Cum a gestionat primăria un an de pandemie?

Pe 7 martie 2020, în Moldova a fost înregistrat primul caz de COVID-19. Amploarea fenomenului atunci, se pare că, nu o înțelegea nimeni. La un an de pandemie, suntem însă departe de un deznodământ - în țară pătrund tulpine noi ale virusului, sistemul medical este epuizat, iar numărul celor îmbolnăviți și decedați este în continuă creștere. La 7 martie 2021, la un an de la pandemie, în Moldova au fost confirmate 195.252 cazuri de infecție cu COVID-19, dintre care 4.111 persoane au decedat, inclusiv 94 de lucrători medicali. 43% din toate cazurile au fost înregistrate în Chișinău. Autoritățile municipale din capitală au întreprins tentative de gestionare a crizei pandemice - au restructurat spitalele din capitală pentru a primi pacienți cu COVID, au inițiat platforme de învățământ online și au început digitalizarea serviciilor de administrație publică, au sistat și relansat circulația transportului public, au închis și redeschis piețe, magazine și centre comerciale, au mobilizat voluntari pentru a-i ajuta pe cei vulnerabili. Cu toate acestea, răspândirea virusului nu a putut fi oprită sau minimizată, iar situația economică a cetățenilor și a agenților economici se înrăutățește tot mai mult. Una din problemele principale în gestionarea pandemiei în Chișinău pare a fi prioritizarea greșită a măsurilor luate și insuficiența consultării cu grupurile afectate. Am analizat cum Primăria municipiului Chișinău a gestionat pandemia din perspectiva domeniului sănătății și a celui socio-economic. 

CUM A AFECTAT PANDEMIA COVID-19 MUNICIPIUL CHIȘINĂU?

În toată lumea, orașele au devenit  focare ale pandemiei, punând asupra autorităților locale presiunea de a găsi soluții rapide și eficiente pentru a răspunde provocărilor. Organizația Mondială a Sănătății explică această presiune sporită asupra orașelor prin trei motive esențiale:

1. Orașele sunt epicentre de răspândire a virusului COVID-19, pentru că sunt aglomerate, dar și pentru că reprezintă puncte de pătrundere ale acestuia la nivel național și internațional. 

2. Administrațiile orașelor sunt cele mai apropiate de oameni. Acestea lucrează cel mai strâns cu oamenii, inclusiv cu grupurile vulnerabile, și pot informa și mobiliza cetățenii.

3. Orașele sunt partenerii operaționali ai guvernelor. Acestea sunt actori-cheie în implementarea planurilor naționale de pregătire și răspuns și reprezintă furnizori esențiali de servicii

Pe lângă criza sanitară, pandemia a scos la iveală inegalitățile dintre diferite categorii de populație. Grupurile marginalizate din punct de vedere socio-economic au devenit extrem de vulnerabile în fața noilor provocări. 

Chișinăul a fost puternic afectat de pandemie. Într-un an de la primul caz de COVID-19, doar în municipiul Chișinău au fost infectate 85165 de persoane (ceea ce constituie 43% din numărul total de infectări pe țară), iar 1308 de persoane au decedat. Capitala a devenit principalul focar epidemiologic în țară, dar și cel mai afectat oraș. Lovitura drastică asupra sistemului municipal de sănătate a afectat, în mod special, cadrele medicale. La mijlocul lunii decembrie 2020, la zece luni de la începutul pandemiei, Primăria raporta că 1423 de lucrători medicali din spitalele municipale s-au infectat cu virusul Covid-19 în total, iar alții 29 au decedat. Din numărul total de cadre medicale din țară infectate, cei din Chișinău constituie circa 13%. Autoritățile municipale au fost nevoite să găsească soluții rapide pentru a opri răspândirea virusului, dar și să identifice o abordare complexă și sensibilă la necesitățile și problemele fiecărui grup de locuitori. Deciziile privind gestionarea pandemiei în Chișinău trebuiau coordonate cu cele luate la nivel național, dar și ajustate la situația specifică din municipiu.

Între 17 martie - 15 mai 2020, deciziile privind măsurile epidemiologice în toată țara au fost luate de către Comisia pentru Situații Excepționale a Republicii Moldova. Începând cu 15 mai însă, responsabilitatea a  fost împărțită cu Comisiile extraordinare de sănătate publică locale. Pe 15 mai 2020, a fost formată Comisia extraordinară de sănătate publică a municipiului Chișinău, în frunte cu Primarul Ion Ceban, și a fost aprobat regulamentul de funcționare a acesteia. În a doua jumătate a lunii martie, la nivel municipal au fost aprobate Planuri de acțiuni de către fiecare subdiviziune a Primăriei. Însă un document de viziune per întreg municipiul lipsea. Abia către septembrie 2020, autoritățile municipale au anunțat că lucrează asupra unui Plan de răspuns şi control al infecţiei COVID-19 în municipiul Chişinău. Am solicitat de câteva ori acest document, însă conform DGASS, planul este de uz intern și este actualizat permanent în dependență de evoluțiile situației epidemiologice și în baza hotărârilor Comisiei Extraordinare în Sănătatea Publică (naționale și municipale). Primăria Mea a reușit să obțină doar tabelul de conținut al Planului, care constă din 29 de puncte, printre care măsuri de sănătate publică ce se impun în diferite scenarii, indicatorii monitorizați de autorități, organizarea asistenței medicale și planuri de pregătire și răspuns în diverse scenarii.

Un raport privind rata de implementare a măsurilor pentru gestionarea crizei pandemice nu a fost încă publicat de autoritățile municipale, așa că am examinat independent măsurile luate de Primărie pentru gestionarea crizei pandemice în Chișinău. Ne vom axa pe două componente:

I.  gestionarea aspectului sanitar al crizei:

- Ce a făcut primăria pentru a opri răspândirea virusului?

