Cine ne protejează patrimoniul istoric? Numiri controversate la CNMI

Consiliul Național al Monumentelor Istorice are o nouă componență. Aceasta a stârnit un val de indignare din partea societății civile și a apărătorilor patrimoniului istoric, atât din cauza lipsei de transparență a procesului, cât și datorită persoanelor care figurează în lista membrilor. Printre acestea sunt Iurie Povar, Ion Ștefăniță și Victor Grozavu. Mai multe organizații și deputați au solicitat anularea ordinului de numire. 

Consiliul Național al Monumentelor Istorice (CNMI) este una dintre entitățile responsabile de ce se întâmplă cu monumentele istorice din țara noastră. Instituția se pronunță cu privire la proiectele de demolare, renovare, reabilitare sau construcție în locul monumentelor istorice din țară, inclusiv în mun. Chișinău - acolo unde concentrația de situri istorice este mare. 

Regulament modificat pe ascuns și acțiunile societății

Instituția a fost pusă în mare pericol, după ce Ministerul Educației, Culturii și Cercetării (MECC), condus de Lilia Pogolșa, a modificat regulamentul de funcționare, fără a respecta principiile de transparență decizională. Ulterior, MECC a emis și un ordin de numire în funcție a unei noi componențe a CNMI. Societatea civilă a reacționat rapid, condamnând regulamentul și ordinul din mai multe motive: 

- Membrii CNMI au fost numiți în 2019, pe termen de de 3 ani, adică mandatul lor ar fi trebuit să expire abia în 2022.

- Noul ordin de numire nu menționează că actualii membri ai CNMI și-ar sista activitatea. Așadar, ar reieși că vor activa două Consilii, cu componență diferită; 

- Membrii numiți în funcție au suspiciuni de integritate, determinate de decizii anterioare care au dus la distrugerea unor monumente istorice; 

- Regulamentul de funcționare nu fortifică instituția, ci o supune și mai mult riscului ca deciziile să-i fie influențate politic sau din alte motive, precum și să fie selectați membri care nu au cunoștințe în salvgardarea patrimoniului istoric. Printre modificări se regăsesc micșorarea numărului de membri, o pondere mai mare (de la 40% la 70%) pentru reprezentanții MECC în componență, excluderea obligațiunii ca reprezentanții MECC să fie aleși din Direcția Patrimoniul Cultural și excluderea criteriului de selectare a membrilor în baza cunoștințelor în domeniu. 

Pe 11 ianuarie mai multe organizații non-guvernamentale au publicat o scrisoare deschisă, adresată Președintei Maia Sandu, Președintei Parlamentului și Guvernului Republicii Moldova, solicitând anularea modificărilor efectuate la regulament. De asemenea, după numirea în funcție a noilor membri, deputata PAS Veronica Roșca a expediat un demers în adresa Prim-ministrului interimar Aureliu Ciocoi, menționând ilegalitățile ordinului de numire și solicitând suspendarea, abrogarea sau anularea acestuia. 

O nouă componență cu nume cunoscute - nu de bine

Aproape toți membrii actuali au fost înlăturați, inclusiv arhitectul Andrei Vatamaniuc. Noua componență aduce câteva nume cunoscute:

1. Iurie Povar, președinte al Uniunii Arhitecților din Republica Moldova (UARM);  
2. Ion Ștefăniță, director general al Agenției Naționale de Restaurare a Monumentelor (ANRM); 
3. Maria Raileanu, consultant principal, Direcția patrimoniului cultural, MECC; 
4. Reprezentantul Comitetului moldovean ICOMOS; 
5. Sergiu Tronciu, conferențiar universitar, doctor în arhitectură, UTM; 
6. Vlad Vornic, Director general, Agenția Națională Arheologică (ANA); 
7. Serghei Popovici, director general-adjunct, ANA;
8. Victor Grozavu, arhitect, reprezentant al UARM; 
9. Sergiu Chiriac, arhitect, director adjunct, reprezentant al UARM; 
10. Ion Coropcean, șef interimar al Direcției urbanism, construcție și locuințe, Ministerul Economiei și Infrastructurii; 
11. Valerii Vestiuc, director Î.S. „Serviciul de Stat pentru Verificarea și Expertizarea Proiectelor și Construcțiilor”; 
12. Ivan Gheorghiu, secretar de stat, MECC; 
13. Nicolae Ghenciu, șef al Secției resurse umane (jurist), MECC. 

