca lucrările să poată fi executate, partea dreaptă a podului, pe direcția de circulație spre str. Petricani, a fost închisă. Decizia a fost anunțată de Direcția Generală Mobilitate Urbană (DGMU) la sfârșitul lunii aprilie a acestui an. Conform estimărilor de atunci, interdicția ar expira la 31 decembrie 2023. 

Restricția a venit la pachet cu mulți nervi pentru șoferii care traversează zona. Ambuteiajele în regiune sunt la ordinea zilei. Deoarece pe pod numărul de benzi pe un sens se limitează la una, aceasta fiind și foarte îngustă, șoferii sunt nevoiți să aibă ochii în patru. Cei grăbiți se aleg cu pagube. Așa a pățit-o și un conducător auto la mijlocul lunii decembrie, când s-a izbit cu mașina într-o placă de beton, amplasată chiar la început de pod (VIDEO). Lipsiți de noroc au fost și proprietarii de automobile care s-au ales cu anvelopele tăiate. Motivul? Unul dintre elementele metalice dintre două plăci ale podului s-a decopertat (LINK). 

În luna august 2023, Vitalie Mihalache, șeful Direcției Generale Mobilitate Urbană (DGMU), a menționat că se depun eforturi maxime pentru ca lucrările să fie urgentate și porțiunea de pod să fie redeschisă circulației mai devreme decât 31 decembrie 2023, termenul anunțat inițial. În luna septembrie 2023, chemați la ședința CMC să ofere explicații pentru lucrările care bat pasul pe loc, reprezentantul Direcției Mobilitate Urbană, Dumitru Ceban, șef adjunct al Direcției, a declarat că: „Conform contractului, data de finisare a lucrărilor este toamna anului 2024, adică un total de 24 de luni. În urma mai multor tergiversări, noul termen de predare a lucrărilor este primăvara anului 2025. Prima parte a carosabilului este planificată să fie conservată în noiembrie 2023.”  

Totuși, în luna octombrie, în plină campanie electorală, Ion Ceban, dădea asigurări că lucrările se execută în termen: „Ne întreabă oamenii de ce se efectuează atât de greu lucrările. Dacă ar fi mai rapid, ar trebuie să închide podul în întregime. Aceasta ar însemna un colaps pentru oraș.” 

De la vorbă până la faptă e cale lungă însă. Într-o lună autoritățile ne spun una, într-o altă lună, alta. Pe final de an, șeful de la DGMU a găsit și vinovatul pentru întârzieri – timpul nefavorabil: Am avut perioade când din  cauza condițiilor climaterice nu s-a putut lucra. Am avut și deficiențe ce țin de executarea proiectului sau documentația de proiect.” Cert este faptul că 31 decembrie se apropie cu pașii grăbiți, iar lucrările pe porțiunea dreaptă a podului nu par să se apropie de darea în exploatare. 

Dacă accesăm platformele cu anunțuri de angajare, vedem că cei de la Granbudservice sunt în căutare de angajați. La 14 decembrie, când am consultat una dintre platforme, aceștia aveau concurs pentru maistru, muncitori pentru lucrări de reparație a podului rutier, tâmplar și tencuitor. Nu o dată pe rețelele de socializare au apărut reacții în care oamenii se arătau deranjați că muncitorii nu prea roiesc la obiectiv. Anterior, compania ar fi rămas și fără cinci angajați. Asta pentru că Inspectoratul General pentru Migrație nu ar fi prelungit permisul de ședere provizorie în scop de muncă.

Concluzie: Podul de la str. Mihai Viteazul avea nevoie urgentă de reparație, așa cum o au și celelalte poduri din capitală. Totuși, procedura trebuie să aibă loc conform normativelor de construcție și cu respectarea termenelor stabilite. Estimativ, lucrările de reparație vor dura mai mult decât însuși construcția podului, inaugurat în 1974. Segmentul constituie o punte de legătură între sectoarele capitalei, iar tergiversarea lucrărilor îngreunează traficul și buna funcționare a orașului. Cheltuielile pentru lucrări sunt acoperite din bani publici, iar Primăria Chișinău și direcțiile responsabile ar trebui să fie transparente în procesul de raportare. 

Parcările din Chișinău: puține și necalitative

În 2019, când își prezenta programul electoral, Ion Ceban trecea în lista priorităților și veșnica problemă a Chișinăului – parcările. Candidatul de atunci susținea că în trei ani va construi parcări la toate intrările din oraș, iar în patru ani parcări multietajate în fiecare sector. Mai mult, Ion Ceban dădea asigurări că procesul va fi reglementat de o întreprindere municipală creată anume în acest scop. 

La patru ani distanță, suntem departe de gândul de a parca în capitală fără prea mulți nervi. 