II. gestionarea aspectului socio-economic:

- Cum a ajutat Primăria persoanele social-vulnerabile în pandemie?

- Ce a făcut Primăria pentru agenții economici afectați de criza pandemică?

CE A FĂCUT PRIMĂRIA PENTRU A OPRI RĂSPÂNDIREA VIRUSULUI?

Sursă foto: Gazeta de Chișinău

1. Limitarea aglomerării în spații publice

Pe perioada întregii stări de urgență în sănătate publică în municipiul Chișinău  (instaurată de Comisia extraordinară de sănătate publică a municipiului Chișinău pe 18 mai 2020), a fost interzisă aflarea în locuri publice (parcuri, alei, păduri, plaje) a grupurilor mai mari de 3 persoane. Această decizie are sens, însă pare bizară în contextul în care a fost admisă organizarea întrunirilor cu caracter unic de până la 50 persoane. Mai mult decât atât, Primăria însăși nu a respectat această regulă. Pe 14 octombrie, în pofida faptului că doar cu o zi înainte s-a anunțat menținerea codului roșu de alertă pe teritoriul municipiului, Primăria a organizat în Parcul Catedralei festivități cu ocazia Hramului Orașului. Administrația capitalei a anunțat că, în condițiile pandemiei, s-a optat pentru evenimente locale organizate în fiecare sector, iar la manifestația planificată în centrul orașului urmau să fie instalate maxim 49 de scaune. Totuși, în Scuarul Catedralei s-a organizat un eveniment masiv, la care au asistat zeci de oameni, mult peste limita de 50 de persoane impusă de autorități. Mulți din participanți nu purtau măști și nu respectau distanța socială. Toate sub privirile primarului general Ion Ceban. La eveniment a participat și candidatul la funcția de președinte, fost coleg de partid cu primarul general, Igor Dodon. Anterior, pe 4 octombrie, Primăria a permis organizarea în aer deschis a Festivității dedicate Zilei Profesionale a lucratorului din învățământ, cu un număr de o sută de participanți. 

Aceste evenimente publice sunt doar două exemple de mesaje contradictorii transmise de către autoritățile locale: pe de o parte, practic la fiecare ocazie în care se discuta situația epidemiologică cetățenii erau blamați pentru comportament iresponsabil și amenințați cu amenzi, iar pe de altă parte - însăși autoritățile încalcă propriile decizii și se avântă în organizarea sau autorizarea evenimentelor publice pe timp de pandemie. Cu siguranță, comportamentul iresponsabil al unor cetățeni pe perioada pandemiei nu poate fi scuzat (fiecare trebuie să poarte măști și să respecte distanța fizică în măsura posibilităților), însă nu trebuie neglijată nici puterea exemplului - atunci când aleșii locali sau naționali își permit să încalce normele epidemiologice, cetățenii pot percepe astfel de comportament ca o legitimare. Acesta este un mesaj că și ei pot să încalce regulile impuse (sau, cel puțin, să nu le ia în serios). 

Deși din iunie a fost interzisă activitatea cluburilor și a discotecilor, dar și organizarea evenimentelor familiale (nunți, cumătrii etc.), unele localuri continuă până în prezent să găzduiască evenimente de acest gen. Rețelele de socializare sunt pline de fotografii de la petreceri în cluburi și restaurante, unde vădit nu este respectată nicio normă epidemiologică. Către noiembrie 2020, la nouă luni de pandemie, nu a fost sancționat niciun club din capitală pentru activitate ilegală. Drept justificare, s-a declarat că poliția capitalei nu face față numărului mare de razii pe care trebuie să le întreprindă. 

2. Securizarea transportului public - restricționarea circulației, dezinfectarea și impunerea măștilor

Sursă foto: Jurnal.md / Nadejda Roșcovanu

Deciziile luate de autoritățile municipale privind circulația transportului public au fost, de multe ori, contradictorii și greu de urmărit. În martie 2020, edilul capitalei a asigurat chișinăuienii că transportul public va funcționa la capacitate maximă, pentru a evita îmbulzeala și aglomerarea în transportul public și în stațiile de așteptare. Ulterior, au fost luate și apoi anulate mai multe decizii care limitau accesul chișinăuienilor în transportul public: a fost restrâns numărul de pasageri per unitate de transport (fie s-a impus limita de 60% pentru îmbarcare, fie a fost impus un număr limită de pasageri per fiecare tip de unitate de transport), a fost redus orarul circulației transportului public (în anumite perioade, acesta nu circula în intervalul orelor de amiază) sau a fost chiar sistat în zilele de weekend. Deficiența acestui ping-pong decizional a fost, într-un moment dat, conștientizată de înșiși reprezentanții administrației locale: deși pe 14 iunie Comisia extraordinară de sănătate publică a municipiului Chișinău a restricționat orarul de circulație a transportului public (dimineața - între orele 5:00 și 10:30; seara - între orele 15:30 și 21:30), cu doar două zile mai târziu, pe 16 iunie, decizia a fost anulată. Ion Ceban a anunțat că, în urma restricționării transportului public municipal, responsabilii Direcţiei generale transport public şi căi de comunicaţie au observat aglomerări în stațiile de autobuz și în mijloacele de transport, fapt care contravine măsurilor de profilaxie luate împotriva COVID-19. Efectul deciziei luate pe 14 iunie părea logic - cu cât mai puțin transport public circulă, cu atât mai pline sunt unitățile de transport. Primăria însă nu a renunțat în totalitate la această măsură - transportul public a rămas cu orar restricționat în același weekend. Realizarea ineficienței măsurilor de restricționare a circulației transportului în weekend se pare că a venit la aproape un an de pandemie - în februarie 2021, municipalitatea s-a opus deciziei Comisiei naționale și a lăsat transportul urban să circule în zilele de sâmbătă și duminică.