Dintre aceste numiri, ies în evidență trei persoane: Iurie Povar (noul președinte al CNMI), Ion Ștefăniță (noul vicepreședinte) și Victor Grozavu (nou membru). Descriem succint motivele pentru care numirea acestora în CNMI este una criticată și pune sub semn de întrebare intenția de păstrare, renovare și valorificare a monumentelor istorice: 

Iurie Povar - Director al Uniunii Arhitecților, Administrator al URBANPROIECT Î.S. și fondator al Agenției de arhitectură, urbanism și presă „Arhem” SRL și consilierul primarului Ion Ceban pe probleme urbanistice. 

Pe lângă aceste titluri frumoase, Iurie Povar este și arhitectul-șef al proiectului de construire a unui bloc locativ pe str. Colina Pușkin 8A din municipiu - zonă istorică cu statut individual de protecție. Proiectul a fost respins de CNMI pentru că nu ar fi ținut cont de statutul istoric al zonei în structura stilistă a clădirii proiectate, dimensiune și înălțime. Tot Iurie Povar a fost autorul proiectului de construcție a unui centru socio-cultural de 8 etaje în Grădina Publică „Ștefan cel Mare și Sfânt”, în locul Cafenelei „Guguță”. Construcția a fost oprită anume datorită CNMI, care a anulat avizul pozitiv oferit proiectului, astfel împiedicând demararea construcției. 

Ion Ștefăniță - Director General al Agenției Naționale de Restaurare a Monumentelor (ANRM) și fost consilier municipal.

Ion Ștefăniță și agenția pe care o conduce și-au creat un nume respectat, ca una dintre puținele persoane care are la inimă soarta patrimoniului istoric din Republica Moldova. Totuși, aceasta până deciziile sale au început să fie criticate dur de societatea civilă pentru că ar face exact opusul. Printre primele acțiuni dubioase a fost votarea pentru darea sub construcție a unui teren municipal aflat în parcul „Valea Morilor”, în luna mai 2016. Ulterior, același Ștefăniță a votat pentru construcția centrului socio-cultural în locul Cafenelei „Guguță”, acel proiect al cărui arhitect-șef este Iurie Povar. 

Victor Grozavu - arhitect, reprezentant al Uniunii Arhitecților din Republica Moldova, lector la UTM, dar și fondator și administrator al companiei „Vigro” SRL. 

Compania lui Victor Grozavu a fost fondată în 2012. În 2014, aceasta avea deja implementate peste 20 de proiecte în municipiul Chișinău, al cărui viceprimar era Nistor Grozavu - tatăl lui Victor. Printre proiectele cele mai „celebre” semnate de Victor Grozavu se regăsesc construcția unui „business centru cu apart-hotel” de 12 etaje al companiei Ex-factor în inima Chișinăului (str. București colț cu Vlaicu Pârcălab), pe scheletul conacului Râșcanu-Derojinschi; proiectul INAMSTRO de construcție a blocului locativ de pe str. Mihai Eminescu 70, în locul unei clădiri istorice; proiectul de construcție al unui bloc locativ multietajat pe str-la Teatrală nr. 34 (lângă Teatrul Național de Operă și Balet), la fel al companiei Ex-factor; demolarea clădirii istorice aflate pe str. Mitr. Bănulescu-Bodoni nr. 1 și construirea în locul ei a unui hotel. Trebuie să menționăm că, în cadrul ședințelor CNMI, Victor Grozavu a demonstrat și un interes cu privire la „revitalizarea” Grădinii Publice „Ștefan cel Mare și Sfânt”. Proiectul nu a primit un aviz, dar a fost menționat că ideea este susținută. Acestea sunt o parte dintre proiectele semnate de Victor Grozavu care aduc daune patrimoniului istoric al municipiului. Restul pot fi găsite consultând deciziile CNMI.

Reamintim că, pentru acest an, Primăria mun. Chișinău planifică multiple lucrări de renovare a scuarurilor și parcurilor din municipiu. Primarul general a menționat în repetate rânduri că printre priorități se află și „reabilitarea” Grădinii Publice „Ștefan cel Mare și Sfânt”. 

Echipa Primăria Mea își exprimă îngrijorarea cu privire la ultimele evoluții în ce privește CNMI, care pun în pericol patrimoniul istoric al municipiului Chișinău și al întregii țări. Îndemnăm autoritățile centrale să examineze preocupările cetățenilor și să acționeze acționa în interesul acestora.

Autoare: Cristina SÎrbu