Lipsa locurilor de parcare este cel mai intens simțită în centrul orașului. Identificarea unui loc liber de parcare este mană cerească pentru șoferi. Criza locurilor de parcare este generată în primul rând de numărul limitat de locuri. În 2019, Green Lab publica un studiu în care se arăta că în orele de vârf, în inima Chișinăului, sunt parcate în jur de 14 mii de mașini. Partea proastă este că circa jumătate dintre acestea sunt lăsate la nimereală, în locuri în care parcarea este interzisă, pe trotuare sau intersecții. 

În vara lui 2022, Direcția Generală Transport Public și Căi de Comunicație, acum Direcția Generală Mobilitate Urbană, lansa concursul public pentru selectarea unei companii care să realizeze lucrări de reparație a trotuarelor din zona Centrului istoric. În caietul de sarcini se include și amenajarea de parcări din contul trotuarelor. Oferta a fost evaluată la 113 763 618 lei. Licitația a fost câștigată de SRL Sigma VenMer, care urma să intervină pe străzile Alexei Mateevici, Mihail Kogălniceanu, Mihai Eminescu, Vlaicu Pârcălab și Maria Cebotari. 

Unele intervenții s-au lăsat cu critici. De exemplu, strada Vlaicu Pârcălab s-a ales cu spații de parcare în care automobilele nu încap pentru a se parca sub unghi. Mai mult, spațiile de parcare au fost amenajate prea aproape de intersecție, adică la o distanță de circa opt metri, dar nu 15, așa cum prevede Regulamentul Circulației Rutiere. Lucrările de amenajare a parcărilor din centrul vechi, cum ar fi cele din str. Bulgară, au avut  plângeri inclusiv din partea locuitorilor din zonă. 

Potrivit fostului viceprimar Victor Chironda, lucrările efectuate în centrul istoric, pentru care au fost tăiați zeci de copaci și lichidate zone verzi, nu ar corespunde normelor tehnice și nici nu ar avea aviz de la Ministerul Culturii sau fără a consulta public proiectele. Locuitorii din zonă au invocat mutilarea trotuarelor, blocarea ieșirilor din curte, traumarea rădăcinilor copacilor. 

Pentru a mai stinge din febra aglomerației de automobile, în centrul  Chișinăului, pe str. 31 August, a fost deschisă la începutul anului 2023 prima parcare supraetajată automatizată. Aceasta funcționează non-stop. Pentru o oră de parcare, șoferii scot din buzunar 50 de lei pe timp de zi, iar noaptea câte 10 lei. La câteva luni de la deschiderea acesteia, presa scria că spațiul ar fi mai mult gol decat plin, în timp ce pe trotuare automobilele continuă să se înghesuie. 

Situația este la fel de sumbră și în zonele rezidențiale. Dacă dimineața chișinăuienii se bat pentru un loc de parcare când merg la muncă, seara, când ajung acasă, urmează o nouă goană. Dacă ratează cei câțiva metri disponibili în jurul blocului, șoferii sunt nevoiți să facă ture până identifică un spațiu în imediată apropiere. De cele mai dese ori, spațiile verzi au de pierdut. 

Deși în patru ani de mandat, Ion Ceban a promis parcări la toate intrările din oraș, edilul nu a dus la bun sfârșit nici una. Singurul proiect de acest fel, din str. Ghidighici, în apropierea parcului La Izvor, început în 2022, nu a fost încă dat în exploatare. Asemenea concepte ar avea ca scop să încurajeze locuitorii din suburbii și alți oaspeți ai capitalei, să-și lase automobilul la intrare în oraș și să-și continuie drumul cu transportul public. 

Concluzie: În absența unui mecanism de gestionare, în capitală se parchează haotic. În consecință, se parchează necorespunzător, este îngreunat sau chiar blocat accesul vehiculelor cu regim prioritar, este obstrucționată circulația transportului public și al pietonilor, este redusă vizibilitatea participanților la trafic, sporește formarea ambuteiajelor și se reduce din aspectul estetic al orașului. Municipalitatea trebuie nu doar să promoveze, dar și să aplice concepte care însumează mobilitatea durabilă și să țină cont de studiile privind dezvoltarea sistemului de parcare în Chișinău și parametrii de calitate. Primăria Mea a scris anterior un articol la  acest subiect, vezi detalii AICI

Platforme pentru informare, dar nu prea…

Chișinăul, de multe ori, ajunge să se asemene cu un imens șantier de construcție, care nu prea dă semne să se închidă. Uneori intervențiile pe anumite porțiuni de drum sunt planificate, alteori imprevizibile. Pentru a ține la curent populația cu șantierele în derulare, în 2020, autoritățile municipale lansau o hartă interactivă cu locațiile unde se desfășoară reparații. 

Despre platformă au scris site-urile media și platformele online ale primăriei. Aceasta includea detalii despre adresa în care se fac lucrări și statutul acestora. Informațiile vizau reparația de străzi și trotuare sau aplicare de marcaj.