Pentru a preveni răspândirea virusului în transportul urban, Primăria a dispus dezinfectarea regulată unităților de transport, inspectarea sănătății șoferilor și taxatorilor și difuzarea spoturilor video și audio despre riscul virusului COVID-19. În troleibuze și autobuze au fost afișate și o serie de postere cu regulile care necesită a fi respectate în transportului public, dar și stickere care indică capacitatea maximă permisă în unitățile de transport (acestea însă au fost sistematic ignorate de taxatori și pasageri). Fiecare unitate de transport a fost dotată cu soluție dezinfectantă gratuită, pentru a fi utilizată de pasageri. 

Într-o serie de postări pe Facebook, Regia Transport Electric a enumerat măsurile întreprinse pe perioada pandemiei pentru a asigura securitatea pasagerilor și a angajaților:

- Troleibuzele sunt salubrizate și dezinfectate de două ori pe zi;

- Barele de susținere, ușile, mânerele de sprijin din zona de urcare și elementele din plastic ale scaunelor sunt dezinfectate la fiecare stație terminus cu ajutorul pulverizatoarelor;

- Pe timp de noapte, troleibuzele sunt dezinfectate de către o companie specializată;

- Personalul liniar este dotat zilnic cu mănuși, măști, viziere sau ochelari de protecție;

- Șoferii și taxatorii trec de două ori pe zi examinarea și aprecierea indicatorilor psiho-funcționali ai organismului  (măsurarea temperaturii corpului, tensiunii arteriale, pulsului) și sunt examinați cu etilotestul "Drager 6810".

Măsuri de dezinfectare regulată au fost întreprinse și în autobuze. 

Din 4 mai 2020, autoritățile au impus și purtarea obligatorie a măștii în mijloacele de transport public din Chișinău - pasagerii au devenit obligați să-și acopere gura și nasul cu mască, “inclusiv măști improvizate sau alte materiale de protecție de unică folosință sau reutilizabile (fulare, eșarfe sau alte articole vestimentare)”. Pentru nerespectarea acestei prevederi, a fost prevăzută răspundere contravențională și/sau penală. Taxatorii/taxatoarele au fost însărcinați/te cu responsabilitatea de a urmări dacă fiecare pasager poartă masca corect în unitatea de transport public. Cu toate acestea, de (prea) multe ori, atât pasagerii, cât și taxatorii/taxatoarele au ignorat (și continuă să ignore) această responsabilitate. Fie din frică de a intra în confruntare directă, fie din oboseală sau neatenție, de multe ori, taxatorii/taxatoarele nu le fac observații celor care nu poartă mască sau o poartă incorect în transport. 

Transportul public este un focar de răspândire a virusului și reprezintă un pericol mai ales pentru taxatori. Primăria însă nu face publică astfel de informație - pe toată perioada pandemiei, la ședințele săptămânale a serviciilor primăriei, situația epidemiologică în rândul taxatorilor a fost raportată o singură dată - în mai. Atunci, Direcția generală transport public și căi de comunicație a raportat că niciun/o șofer/ă sau taxator/oare nu au fost infectați. Totuși, în martie, presa scria că decizia de a scoate taxatorii din transportul public din capitală începând cu 24 martie (care a fost prelungită până pe 4 mai) era condiționată de faptul că un angajat al Parcului de Troleibuze Nr.1 a fost infectat cu COVID. De altfel, decizia Comisiei națională de a face călătoriile în transportul public gratuite a costat municipalitatea peste 40 de milioane de lei, bani care, conform Primarului general, nu au fost rambursați Primăriei de către Guvern.

3. Colectarea datelor despre persoanele infectate și monitorizarea stării lor

Pentru a eficientiza monitorizarea pacienților cu formă ușoară COVID-19 aflați la tratament la domiciliu, în iulie 2020 a fost aprobată platforma JIRA Software, care era în testare încă din luna aprilie. Prin intermediul acesteia, medicii de familie puteau raporta și urmări starea de sănătate a pacienților, formând o bază de date centralizate pe fiecare sector, cu evidența listelor pacienților și actualizarea instantanee a datelor. În februarie 2021, Primăria raporta că peste 350 de medicii de familie din capitală utilizează platforma. Ulterior, aceasta a fost comasată cu sistemul informațional de asistență medicală primară și creat Registrul Municipal Covid-19 – un sistem informațional automatizat de înregistrare și actualizare a datelor despre incidența epidemiei la nivelul populației din Chișinău. Aceste platforme au permis monitorizarea constantă a stării pacienților infectați cu COVID din capitală și au oferit posibilitatea responsabililor din sistemul medical să aprecieze situația epidemiologică la nivel de municipiu și la nivel de sector.

În pofida introducerii instrumentelor digitale menite să ușureze lucrul doctorilor, sistemul medical din capitală a fost suprasolicitat pe parcursul întregului an. A devenit evident faptul că pe parcursul anilor în acest sistem nu au fost făcute destule investiții. Într-o tentativă de a iniția procesul de restabilire a sistemului medical, Primarul general a solicitat Direcției Generale Asistență Socială și Sănătate (abia!) pe 8 februarie 2021 să prezinte conceptul de modernizare a sistemului de sănătate din municipiul Chișinău. Deși termenul limită pentru prezentarea documentului era 12 februarie, acesta încă nu a fost făcut public. 

