Ce fac autoritățile: votează PUZ-uri, reparații curente în Centrul Istoric, renovează subterane

În ultimul an, orașul Chișinău a arătat așa cum a promis primarul Ion Ceban la început de mandat „un șantier mare”. Acțiunile desfășurate au atras atenția publicului și au stârnit numeroase dezbateri. Printre acestea se numără: impasul și multiple tentative de găsire unei companii eligibile de realizarea Planului Urbanistic General; votarea Planurilor Urbanistice Zonale (PUZ-uri); reparațiile efectuate în Centrul Istoric și renovarea subteranelor. Cu toate că acestea ar fi trebuit să aducă beneficii și să îmbunătățească aspectul și infrastructura orașului, ele au ridicat semne de întrebare privind competența și transparența administrației locale.

Reactualizarea Planul Urbanistic General – mai degrabă mit decât realitate

Suntem la mijlocul anului 2023, iar orașul Chișinău în continuare este cu un Plan Urbanistic General (PUG) care demult nu mai corespunde realității. Deși autoritățile, sub presiunea unor consilieri municipali și a activiștilor urbani, tocmai în anul 2021 au prevăzut în bugetul municipal suma de 20 milioane de lei pentru realizarea PUG-ului, astăzi încă nu s-a găsit cine să realizeze proiectul.

După mai multe încercări eșuate, la data de 18.02.2021 a fost semnat cu „Urban-Desing”SRL contractul de stabilire a caietului de sarcini pentru reactualizarea PUG. După aproape două săptămâni a fost elaborat caietul de sarcini. În perioada 08.04.2021 - 11.05.2021 au fost organizate cinci consultări publice asupra caietului de sarcini. Dezbaterea caietului de sarcini a avut loc între comunități „cât mai diferite ca domeniu de activitate”, după cum ne anunță primăria, comunități ce au fost invitate prin e-mail. La final a fost realizat tabelul de divergențe, care a dus la modificări și în caietul de sarcini.

 La 27.07.2021, Consiliu Municipal a luat act de prevederile Caietului de sarcini, ca în septembrie să fie lansată prima procedură de achiziție a serviciilor de reactualizare a PUG. La achiziție s-au înscris 2 companii, dar care au fost descalificate. Potrivit lui Igor Vrabie, Șeful adjunct al Direcției Arhitectură a Consiliului Municipal, ca element principal de descalificare a fost faptul că cele două companii nu au elaborat documentație de urbanism pentru orașe mai mare de 500 de mii de locuitori. 

În martie 2022 a avut loc cea de a doua licitație lansată, care a avut același sfârșit ca și următoarele licitații – nu s-a înscris nici o companie eligibilă. Din iunie 2022 până în prezent nu a mai fost lansată nici o licitație, iar despre reactualizarea PUG se aduce aminte doar când apare o nouă construcție neautorizată.

Concluzie: PUG în termeni mai simpli reprezintă viziunea specialiștilor asupra orașului pe o anumită perioadă de timp. Viziunea specialiștilor asupra orașului în 2023 nu corespunde cu realitatea. De exemplu, se preconiza ca populația orașului să fie de 584 mii locuitori în 2020, dar ea este de 640 de mii locuitori. Se preconiza mărirea spațiului locativ cu 400 de mii m2 din contul terenurilor agricole, dar s-a mărit cu 3 mln m2 în perimetrul construcțiilor existente, etc. Aceste diferențe nu doar rezolvă problemele depistate în 2007, dar și creează disfuncționalități urbane adiționale. Pentru înlăturarea lor este nevoie de analize, reglementări, regulamente locale ce se găsesc într-un PUG actual și funcțional.

Votarea a 6 Planuri Urbanistice Zonale controversate – nu-i mit e realitate

În ajunul sărbătorilor de iarnă, Consiliul Municipal Chișinău a făcut un „cadou” orașului. Mai exact, la data de 20-21 decembrie 2022 în cadrul unei ședințe, cu votul a 33 consilieri de la PSRM, Platforma Da, ȘOR, PUN, PCRM, PSDE și alți consilieri neafiliați a fost votată aprobarea a șase Planuri Urbanistice Zonale:

1. Ciocana: str. Bucovinei (se dorea schimbarea terenului din zona C - zonă comercială în zona R - zonă de locuit, chiar dacă era zonă comercială, s-au făcut blocuri de locuit, mai exact, 180 de townhouse și 30 de apartamente și se încearcă legalizarea unei ilegalități);
    
2. Telecentru: str. Timiș-Nucarilor-Bujorilor (se schimbă destinația terenului ca să fie construite townhouse-uri în imediată apropiere de lacul de la Valea Morilor);
    
3. Ciocana: str. Ginta Latină 16 (se schimbă destinația terenului din S - zone speciale ce nu permit zone de locuit, comerciale sau industriale în R7 - locuințe colective dense și înalte);
    
4. Buiucani: str. Ghidighici 5, în parcarea de la „Niagara” (se schimbă destinația terenului din C6 - zone comerciale în zone de agrement în R6 - locuințe colective de densitate medie);
    
5. Centru: str. Testemițanu 31 (se schimbă destinația terenului din Re - zonă de revitalizare în R7 - locuințe colective dense și înalte);
    
6. Ciocana: str. Meșterul Manole – Maria Dragan – Otovasca – str-la Uzinelor, consilierilor nu le-a fost transmis proiectul final spre analiză.