În momentul lansării, Ion Ceban menționa că platforma va aduce și mai multă transparență la primărie, în condițiile în care, după executare, va fi trecut și costul lucrării. Despre harta interactivă, Ceban spunea: „Uşor, rapid şi accesibil pentru toţi cetăţenii. Harta interactivă cu locaţiile, unde se desfăşoară lucrări de reparaţie curentă pe drumurile din municipiul Chişinău, este accesibilă pentru toată lumea.” Accesibilă a fost, însă nu pentru totdeauna. În 2023, dacă vrem să aflăm cum stăm la capitolul reparații de drumuri și trotuare în capitală, nu prea mai știm cum. Accesăm platforma, însă aceasta nu mai este funcțională.

În perioada respectivă, municipalitatea a lansat alte câteva platforme, unele dintrele ele, cum ar fi: harta construcțiilor problematice din capitală, harta intersecțiilor periculoase din Chișinău, nu mai pot fi accesate. Altele, de exemplu: harta grupurilor sanitare sau harta ambroziei pot fi utilizate pentru informare. Totuși, nu este clar cât de actualizate sunt datele de acolo, cât de accesate sunt de utilizatori și care este utilitatea lor reală. Autoritățile nu au precizat nici ce sumă de bani a fost cheltuită pentru acestea. 

 

Concluzie: Autoritățile municipale au lansat o platformă pentru a ține populația la curent cu lucrările de reparații, promițând transparență și includerea costurilor de execuție. În 2023, însă, se constată că platforma nu mai este funcțională, iar alte platforme lansate ulterior pentru probleme precum construcții problematice sau intersecții periculoase nu mai sunt accesibile. Autoritățile municipale ar trebui să urmărească continuitatea proiectelor lansate. Resursele alocate pentru construirea lor, fie financiare, fie umane, nu sunt valorificate. 
 

Concluzie

Chișinăul se confruntă cu multiple provocări în ceea ce privește infrastructura și gestionarea proiectelor publice. Retrospectiva asupra ultimelor luni aduce la lumină deficiențe semnificative în implementarea lucrărilor la podul din strada Mihai Viteazul. Explicațiile contradictorii din partea autorităților dezvăluie o realitate în care proiectele majore sunt afectate de întârzieri și gestionare defectuoasă.

Pe de altă parte, promisiunile de amenajare a parcărilor au rămas în mare parte nerealizate. Orașul se confruntă cu o criză de locuri de parcare, iar proiectele anunțate pentru rezolvarea acestei probleme au avut parte de critici și controverse, inclusiv pentru modul în care au fost implementate.

Platformele de informare, inițial concepute pentru a aduce transparență în gestionarea lucrărilor de reparație a drumurilor și trotuarelor, au devenit indisponibile sau și-au pierdut din utilitatea inițială.

În ansamblu, Chișinăul rămâne un oraș în dezvoltare, cu proiecte realizate  cu abateri, infrastructură în lucru și o nevoie urgentă de o gestionare mai eficientă a resurselor publice. Este esențial ca autoritățile locale să acționeze cu transparență și responsabilitate pentru a asigura progresul și bunăstarea comunității.

 

! NOTĂ

În procesul documentării privind cele trei subiecte, Primăria Mea a adresat o solicitare de informație către Direcția Generală Mobilitate Urbană (DGMU). Această solicitare a fost expediată la data de 20 octombrie 2023. Cu toate acestea, răspunsul la solicitare a fost primit abia la 7 decembrie, depășind cu mult termenii legali prevăzuți (15 zile lucrătoare). Acest răspuns a fost obținut după nenumărate insistențe din partea echipei Primăria Mea, care a efectuat apeluri și a trimis e-mailuri către DGMU și persoana delegată să emită un răspuns. În discuția cu responsabilii de la DGMU, aceștia ne-au invocat articole din Legea cu privire la petiționare, abrogată încă în 2019. 

Mai mult, în urma celor șapte săptămâni în care a fost elaborat răspunsul, DGMU a comunicat următoarele: „Vă informăm că informații despre proiectele municipale în desfășurare le puteți găsi accesând site-ul proiecte.chisinau.md.” Cu toate acestea, Primăria Mea a solicitat informații specifice care nu sunt disponibile pe site-ul menționat. Pe lângă asta, răspunsul oferit nu poate fi citit clar, deoarece a fost scanată doar circa 1/3 din pagină

Această situație ridică semne de întrebare cu privire la descurajarea activității jurnaliștilor și a activiștilor civici în procesul de monitorizare a lucrărilor finanțate din bani publici. În ciuda declarațiilor din campania electorală ale primarului Ion Ceban, în care acesta sublinia caracterul transparent al municipalității, realitatea actuală pare să indice contrariul.


 

Publicat de:

Distribuie