4. Tratamentul celor infectați în spitalele municipale

Sursă foto: NewsMaker.md

În anul pandemic 2020, municipalitatea a investit circa 108 milioane de lei în infrastructura medicală, tratamentul pacienților și protejarea cadrelor medicale. Pentru a face față numărului de bolnavi care necesită internare, au fost extinse la maximum capacitățile de spitalizare în toate instituțiile medicale municipale. Pe 29 martie, a fost decis ca la Centrul Expozițional Moldexpo să fie amenajat un centru de triere a pacienților aduși cu suspecție la COVID-19, cu o capacitate inițială de 700 de paturi. La începutul lunii aprilie, Comisia națională pentru Situații Excepționale a dispus și transformarea sanatoriului „Constructorul” din capitală în centru pentru tratarea persoanelor infectate cu COVID-19, cu o capacitate de 120 de paturi. De la începutul pandemiei, numărul de paturi în spitalele municipale a fost în continuă creștere. Către 22 februarie 2021, la aproape un an de la începutul pandemiei, Primăria raporta că în instituțiile spitalicești din capitală sunt disponibile 1413 paturi pentru pacienții cu COVID-19. Chiar și așa, în fiecare lună, Primăria raportează că numărul de paturi disponibile este la limită. Conform edilului, suprasolicitarea spitalelor municipale este condiționată și de faptul că doar spitalele municipale internează și tratează aproape 60% din toți pacienții cu COVID la nivel național. 

De fiecare dată, autoritățile dădeau asigurări că spitalele municipale sunt echipate cu tot necesarul, raportând achiziții și donații de echipament medical pentru mai multe spitale din Chișinău. Dincolo de declarații însă Comisia extraordinară de sănătate publică a municipiului Chișinău a fost nevoită să ceară ajutor spitalelor private să se implice în lupta cu COVID-19, inclusiv solicitând ca acestea să transmită în folosință echipamente medicale către spitalele municipale și să detașeze personal medical. 

5. Pregătirile pentru imunizare

În perioada ce urmează, Primăria a declarat că se va concentra pe procesul de imunizare a populației. La ședința săptămânală a serviciilor Primăriei din 1 februarie 2021, s-a raportat că spitalele din Chișinău sunt pregătite pentru prima etapă de vaccinare. Au fost formate echipele de personal care vor efectua imunizarea, au fost pregătite cabinetele și listele de vaccinare, iar personalul medical este în curs de instruire. Au avut loc și exerciții de simulare a procesului logistic, de la transportarea vaccinurilor, până la imunizare.

CUM A AJUTAT PRIMĂRIA PERSOANELE SOCIAL-VULNERABILE ÎN PANDEMIE?

Pe lângă necesitatea de a interveni rapid pentru a trata și a salva vieți omenești, autoritățile municipale au fost nevoite să identifice soluții la problemele socio-economice care au afectat diferite sectoare și grupuri de cetățeni - persoanele în etate, cele cu dizabilități, fără adăpost, familiile social-vulnerabile, personalul medical, cei din domeniul HORECA etc.

Restricțiile impuse în legătură cu situația epidemiologică, în special lockdown-ul instaurat în primăvara anului 2020, au redus veniturile persoanelor vulnerabile (persoanele angajate neoficial și cei din sfera serviciilor au rămas, de multe ori, fără salarii sau chiar fără un loc de muncă) și le-a afectat posibilitatea de a se deplasa pentru a primi servicii de asistență socială. La începutul pandemiei, șefa Direcției Generale Asistență Socială și Sănătate, Tatiana Bucearschi, declara că în capitală sunt peste 160.000 de persoane în etate și cu dizabilități, care necesită asistență din partea autorităților locale. Acutizarea crizei pandemice a dus la creșterea continuă a acestui număr. În același timp, în evidenţa Direcţiei generale asistență socială și sănătate se aflau 118366 beneficiari de asistenţă socială, inclusiv 81122 persoane cu venit lunar de până la 2000 lei.

1. Activități de informare

La începutul pandemiei, Direcția Generală Asistență Socială și Sănătate a informat circa 92466 beneficiari de asistenţă socială din sectoarele administrate despre măsurile de profilaxie şi prevenire a răspândirii infecţiei cu COVID -19, precum și 63166 beneficiari de asistenţă socială cu vârsta de peste 63 de ani despre restricţia aflării acestora în afara domiciliului şi în spaţiile publice. Zilnic au fost monitorizați circa 2450 beneficiari ai Serviciilor sociale (Serviciul îngrijire socială la domiciliu, Serviciul social ”Asistență Personală”, Serviciul social ”Echipă Mobilă”). 

2. Cooperarea cu voluntarii pentru susținerea persoanelor vulnerabile

Sursă foto: Ziarul de Gardă

Resursele cu care a intrat Primăria în pandemie - atât financiare, cât și umane, s-au dovedit a fi dramatic de precare. Municipalitatea nu avea (sau nu a mobilizat de pe alte linii) bani necesari pentru acoperirea necesităților complexe ale populației vulnerabile, nici nu dispunea de destui angajați care să ajute persoanele în nevoie. Într-un reportaj realizat de NewsMaker, coordonatorii/oarele inițiativei “Împreună împotriva COVID-19” remarcau că sunt șocați de faptul că atât de puține resurse sunt alocate din bugetul municipal pentru persoanele care mizează pe ajutor alimentar din partea Primăriei. În prima lună de pandemie, deși avea peste 100 000 de persoane în îngrijire, Primăria a putut procura produse doar pentru 1200 de persoane. În locul tradiționalelor prânzuri calde distribuite în cantinele sociale, în anul pandemic 2020 municipalitatea a împărțit (în limita bugetului disponibil) pachete cu produse persoanelor care au solicitat ajutor. Din ianuarie 2021 însă Primăria a revenit din nou la prânzuri calde. 

