Cum revendicăm cu ajutorul Bugetului Civil un spațiu public acaparat?

Bugetul civil este un instrument util pentru creșterea transparenței administrației publice locale, consolidarea dialogului dintre cetățeni și APL, precum și abilitarea și motivarea cetățenilor să participe la procesele participative locale. Lilia Nenescu, autoare a unui proiect implementat în cadrul bugetului civil 2021, relatează mai jos toate etapele prin care a trecut grupul de inițiativă: „am trăit entuziasm și decepție și cred că modul de implementare a acestui mecanism în mun. Chișinău poate fi îmbunătățit pentru a răspunde mai bine obiectivelor pe care le urmărește.”

 

Istoria Bugetului Civil Chișinău (BCC) este relativ scurtă, dar curajoasă. BCC a fost lansat pentru prima dată în 2017 la inițiativa unui grup de cetățeni. În 2018, este aprobat primul regulament și se desfășoară cea de-a doua ediție a programului de BCC. În 2019, programul este suspendat pentru 2 ani. În 2020, regulamentul este adoptat în redacție nouă, iar în 2021 se desfășoară cea de-a treia ediție. 

Dacă e să consultăm și să comparăm regulamentul din 2018 cu cel din 2021, observăm cîteva îmbunătățiri esențiale care demonstrează caracterul flexibil al programului și deci posibilitatea îmbunătățirii în continuare. 

1) Este eliminată cofinanțarea obligatorie de minim 20% în resurse bănești, care reprezenta o barieră discriminatorie. În regulamentul actual există distincția dintre aplicanții persoane fizice și persoane juridice. Persoanele fizice trebuie să indice o cofinanțare de minim 1% (sub orice formă de implicare), iar persoanele juridice o cofinanțare bănească de minim 20%. 

2) Bugetul Civil devine parte permanentă și distinctă a structurii primăriei prin transformarea Direcției Relații Publice în Direcția Relații Publice și Buget Civil. 

3) Este aprobată o sumă minimă de 3 mln. de lei care va fi alocată anual pentru implementarea proiectelor din bugetul civil.

 

Dincolo de regulamente, cum se vede bugetul civil la cea de a treia ediție?

Anul acesta, împreună cu Gabriela Isac și Vitalie Sprînceană, am aplicat la bugetul civil cu un proiect de amenajare a scuarului din Colina Circului. Așa am descoperit că bugetul civic poate fi un instrument grozav nu doar pentru reabilitarea unor spații publice, dar și pentru revendicarea dreptului la spațiu public

Lilia Nenescu, membră a grupului de inițiativă
Lilia Nenescu, membră a grupului de inițiativă

 

Intenția noastră a fost să folosim bugetul civic ca pe o platformă deschisă cu ajutorul căreia să creștem vizibilitatea unui spațiu public contestat. De câțiva ani, regimul juridic al scuarului era incert din cauza unui fundament de beton care a apărut acolo peste noapte și care era folosit ca pretext pentru legalizarea dreptului de proprietate asupra terenului. 

Viziunea noastră a fost să folosim fundamentul de beton ca schelet pentru viitorul mobilier urban din scuar. În acest fel, ne doream ca intervenția să fie: 

– ecologică, adică cu impact minim asupra peisajului actual. 

– economică, adică să folosim resursele deja existente în scuar. 

– simbolică, adică să transformăm o schemă de privatizare a spațiului public într-un instrument de revitalizare a scuarului. 

Starea spațiului public înainte de intervenția grupului de inițiativă
Starea spațiului public înainte de intervenția grupului de inițiativă


Care sunt obstacolele pe care le-am întîmpinat în proces?

1) Elaborarea schiței de proiect. În regulament nu este indicată necesitatea elaborării unei schițe de proiect, totuși pentru un proiect de reabilitare a unui spațiu public este complicat să descrii intervenția doar în formă narativă. Dacă ne limităm la descrierea intervenției în formularul de aplicare, lăsăm prea mult spațiu de interpretare celor care vor implementa proiectului, și prin urmare nu avem putere de control asupra rezultatului final. În cazul nostru, am avut noroc de arhitecții Andrei Vatamaniuc și Octavian Fedco care au elaborat pro bono, o schiță de proiect pentru intervenția din scuar. Schița ne-a ajutat să comunicăm mai bine despre proiect și, prin urmare, să reușim să colectăm semnăturile și voturile necesare. Totuși nu toate persoanele care aplică la bugetul civic au resurse să elaboreze o schiță de proiect. 

