Bugetul Civil 2022: doar trei proiecte de infrastructură și mai multe inițiative de promovare a Primăriei

Sondaje, emisiuni și podcasturi despre activitatea Primăriei, spoturi de promovare a orașului realizate de persoane a căror identitate este ascunsă și doar trei proiecte ce țin de infrastructura orașului – acestea sunt proiectele pre-selectate în cadrul Bugetului Civil Chișinău 2022. Propunerile din acest an ne-au luat prin surprindere. Toate acestea în timp ce alte 18 inițiative au fost transmise spre examinare către direcțiile Primăriei, pentru a fi incluse în planul de acțiuni sau au fost respinse fără ca autorii să aibă ocazia să efectueze anumite ajustări.

Or, bugetul civil este un instrument de identificare a unor priorități direct de către beneficiari și de mobilizare comunitară prin participare activă și monitorizare. Nu și de această dată.

Prezentăm cum ar fi putut arăta bugetul civil din acest an, ce ni se oferă și solicităm o reevaluare a celor 28 de proiecte, conform regulamentului, astfel încât acestea să reflecte interesele locuitorilor și locuitoarelor, iar instrumentul de buget civil să nu fie compromis.

Bugetul civil 2022 ar fi putut arăta altfel: terenuri sportive, zone de agrement, infrastructură pentru persoanele cu dizabilități

28 de grupuri de cetățeni s-au mobilizat în acest an pentru a participa la Bugetul Civil, printre proiectele propuse s-au regăsit: amenajarea unui trotuar cu balustradă pentru deplasarea în siguranță a persoanelor cu dizabilități; reabilitarea unui teren sportiv multifuncțional; amenajări de zone de agrement; mini scuar în preajma unei fântâni și altele. Doar trei proiecte de infrastructură însă au ajuns în lista finaliștilor.

Procesul verbal al primei ședințe de evaluare a proiectelor indică clar că autoritățile care se ocupă de organizarea concursului nu înțeleg esența acestuia. O bună parte din inițiativele care ar fi făcut orașul mai frumos, mai confortabil și ar fi răspuns direct la necesitățile locuitorilor și plătitorilor de impozite au fost pur și simplu redirecționate către diverse direcții ale Primăriei, cu argumentarea că aceste lucrări intră deja în responsabilitatea lor.

Bugetul civil este un instrument prin care locuitorii și locuitoarele decid cum va fi cheltuită o anumită sumă de bani. Cetățenii trebuie să prezinte un plan, să colecteze semnături și să aibă o contribuție financiară proprie. Lucrările sunt îndeplinite de direcțiile Primăriei, cu monitorizarea și participarea celor care au aplicat.

Regulamentul de funcționare a Bugetului Civil stipulează clar că nu sunt acceptate proiectele care deja sunt în derulare. Or, membrii Comisiei de Evaluare au redirecționat pentru a fi introduse în planul de acțiuni al direcțiilor, nu pentru că ar fi fost deja prevăzute anumite lucrări.

Mai mult ca atât, cel puțin un proiect a fost respins din cauza comunicării defectuoase dintre Primărie și cetățeni. Am discutat cu Nataliia Oleatovschi care a aplicat în acest an cu un proiect de amenajare a curții. De mai bine de un an, aceasta este implicată într-un proiect de organizare comunitară, în urma căruia, împreună cu locuitorii au reușit să amenajeze teren de joacă și unul sportiv, să instaleze scaune și coșuri de gunoi. Cu ajutorul unui grant de la ONG-ul „Laolaltă” au reușit să plătească un arhitect pentru a dezvolta o schiță de amenajare a spațiului în întregime. Au participat la Bugetul Civil cu ideea de a finaliza procesul de amenajare: să facă drumurile de acces, niște flori și verdeață. Nataliia povestește că a întrebat direct responsabilii de la Direcția Relații cu Publicul și Buget Civil dacă este necesar de a include și schița de amenajare în proiect, care conținea bugetul și lucrările în detaliu. Autoritățile au spus că nu este nevoie, la această etapă. Exact din acest motiv, proiectul a fost respins. Mai mult ca atât, în cadrul ședinței de evaluare oricum nu au fost analizate toate documentele transmise. Ulterior, Nataliia a mai prezentat o dată proiectul, deja complet, în fața comisiei. Comisia însă nu a mai luat în calcul proiectul, deși a admis că a greșit când a oferit informația.

Acesta este cazul și altor inițiative, care au fost respinse fără a fi oferită ocazia autorilor să facă ajustările necesare. În timp ce, proiecte care nu se încadrează în esența Bugetului Civil au trecut în etapa următoare.