Ajutorul organizațiilor non-guvernamentale, a grupurilor de inițiativă, a voluntarilor, a agenților economici și a cetățenilor binevoitori s-a dovedit a fi vital pentru susținerea persoanelor vulnerabile în pandemie. Cu suportul Fundaţiei de binefacere „Oameni Generoşi”, a fost oferită asistenţă umanitară la domiciliul persoanelor cu necesităţi speciale, constituită din: 17 paturi multifuncţionale; 10 premergătoare; 6 scaune de baie; 4 scaune WC; 3 scaune cu rotile; 5 noptiere şi 2 dulapuri.

Odată cu lansarea Liniei Verzi pe domeniul de sănătate şi asistenţă socială, numărul persoanelor care se adresau pentru a cere ajutor a început a crește vertiginos. Întrucât Primăria nu era gata să răspundă volumului de solicitări, situația a fost salvată de mobilizarea rapidă a voluntarilor din Chișinău. În martie 2020, a fost formată inițiativa “Împreună împotriva COVID-19”, care într-o singură lună a reușit să adune o echipă de 504 voluntari, care au preluat Linia Verde. Suplimentar, împreună cu Direcția Generală de Asistență Socială, inițiativa a lansat call center pentru a telefona de 35 de mii de persoane care fac parte din categoria de risc și au nevoie cel mai mult de suport. Inițiativa a colectat donații de peste 14000 de euro și au procurat produse alimentare și medicamente pentru mai mult de 8000 de persoanele vulnerabile. În donarea și transportarea produselor s-au implicat o serie de organizații non-guvernamentale (cum ar fi Primăria Mea sau A.O „GBM - Orașul fără Maxi-Taxi”) și agenți economici. Pentru a încuraja participarea voluntarilor, Primăria le-a oferit acestora, pentru prima dată în istoria instituției, legitimație de VOLUNTAR și diplome de merit. Destul de așteptat, pe lângă simbolismul încurajării participării civice, gestul a servit și ca un motiv de PR pentru Primărie și edil.

3. Suportul (insuficient?) pentru persoanele fără adăpost

 Fără suport și îndeosebi de afectate au fost sutele de persoane fără adăpost. Lipsiți de o casă ca să #steaacasă, oamenii străzii nu au acces la apă potabilă și condiții de menținere a igienei personale (apă, săpun, dezinfectant etc). De asemenea, aceste persoane duc lipsă acută de măști, mănuși sau oricare alt mijloc de protecție. Acestora le este îngrădit accesul pe stradă, în magazine, în curți de unde ar putea lua apă. Ei sunt condamnați să stea în subsoluri și construcții abandonate, adică să fie total invizibili, fără acces la nicio resursă vitală pentru supraviețuire.

Primăria, în colaborare cu Inspectoratul de Poliţie din Chişinău, a demarat mai multe razii pentru identificărea, stabilirea, informarea şi convingerea persoanelor fără adăpost stabil să fie cazaţi în Centrul de găzduire. Capacitatea Centrului însă este destul de mică - acesta permite adăpostirea a doar 100 de persoane - un număr mult prea mic chiar și în afara pandemiei. Mai mult decât atât, acesta este unicul centru de adăpostire a persoanelor fără adăpost din Chișinău, astfel încât în caz de suplinire a tuturor locurilor sau de izolare în carantină (în aprilie, Centrul a intrat în carantină după depistarea unui caz de COVID printre beneficiari), persoanele care au nevoie de adăpost pur și simplu nu mai au unde se adresa. Centrul are doar 12 locuri în izolator (unde sunt obligate să petreacă 14 zile toate persoanele fără adăpost care se adresează la Centru), astfel încât dacă toate aceste locuri sunt suplinite concomitent, persoanele străzii nu mai sunt acceptate. La solicitarea inițiativei civice “Coliba Albastră” de a suplini numărul de locuri prin identificarea unor noi spații de găzduire pe perioada pandemiei, Primăria nu a răspuns. Din contra, serviciile municipale au distrus adăposturile improvizate ale oamenilor străzii din parcuri, fapt care le-a făcut supraviețuirea și mai anevoioasă. 

4. Protejarea elevilor și a studenților - trecerea la educație online

Pe 11 martie, când pericolul răspândirii virusului COVID-19 în Moldova a devenit mai iminent, Guvernul a decis închiderea tuturor instituțiilor de învățământ. Grădinițele, școlile, universitățile și instituțiile de învățământ extracurricular au rămas închise până pe 30 iunie, practic până la sfârșitul anului de învățământ. Din cauza trecerii la învățământ online, au avut de suferit și copiii din familii social-vulnerabile. În primăvara lui 2020, în municipiul Chișinău erau 11318 de elevi și 547 de profesori care duceau lipsă de tehnică de calcul pentru participare la învățământul la distanță (calculator/ laptop/ tabletă).

Pe toată durata unui an de pandemie, în contextul în care copiii și adolescenții au fost nevoiți să treacă la învățământ online, s-a accentuat problema accesului la educație, determinată de dotarea familiilor cu tehnica necesară. La mijlocul lunii martie, Direcţia generală educaţie, tineret şi sport raporta că a desfășurat un chestionar printre instituțiile de învățământ (completat de directori) și a depistat că majoritatea dintre acestea dispun de inventarul tehnic necesar. Situația era mai complicată în familiile cu mai mulți copii, unde nu se găseau suficiente dispozitive pentru ca fiecare copil să se poată conecta la ore online. Într-un interviu pentru portalul Europa Liberă, Viceprimara Angela Cutasevici a anunțat că 8000 de elevi și 3000 de profesori ar fi avut nevoie de calculatoare și tablete (deși cifrele MECC estimau 11318 și, respectiv, 547). Aceasta mai declarase că Primăria nu a fost pregătită să facă față acestor necesități și nu a identificat sursa de redirecționare a finanțelor din buget. În schimb, au fost trimise mai multe demersuri donatorilor cu solicitări de ajutor.