Schița de proiect propusă de grupul de inițiativă
Schița de proiect propusă de grupul de inițiativă


2) Elaborarea bugetului proiectului.
În regulament nu există instrucțiuni clare cu privire la modul în care participantul trebuie să calculeze bugetul proiectului. Drept urmare, dacă participantul nu dispune de resurse pentru a elabora un deviz de cheltuieli, bugetul va fi doar o estimare a costului proiectului. În mod logic, prin metoda estimării avem trei scenarii:

– bugetul estimat va fi mai mare decît costul real de implementare a proiectului;
– bugetul estimat va fi mai mic decît costul real de implementare a proiectului;
– bugetul estimat va fi apropiat de costul real de implementare al proiectului. 

Problema constă în faptul că, indiferent de scenariu, primăria alocă exact suma de bani indicată de către aplicant în formularul de aplicare. În mod firesc, metoda estimării bugetului afectează direct calitatea implementării proiectelor depuse, în special în cazul scenariului 2 cînd bugetul estimat este mai mic decît costul real de implementare a proiectului. Din nefericire, acesta a fost și cazul nostru. 

3) Ajustarea bugetului și rectificarea schiței de proiect. Întrucît n-am dispus de resurse pentru a elabora un deviz de cheltuieli, am consultat magazinele online și am estimat bugetul. Proiectul a fost desemnat cîștigător și primăria a alocat exact suma pe care am indicat-o în inițial. După desemnarea proiectelor cîștigătoare, Direcția Relații Publice și Buget Civic a convocat o întîlnire comună la care am participat noi, în calitate de autori ai proiectului, reprezentantul Direcției și reprezentantul Preturii Rîșcani. Atunci am aflat că bugetul pe care l-am indicat este prea mic pentru a acoperi costul proiectului:

– în primul rînd, pentru că între timp s-au scumpit materialele de construcții;

– în al doilea rînd, în bugetul nostru, raportul dintre materiale de construcții și lucrări era de 75% la 25%, iar conform regulilor de elaborare a devizului pentru lucrări trebuia să alocăm cel puțin 40%.

Prin urmare trebuia să rectificăm proiectul pentru a ne încadra în buget. Punctul 51 din Regulament prevede dreptul primăriei de  a modifica proiectele implementate în cazul depășirii valorii estimate a proiectului. Așadar, am negociat împreună cu antreprenorul responsabil de executarea lucrărilor elementele din proiectul inițial pe care le păstrăm și elementele pe care le sacrificăm. Cînd am definitivat devizul de cheltuieli, am fost informați că proiectul nu trece la etapa de implementare pînă cînd nu rectificăm schița de proiect conform devizului actualizat – asta deși, regulamentul nu cere aplicanților să elaboreze schițe de proiect, cu atît mai mult să le rectifice. Așa că am modificat schița de proiect.

4) Colectarea semnăturilor fizice. Conform regulamentului actual, semnăturile se colectează doar în format fizic. Iarna aceasta, în plină pandemie, colectarea semnăturilor fizice a fost o adevărată provocare. Spre exemplu, grupul de inițiativă pentru proiectul Stadionul este Republican a colectat semnăturile online, iar acesta a fost motiv pentru a descalifica proiectul. În al doilea rînd, pragul minim de semnături este în realitate destul de mare: 100 de semnături pentru proiectele mici și 200 semnături pentru proiectele mari. Spre ex, în Varșovia nr. minim de semnături este de 30. 

5) Colectarea semnăturilor doar de la locuitorii din sectorul respectiv. Conform regulamentului actual, pentru proiectele mici semnăturile urmează a fi colectate doar de la locuitorii din sectorul în care se va implementa proiectul. Întrucît conform bugetului, proiectul nostru a fost un proiect mic, a trebuit să colectăm 100 de semnături de la locuitorii din sectorul Rîșcani. Acest lucru a fost dificil pentru că nici unul dintre membrii grupului nostru de inițiativă nu locuiește în sectorul în care se află scuarul Colina Circului, adică sectorul Rîșcani. 