Proiecte de media pentru promovarea activității Primăriei de 648 de mii de lei

Postul de radio Aquarelle vrea să realizeze „Știrile Capitalei” despre activitatea Primăriei, proiectele implementate și problemele municipiului. Totodată, își asumă să monitorizeze ședințele operative ale serviciilor Primăriei și ale Consiliului Municipal – deși nu este oferită vreo metodologie cum va fi realizat acest lucru. Echipa își mai propune să facă interviuri cu locuitorii despre problemele cu care se confruntă și cu specialiștii din diferite domenii relevante. Important de observat este că acestea vor fi publicate și pe site-ul Primăriei. Autorii solicită 168 000 de lei și au contribuția proprie de 42 000 de lei.

Al doilea proiect media este un podcast „Chișinău Live”, realizat de Grafitti Studio, reprezentată de Angela Sîrbu, care este și fondatoarea Aquarelle Group. Autorii consideră că „De multe ori, anumite informații sunt interpretate incorect și au de suferit ambele părți, atât cetățenii la care ajung informații eronate, cât și funcționarii care sunt ținta unor atacuri nejustificate.” Astfel, echipa își propune să creeze o platformă care să faciliteze comunicarea dintre locuitorii mun. Chișinău și reprezentanții APL, să le ofere chișinăuienilor mai multă informație despre activitatea primăriei și a subdiviziunilor. Aceștia solicită 240 000 de lei din bugetul capitalei și vin cu o contribuție de 42 000 de lei. Unul dintre costurile care ne-a atras atenția este echiparea unui studio cu televizoare, lumini și altele, în valoare de 66 200 de lei.

Al treilea proiect este „Ora de Live cu Traian”, prin care autorii vor să „acopere într-o formă inedită subiecte relevante pentru locuitorii municipiului și vor viza aspecte de dezvoltare socială, economică, educativă, de infrastructură și desigur culturală.” Aceștia solicită 240 000 de lei și vin cu o contribuție proprie de 60 000 de lei. În descriere este menționat că „Executivul Chișinăului în mod normal asigură o comunicare instituțională pe toate activitățile care țin de activitățile Primăriei și a CMC”, echipa dorind să contribuie la comunicare „interactivă și deosebită”.

Proiectele pot fi consultate aici.

Video de promovare în valoare de 292 mii de lei, parteneri – Mitropolia Moldovei

Nu cunoaștem cine solicită aproximativ 14 500 de euro pentru realizarea a trei spoturi de promovare a orașului, pentru că datele persoanei fizice sunt ascunse. Cunoaștem însă partenerii: primul este Mitropolia Moldovei, prin reprezentantul Vadim Cheibaș, despre care Ziarul de Gardă scria anterior că locuiește într-o casă de milioane. Un alt partener este Ministerul Afacerilor Interne, însă fără a se oferi multe detalii.

Video-urile vor fi oferite municipalității pentru promovarea turismului. Alte activități de promovare a materialelor nu sunt prevăzute.

Proiectul detaliat aici.

Două sondaje de opinie de 587 000 de lei

Primul sondaj este realizat de compania sociologică Date Inteligente (Idata) și își propune identificarea problemelor cu care se confruntă populația din orașul Chișinău, inclusiv la nivel de sectoare și a problemelor din suburbii. Obiectivul este „Susținerea Primăriei Municipiului Chișinău în elaborarea de acțiuni bazate pe necesitățile cetățenilor, în ordinea priorităților.” La fel ar putea fi organizate suplimentar 8 workshop-uri, în care să fie dezbătute cu trei categorii de persoane problemele identificate în oraș. Compania solicită 250 000 de lei, iar contribuția proprie este de 100 000 lei.

Al doilea sondaj este realizat de compania Fondul Opiniei Publice și, pe lângă aflarea problemelor în ceea ce privește accesul la servicii publice, mai vor să afle și cum se implică cetățenii în procesele decizionale și cunoștințele acestora despre drepturile lor.

Proiectele pot fi consultate aici.

Doar trei proiecte de infrastructură: pavilion, iluminarea unei alei cu panouri solare și spațiu de agrement pentru tineri

Inițiativa amenajării a unui pavilion multifuncțional în Parcul Calea Orhei aparține asociației obștești „Comunități Active pentru Democrație Participativă”, care, anterior, a implementat un proiect similar la Colina Circului. Un articol cu mai multe detalii găsiți aici.

Asociația vrea să creeze o infrastructură de socializare și organizare comunitară în cartierul Poșta Veche și intenționează să folosească acest spațiu comunitar ca o platformă pentru dezvoltarea ulterioară a unui proiect de grădinărit urban și organizare comunitară prin intermediul grădinăritului urban. Autorii au solicitat 130 000 de lei, iar 78 000 este contribuția proprie.

Proiectul detaliat îl găsiți aici.