La capitolul dotarea profesorilor, se pare că Primăria s-a descurcat mai bine - către sfârșitul lunii noiembrie, aceasta a raportat că instituțiilor de învățământ din capitală le-au fost distribuite 983 de calculatoare achiziționate de Direcția generală educaţie, tineret şi sport, împreună cu altele 675 donate de Ministerul Educației, Culturii și Cercetării. 

Pentru a facilita procesul de învățământ la distanță, pe 20 aprilie, la inițiativa Primăriei Municipiului Chișinău în colaborare cu Ministerul Educației, Culturii și Cercetării al Republicii Moldova, a început lucrul asupra proiectului Educație Online. Acesta reprezintă o bibliotecă digitală cu aproximativ 2.500 de lecții video  (în prima fază) pentru elevii claselor I-XII, la toate disciplinele, pentru nivelul de învățământ general. Peste 300 de profesori din 69 de instituții de învățământ, cu ghidajul mai multor echipe de experți au participat la înregistrările lecțiilor video la disciplinele incluse în curriculumul național. Lecțiile au fost înregistrate în limbile română și rusă. De asemenea, pe platformă au fost încărcate suporturi didactice deschise: manuale digitale, prezentări în format ppt și exerciții interactive online. Pentru anul de studii 2020-2021, au fost planificate încă 4500 de lecții video. Lecțiile video sunt difuzate și la cei trei operatori de televiziune IPTV din țară: Moldtelecom, StarNet, Arax.

5. Redeschiderea instituțiilor de învățământ 

Sursă foto: Ziarul de Gardă

În august, în pofida faptului că numărul de cazuri de COVID-19 era în creștere constantă, Primăria a decis redeschiderea instituțiilor de învățământ. Decizia Comisiei extraordinare de sănătate publică a municipiului Chișinău în acest sens suna extrem de contradictoriu: deși documentul începe cu mențiunea “Se ia act de raportul prezentat de Centrul de Sănătate Publică Chișinău cu constatarea agravării alarmante și continuă a situației epidemiologice prin COVID19 în municipiul Chișinău”, ulterior se dispune “Se relansează procesul educațional în cadrul tuturor instituțiilor de învățământ, începând cu data de 01 septembrie 2020”. Consilierii municipali, care ulterior au trebuit să aprobe în CMC decizia de redeschidere a școlilor, au remarcat nivelul de risc sporit, însă s-au axat pe faptul că “Guvernul și primăria pasează consilierilor responsabilitatea  privind educația și sănătatea copiilor”. Ulterior, cu 41 de voturi din 51, aleșii municipali au aprobat redeschiderea instituțiilor de învățământ în Chișinău.

Pentru anul academic 2020-2021, Ministerul Educației, Culturii și Cercetării a propus instituțiilor de învățământ șapte modele de funcționare, variind între prezența fizică 100% și învățare la distanță, fiecare având dreptul să-și aleagă propriul model. Într-un interviu oferit portalului Europa Liberă, Viceprimara Angela Cutasevici a declarat că o mare parte din managerii instituțiilor de învățământ din capitală au selectat modelul mixt de funcționare, unde au dat prioritate claselor primare, cu prezența fizică obligatorie. Și clasele “terminale” (a noua și a doisprezecea) au fost prioritizate pentru învățământ offline. Primăria a elaborat  o hartă online, care indică scenariile alese de fiecare din cele 147 de instituții de învățământ din capitală. Accesul către aceasta însă este restricționat prin login și parolă - fapt greu de explicat, întrucât informația este una de interes public.

Pentru a asigura securitatea copiilor și adolescenților care fac studii offline, Primăria a alocat mai multe rute de troleibuz și autobuz pentru călătoriile copiilor, elevilor și persoanele care îi însoțesc (doar un însoțitor), în intervalul orelor 6:50 – 9:00. După stabilirea programului de finalizare a schimbului I și începutul schimbului II din școli, începând cu 7 septembrie s-a anunțat extinderea programului și pentru orele de la amiază. Începând cu 1 martie 2021 însă, din cauza creșterii dramatice a numărului de infectări, inclusiv în rândul copiilor și adolescenților, Primăria a decis închiderea instituțiilor de învățământ din capitală, cu excepția grădinițelor.

Redeschiderea instituțiilor de învățământ a fost condiționată prin impunerea unor norme sanitare, prevăzute în “Instrucțiunea privind măsurile de protecție care trebuie aplicate pentru organizarea activității instituțiilor de învățământ publice și private în contextul epidemiologic al COVID-19”. Documentul prevede menținerea distanței fizice de cel puțin 1,5 metri între elevi și cadre didactice, crearea în interiorul instituțiilor de învățământ a circuitelor clare care să asigure „trasee prestabilite” de deplasare în interiorul instituției, decalarea orelor de intrare, diminuarea timpului orelor de curs, triajul epidemiologic al elevilor, adoptarea măsurilor igienico-sanitare și purtarea obligatorie a măștii pentru cadrele didactice, în timp ce pentru elevi/studenți masca este obligatorie “în situația în care nu poate fi respectată distanța fizică sau la indicații medicale”. Pentru dotarea instituțiilor de învățământ cu dezinfectanți, Comisia extraordinară de sănătate publică a municipiului Chișinău a dispus pe 22 august (cu doar nouă zile înaintea începerii anului de învățământ!) să fie procurate de urgență a produse necesare acțiunilor pentru prevenirea și combaterea răspândirii virusului. 