Recomandări

1) Conform pct. 8 din Regulamentul BCC, proiectele existente care coincid cu proiectele implementate sau planificate pentru implementare de către primărie nu sunt eligibile în cadrul programului bugetării civice. Această condiție de eligibilitate reprezintă de fapt o barieră nejustificată în calea participării, întrucît presupune consultarea prealabilă de către participanți a planului de acțiuni și bugetului municipal pentru anul 2022 (adică cele 144 de anexe cu cifre și date). Spre exemplu, dacă cetățeanul X, se pregătește și elaborează un proiect pentru renovarea scuarului de lîngă bloc, colectează semnături și depune proiectul la bugetul civic, există posibilitatea ca acest efort să fie în zadar întrucît comisia pentru Bugetul Civic ar putea decide să nu admită proiectul pentru că acesta se regăsește în planul de acțiuni al primăriei.

Opțiuni: 

– Primăria ar putea include în ghidul participantului pentru bugetul civic 2022 o listă de locații și intervenții planificate pentru anul respectiv.  

– Primăria ar putea renunța la implementarea proiectelor din contul bugetului municipal și ar putea opta pentru implementarea proiectelor elaborate și votate de cetățeni.

2) Anul acesta, anunțul despre bugetul civil a fost publicat pe pagina primăriei pe data de 1 februarie, iar pe data de 3 februarie a fost publicat ghidul participantului și formularul de aplicare. Asta înseamnă că cetățenii care vor să aplice la bugetul civil ar trebui să reușească într-un timp foarte scurt, de 25 de zile să completeze formularul de aplicare, opțional să elaboreze o schiță de proiect, să elaboreze devizul de cheltuieli, să colecteze semnături și să identifice mecanismul de acoperire a contribuției obligatorii. Soluția în acest caz este promovarea bugetului civic cu cel puțin cîteva luni înainte de termenul de aplicare. 

3) Printre obiectivele fundamentale ale Bugetului Civil (stipulate în regulamentul BCC) sunt consolidarea dialogului dintre APL și cetățeni și sporirea transparenței APL. Aceste obiective nu pot fi realizate dacă primăria își asumă doar rolul de donator care organizează anual un concurs de granturi. Această atitudine a fost direct exprimată prin intenția primăriei din 2020 de a externaliza bugetul civil către Programul Națiunilor Unite pentru Dezvoltare (PNUD). În urma consultărilor publice, această propunere nu s-a bucurat de susținere populară, iar primăria a fost nevoită să-și asume în continuare organizarea bugetului civic. Chiar dacă Regulamentul indică că subdiviziunile primăriei sunt responsabile de implementarea proiectelor, printr-un proces netransparent, primăria contractează agenți economici care execută proiectele. 

Opțiuni: 

– Proiectele pot fi implementate direct de subdiviziunile primăriei. În acest caz, subdiviziunile primăriei pot să folosească bugetul civil ca oportunitate de învățare pentru a-și consolida capacitățile de implementare a proiectelor și pentru a consolida dialogul cu cetățenii. 

– Proiectele pot fi implementate de agenți economici. În acest caz, în regulament ar trebui să existe prevederi clare cu privire la procesul de atribuire a contractelor. 

4) În prezent, ciclul bugetului civic începe cu etapa depunerii proiectelor și se finisează cu actul de recepție a lucrărilor. Întrucît lipsește un modul activ de consultare și abilitare a cetățenilor pînă la etapa de aplicare, în consecință majoritatea proiectelor cîștigătoare aparțin persoanelor sau inițiativelor care au experiență de scriere a proiectelor. Pentru ca bugetul civic să fie într-adevăr un mecanism de democrație și o platformă incluzivă pentru toți cetățenii, acesta ar trebui să conțină un modul activ de consultare și abilitare a cetățenilor la etapa de pregătire a dosarului pentru aplicarea la bugetul civic. În așa mod, cetățenii vor avea posibilitatea să fie consultați cu privire la modalitățile de identificare a nevoilor comunitare, procedura de aplicare, instrumentele de promovare a cauzei, elaborarea schițelor de proiect și a devizelor de cheltuieli etc. Un bun exemplu este bugetul participativ din orașul Kiev, care a dezvoltat o școală pe lîngă programul de buget civic. Școala este un centru de resurse al primăriei, care organizează evenimente, discuții, prezentări, ateliere pe diverse teme urbane și comunitare. În cadrul școlii, cetățenii discută despre necesitățile comunităților lor, despre prioritățile pentru bugetul participativ pentru anul ce urmează și sunt consultați în procesul de aplicare. 