Prin proiectul GreenLight, autorii vor să asigurare instituția cu un model de energie curată, ieftină și eficientă, astfel să crească gradul de conștientizare față de problemele legate de folosirea resurselor energetice neprietenoase mediului. Se solicită 240 000 lei, iar 60 000 lei sunt contribuție proprie.

Proiectul detaliat îl puteți citi aici.

Al treilea proiect ține de crearea unei zone de agrement pentru tinerii din Chișinău, unde vor putea petrece timpul liber și participa la diferite activități sociale și culturale în aer liber. Spațiul urmează să fie amplasat lângă filiala Centrului Municipal de Tineret Chișinău de la Botanica. Se solicită 339 712 de lei, iar 3000 sunt contribuția proprie.

Proiectul detaliat îl puteți citi aici.

Un media Hub pentru tineri

Un ultim proiect, al cărui partener este din nou Centrul Municipal de Tineret, este despre crearea unui Media Hub pentru tineri, cu accent pe „oferirea informațiilor folositoare și de calitate cu privire la educația media prin organizarea unui curs de educație media, împărțit în teorie și practică.” Nu cunoaștem cine este autorul proiectului, care este experiența și capacitatea de a gestiona asemenea proiecte. Suma solicitată este 277 789 de lei, iar 35 000 contribuție proprie.

Proiectul detaliat îl puteți citi aici.

Ce este greșit în Bugetul Civil 2022?

1) Autoritățile publice locale au interpretat eronat regulamentul și au redirecționat mai multe proiecte utile orașului către direcțiile primăriei și au înlăturat astfel cetățenii din proces. Or, una din funcțiile esențiale ale bugetului civil este anume de organizare comunitară și participarea la proiectele de amenajări, alături de funcționarii publici.

2) Majoritatea proiectelor, adică 6 din 10, răspund mai degrabă la necesitățile executivului Primăriei decât la cele ale cetățenilor și cetățenelor. Bugetul Civil este un instrument prin care persoanele pot să se mobilizeze și să rezolve problemele lor locale – fie este vorba de spații de agrement, de grădini urbane, de acces la canalizare, trotuare mai bune etc.

În acest an, sunt propuse două produse media, ambele asociate cu aceeași instituție – Aquarelle, care își propun să informeze locuitorii despre activitatea Primăriei și problemele locuitorilor. În primul caz, există și obiectivul de monitorizare, deși nu este prezentată o metodologie sau măcar echipa de experți care ar face acest lucru. În cazul podcastului, formulările din proiectul propus deja indică un risc de prezentare neechilibrată a activității autorităților.

De asemenea, este dificil de a evalua capacitatea unei persoane fizice de a gestiona peste 14 000 de euro, pentru realizarea a trei spoturi video, în parteneriat cu Mitropolia Moldovei.

Primăria mun. Chișinău are un departament de relații cu publicul care ar trebui să realizeze toate aceste funcții, iar, în cazul în care anumite informații lipsesc, ar trebui să contacteze proactiv instituțiile de presă echilibrate și profesioniste din Moldova.

3) Sondarea opiniei publice la fel răspunde mai degrabă la interesele Primăriei decât reflectă o necesitate a Bugetului Civil. În cazul în care există lipsă de resurse financiare, autoritățile pot apela la ONG-uri cu care să realizeze în parteneriat astfel de cercetări. Amintim că Primăria Mea a realizat un sondaj axat doar pe municipiul Chișinău, iar la sfârșitul lunii aprilie urmează să îl publice pe al doilea.

4) În cazul în care proiectele venite de la cetățeni, cu probleme reale și necesități urgente, au nevoie de ajustări, autoritățile publice locale trebuie să depună eforturi pentru a comunica și asista cetățenii în acest proces, nu să le respingă cu mesajul de a participa anul viitor. La fel, ajutorul organizațiilor neguvernamentale poate fi folosit.

5) Cetățenii vor fi ulterior descurajați să folosească acest instrument, atâta timp cât o bună parte din fonduri se duc pentru acoperirea necesităților de relații cu publicul care ar trebui realizate de Primărie și cercetare sociologică care ar trebui realizată de societatea civilă.

6) Ascunderea numelor persoanelor sau organizației și lipsa de informație privind experiența lor este în detrimentul inițiatorilor și echipei de proiect.

Ce solicităm Primăriei?

Primăria trebuie să realizeze că aceasta nu este esența bugetului civil. Proiectele selectate răspund doar parțial la necesitățile comunității. Eventual, Primăria poate solicita asistența reprezentanților societății civile și ale participanților la edițiile anterioare la concurs.

Primăria Mea la fel solicită o reevaluare a celor 28 de proiecte, conform regulamentului, astfel încât acestea să reflecte interesele locuitorilor și locuitoarelor. Cerem pași esențiali pentru a nu compromite definitiv acest instrument esențial pentru or. Chișinău.

Autoare: Vlada Ciobanu