CE A FĂCUT PRIMĂRIA PENTRU AGENȚII ECONOMICI AFECTAȚI DE CRIZA PANDEMICĂ?

Introducerea restricțiilor epidemiologice a afectat și agenții economici din capitală, în special cei din domeniul HORECA. Multe restaurante din capitală au fost nevoite să se închidă din cauză că nu au făcut față pierderilor de venit din timpul pandemiei, producătorii autohtoni au atenționat că supraviețuiesc cu greu restricționarea activității piețelor și a centrelor comerciale, iar transportatorii s-au trezit cu pierderi enorme în anul pandemic.

Deși s-au implicat activ în gestionarea aspectului umanitar al crizei generate de pandemie în Chișinău, agenții economici nu au primit în schimb ajutor considerabil din partea autorităților. În deciziile Comisiei extraordinare, ședințele săptămânale ale serviciilor Primăriei și declarațiile Primarului, de cele mai multe ori, agenții economici au fost menționați în contextul amenzilor, încălcărilor și lipsei de responsabilitate din partea acestora. 

Potrivit autorităților municipale, Primăria a organizat o ședință de lucru cu proprietarii/gestionarii unităților de alimentație publică amplasate pe teritoriul municipiului Chișinău și reprezentanților asociației „MĂR”, în cadrul căreia le-au propus organizarea teraselor de vară pe teren public. Agenții economici au refuzat această propunere, cerința lor fiind de a fi scutiți de taxe și impozite locale pe perioada pandemiei. Pentru a veni în întâmpinarea agenților economici, Consiliul municipal Chișinău a decis ca pe perioada sistării activității unităților comerciale și/sau de prestări servicii, să fie stabilită cota „zero” la plata taxei de piață, taxei pentru amenajarea teritoriului și taxei pentru unitățile comerciale și/sau de prestări servicii.  Totodată, au fost revizuite cotele taxei pentru dispozitivele publicitare și taxei pentru cazare. În scopul susținerii operatorilor de rute municipale, s-au aplicat scutiri pe perioada 01.03.2020-31.12.2020 la plata taxei pentru prestarea serviciilor de transport auto de călători. Agenții economici care au închiriat spații aflate în proprietatea municipală cu statut nelocuibil în incinta instituțiilor de învățământ preșcolar și preuniversitar au fost scutiți de plata pentru locațiunea bunurilor patrimoniului public.

Restricționarea comerțului în piețe

Sursă foto: agroexpert.md

Începând cu 16 martie, piețele din capitală au fost închise. Pentru o bună parte a populației Chișinăului - partea cea mai vulnerabilă - închiderea piețelor a avut un impact economic major. Cei care mizau pe procurarea produselor mai ieftine, dar și cei care făceau bani de trai din produsele crescute acasă, au avut de suferit considerabil. Este de înțeles raționamentul din spatele deciziei de a închide piețele - acestea sunt focare supraaglomerate de oameni, însă din punct de vedere sanitar piețele în aer liber monitorizate corect pot fi spații sigure de comerț. 

Piețele din capitală au fost deschise abia către 1 iunie. Pentru a monitoriza respectarea normelor de protecție, în fiecare sector al capitalei a fost creat câte un grup care inspectează instituțiile de alimentație publică și piețele. În fiecare din ele au fost incluși reprezentanți ai preturilor, poliției și centrului de sănătate publică. 

Primăria a întreprins o tentativă de a ajuta micii producători agricoli să-și vândă marfa. La sfârșitul lunii martie, Primăria raporta la ședințele săptămânale că va permite stabilirea a 16 locații pentru comerț ambulant cu produse agricole proprii (sub forma unui târg de zi), pentru a susține producătorii agricoli ai căror venit depindea de vânzări.  Piețele din sectoare, dar și Piața Centrală, au rămas închise, în timp ce supermarketurile și magazinele alimentare continuau să funcționeze, fiind nevoite să gestioneze un flux sporit de cumpărători care s-au trezit fără alte alternative de a face cumpărături. Comercianții din piețele capitalei le-au reproșat atunci autorităților locale acest flux sporit în magazine, punând la îndoială eficiența măsurilor restricționare impuse de autorități. Întrebat de Radio Europa Liberă cum are de gând să răspundă îngrijorărilor și frustrărilor comercianților, Primarul Ion Ceban a răspuns că “Nu am obiectivul să liniștesc sau să nu liniștesc pe cineva, am obiectivul să mă conformez unei situații care este la zi. Cu toții suntem într-o situație mai puțin plăcută și mai puțin confortabilă decât de obicei, asta vizează absolut toate sectoarele…”. 

Pasarea responsabilității pentru restabilire economică

Per ansamblu, responsabilitatea pentru reabilitarea sectorului economic al capitalei după criza pandemică se pare că a fost lăsată autorităților naționale. Înafară de scutirea de un șir de taxe locale, Primăria nu a făcut public vreun studiu referitor la necesitățile și prioritățile agenților economici locali post-pandemie, nici nu a propus o viziune pentru reabilitarea acestora. La întrebarea “Ce demersuri au fost făcute către Guvernul RM pentru a solicita subvenții/înlesniri/facilități pentru persoanele care au rămas fără un loc de muncă din cauza pandemiei, artiștii care locuiesc în mun. Chișinău și au rămas fără surse de venit, businessul mic și mijlociu care activează în mun. Chișinău”, Primăria ne-a răspuns că “Nu au fost înaintate demersuri către Guvernul RM, deoarece aceasta nu ţine de competenţa Primăriei.”  Deși Primăria și-ar fi putut asuma rolul de intermediar dintre agenți economici și autorități naționale, aceștia au fost lăsați să se descurce singuri în fața provocărilor pandemice.