Opțiuni:

– primăria ar putea aloca resurse suplimentare în cadrul Direcție Relații Publice și Buget Civic pentru consultarea cetățenilor, pentru elaborarea devizelor și schițelor de proiect. Resursele alocate în prezent nu sunt suficiente pentru a transforma bugetul civic dintr-un concurs de grant într-o platformă continuă de democrație (în cadrul direcției, doar o singură persoană are atribuții de serviciu direct legate de organizarea și desfășurarea programul Buget Civil Chișinău). 

– primăria ar putea încheia parteneriate publice-civice cu Asociații Obștești care să presteze aceste servicii. 


Final fericit

Dincolo de provocări, mă bucur că am aplicat la bugetul civil 2021. Trăiești un sentiment inconfundabil de împlinire și satisfacție cînd vezi cum o idee animată de dorința de a schimba lucrurile, de a salva un scuar, de a crea un spațiu public, prinde formă și se materializează. 

Astăzi, proiectul cu care am aplicat la Bugetul Civic Chișinău 2021 a fost implementat în proporție de 95%. Contribuția primăriei a fost realizată în totalitate, ne rămîne să onorăm obligațiile noastre și să organizăm două evenimente de plantare, unul la sfîrșitul lunii noiembrie și altul primăvara anului viitor. 

Intervențiile din Colina Circului. Octombrie, 2021
Intervențiile din Colina Circului. Octombrie, 2021

Retrospectiv, ne bucurăm de faptul că proiectul implementat reflectă viziunea proiectului de a avea o intervenție simbolică, cu resurse economice și impact ecologic minim. Prin urmare, lucrările de amenajare au fost minime. 

– a fost creată o cale de acces dinspre str-la Circului spre pavilion;

– la intrarea în pavilion a fost instalat un rastel pentru biciclete;

– au fost excavați cîțiva centimetri de pămînt din interiorul fundamentului de beton, asta a înălțat puțin construcția și a făcut-o mai comodă pentru așezat;

– în interior a fost delimitată zona de grădină de spațiile pietonale prin bordură și pietriș;

– a fost spart peretele dinspre str-la Circului și a fost creată o intrare accesibilă în interiorul pavilionului;

– intrarea este marcată de un portic de lemn. Pentru a armoniza înălțimea porticului, pe partea opusă a pavilionului a fost amenajată o arcadă de lemn, pe care urmează să crească niște flori cățărătoare;

– de-a lungul fundamentului de beton au fost așezate scînduri de lemn pentru a crea bănci pe cele patru laturi ale fundamentului;

– pe laturile fundamentului au fost amenajate 5 ghiveciuri de lemn. 


Ce urmează să facem?

În curînd vom tivi ghiveciurile cu geotextil, le vom umple cu pămînt și le vom pregăti pentru plantările din primăvară. În noiembrie, împreună cu Seed It Forward vom organiza o acțiune de plantare și vom sădi arbori și arbuști în partea dinspre bul. Grigore Vieru și în special dinspre str. Calea Moșilor pentru a crea o fîșie forestieră care să protejeze scuarul de poluarea fonică și atmosferică. Vom planta și cîțiva pomi și arbuști fructiferi pentru a suplini livada urbană, iar în grădina din interiorul pavilionului, planificăm să plantăm plante perene, comestibile și decorative.

Autoare invitată: Lilia Nenescu

 

 

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Subscrie

Scrie o petiție

Contacte

Adresa postala:

MD-2012 Chisinau

str. Sciusev 101

E-mail:

echipa@primariamea.md