CE S-A PLANIFICAT PENTRU ANUL 2021?

În bugetul pentru anul 2021, au fost incluse mai multe linii destinate luptei cu pandemia COVID-19 la nivel municipal, inclusiv: 

- 107 milioane de lei alocați pentru Ocrotirea sănătății;

- aproape 400 de milioane de lei pentru procurarea troleibuzelor și autobuzelor și

- 59 de milioane de lei pentru digitalizarea activității instituțiilor municipale. 

Pentru a urmări implementarea acestor proiecte, dar și a evalua eficiența lor, Primăria Mea va continua să monitorizeze activitatea Primăriei și să informeze chișinăuienii despre principalele decizii și acțiuni întreprinse.

CÂT DE EFICIENTE AU FOST MĂSURILE LUATE DE PRIMĂRIE ÎN PRIMUL AN DE PANDEMIE?

Pandemia a prins autoritățile municipale din Chișinău cu un neajuns dramatic de resurse, atât financiare, cât și umane. Primăria a întreprins tentative de a gestiona criza sanitară și socio-economică din capitală - a mobilizat sistemul medical la limita capacităților, a impus restricții epidemiologice în locuri publice, a inițiat digitalizarea educației și a sistemului medical, a dispus dezinfectarea transportului public, a anulat un set de taxe pentru agenți economici ș.a.md. Cu toate acestea, multe dintre măsurile Primăriei au fost fie pripite, fie întârziate, fie superficiale sau neconsultate. Multe măsuri au fost generaliste și neadaptate la necesitățile grupurilor specifice. Bunăoară, din cauză că s-au aplicat măsuri universale pentru toți și nu au fost penalizați corespunzător agenții economici iresponsabili, în urma restricțiilor impuse, au avut de suferit disproporționat micii proprietari și antreprenorii autohtoni care au făcut tot posibilul ca să supraviețuiască respectând regulile în vigoare. 

De multe ori s-a creat impresia că autoritățile nu urmăreau corespunzător respectarea propriilor măsuri impuse. După ce a fost ridicat lockdown-ul, centrele comerciale au fost pline de oameni, din restaurante se postau poze cu oameni care nu respectă distanța fizică, în transportul public circulau nestingherit persoane fără mască, iar în cluburi continuau să se distreze petrecăreții și petrecărețele. Asta în contextul în care însăși Primăria a organizat și autorizat câteva evenimente publice cu prezență masivă a oamenilor. 

Prioritățile autorităților municipale și a Primarului au fost de multe ori contradictorii și greu de înțeles. Pe de o parte, Primăria a recunoscut că nu a avut suficient buget pentru a gestiona aspectul socio-economic al crizei pandemice (nu au fost destui bani pentru asigurarea ajutorului social tuturor celor care au nevoie), iar pe de altă parte, conform rectificărilor în bugetul municipal pentru anul 2020, pentru Proiecte de amenajare a teritoriului (cheltuieli ce țin de demolarea construcțiilor neautorizate) s-a reușit practic dublarea bugetului inițial planificat (de la 30,8 milioane la 60 de milioane). Pe de o parte, în luna octombrie în Chișinău a fost menținut gradul de alertă „Cod Roşu” în baza indicatorilor nivelului de risc al transmiterii virusului COVID-19, iar pe de altă parte, începând cu 21 octombrie, primarul și-a suspendat activitatea pentru o săptămână pentru a se alătura campaniei electorale a unui fost coleg de partid. 

Insuficiența resurselor disponibile, prioritizarea greșită și asumarea incompletă a responsabilității a împiedicat Primăria să gestioneze cu succes pandemia în Chișinău. Oamenii continuă să încalce regulile și să se îmbolnăvească, sistemul medical este la limită, transportul public continuă să fie un focar de infecție, iar persoanele vulnerabile și agenții economici nu au primit suficient suport.

 Cu siguranță, în spatele acțiunilor întreprinse de Primărie în ultimul an stă scopul nobil de a combate cât mai eficient și a ieși cât mai curând din criza pandemică. Nu a fost nimeni pregătit de amploarea catastrofală a fenomenului COVID-19. Este de înțeles faptul că autorităților locale le-a fost extrem de dificil să găsească resursele necesare pentru a răspunde eficient la fiecare aspect al crizei. Cetățenii cu siguranță înțeleg că există aceste dificultăți și pe alocuri chiar empatizează efortul autorităților. Mulți sunt gata să se implice în a-i ajuta pe cei care au nevoie de suport, în timp ce alții pur și simplu speră să le fie auzite necesitățile și prioritățile. Pentru a ieși cu succes împreună din această pandemie, considerăm că este nevoie de un efort sporit din ambele direcții - pentru Primărie, să depună mai mult efort ca să asculte cetățenii și să întreprindă măsuri care să le răspundă necesităților, iar pentru chișinăuieni - să depună un efort solidar mai mare ca să respecte normele epidemiologice și să se protejeze reciproc.

Textul a fost elaborat în cadrul proiectul “Priority Driven Local Administration”, implementat de AO Primăria MEA, datorită suportului generos din partea poporului american, oferit prin intermediul Agenției Statelor Unite pentru Dezvoltare Internațională (USAID).  Materialul reflectă opinia autorului și nu reprezintă viziunea USAID sau a Guvernului Statelor Unite.