În urma votării acestor PUZ-uri, fostul viceprimar Victor Chironda a menționat: „Aceste decizii, pe lângă faptul că sunt ilegale, vor crea mai multe ambuteiaje, vor fi mai puține spații verzi și mai puțin confort pentru locuitorii din Chișinău”. Cu o reacție a venit și Ministrul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, de pe atunci, Andrei Spînu: „Niciunul dintre aceste PUZ-uri nu a avut aviz general pozitiv de la Minister, conform prevederilor legale.” Ulterior, el a anunțat că va sesiza Oficiul Cancelariei de Stat Chișinău pentru a verifica legalitatea Planurilor Urbanistice Zonale (PUZ) votate. Ulterior, Cancelaria de Stat a contestat în instanțele de judecată cele șase Planuri Urbanistice Zonale (PUZ),

La data de 28 decembrie 2022, fracțiunea PAS depune un denunț la CNA prin care solicită să fie investigată legalitatea celor 6 PUZ-uri. CNA în urma investigațiilor stabilește că 33 de consilieri municipali vor fi sancţionaţi contravenţional pentru exces de putere. 

La 14 iulie, vine prima hotărâre a Judecătoriei Chișinău în dosarul privind excesul de putere exercitat de consilierii CMC care au votat cele șase PUZ-uri fără avizele necesare. Conform hotărârii, vicepreședinta fracțiunii Partidului Socialiștilor din R. Moldova (PSRM) din cadrul Consiliului Municipal Chișinău (CMC), Svetlana Popa, riscă să fie suspendată din funcție pentru o perioadă de 8 luni. Ea a fost recunoscută vinovată de comiterea contravenției prevăzute de art. 313 Cod Contravențional – excesul de putere sau depăşirea atribuţiilor de serviciu, fiind sancționată cu amendă de 3 mii de lei. Cu patru zile mai târziu, fracțiunea PAS din CMC ne anunță că „Depune un denunț la CNA prin care cere atragerea la răspundere contravențională pentru depășirea atribuțiilor de serviciu pe funcționarii publici și de demnitate publică din cadrul Primăriei Chișinău care au elaborat și avizat pozitiv documentația și care au dispus includerea pe ordinea de zi”.

Concluzie: Atât sesizarea Oficiului Cancelariei de Stat de către Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, cât și sesizările făcute de fracțiunea PAS din CMC urmăresc să demonstreze că decizia de punere pe ordinea de zi și ulterior votarea celor șase PUZ-uri este o încălcare a legii făcută de cei 33 de consilieri. Chiar dacă instanțele îi vor găsi vinovați pe cei 33 de consilieri, PUZ-uri nu vor putea fi anulate. 

Reparăm trotuarele, planul (PUZ Centru) pe mai târziu

Se spune că lucrurile bune vin la cei care așteaptă. Probabil, acesta este și sloganul ChișinăuProiect  referitor la Planul Urbanistic Zonal (PUZ) Centru. Amintim, că în anul 2021 ChișinăuProiect a primit aproape 3 mil. de lei pentru servicii de definitivare a PUZ Centru. Termenul stabilit pentru realizarea acestor servicii era de 15 luni de la data înregistrării contractului la Trezoreria de stat, deci termenul limită era octombrie 2022. Ulterior, în Buletinul achizițiilor publice găsim că termenul limită a fost prelungit cu 11 luni până la 31.12.2023. 

Motivarea prelungirii termenului limită de către ChișinăuProiect poate fi înțeleasă, dar nicidecum „reparațiile” trotuarelor efectuate de către alte direcții, în lipsa PUZ Centru și a documentelor permisive de reparații necesare de la Ministerul Culturii în cazul Centrului Istoric. 

De exemplu, în noiembrie 2022, Primăria Chișinău ne anunță că pe străzile Alexei Mateevici, Mihail Kogălniceanu, Mihai Eminescu, Vlaicu Pârcălab, Maria Cebotari vor fi amenajate zone pietonale și locuri de parcare, pe o suprafață ce depășește 92 mii m2. Valoare proiectului fiind de 126 milione lei. Pentru a evita obligația de elaborare a proiectelor și de obținere a permisiunilor și avizelor necesare din partea autorităților competente, lucrările efectuate sunt catalogate drept reparații curente, dar nu reparații capitale. De fapt, se înlătură pavajul existent, se replanifică trotuare și se amenajează parcări într-o zonă istorică, se reamplasează piloni, lucrări ce nu pot fi considerate sub nicio formă curente. 

În lipsa unui proiect, lucrările efectuate nu corespund standardelor. AO „Salvați Chișinăul” a inițiat o petiție în care menționează despre îngustarea trotuarelor sub lățimea minimă de 1,5 m efectuată pentru a crea locuri de parcare în plus, care la fel sunt prea înguste și ori ocupă o parte din trotuarele deja ingustate, ori ocupă o parte din carosabil. La fel, în timpul construcțiilor, lipsesc semnalizările clare pentru circulația pietonilor, zonele de construcție și zona de acces pentru pietoni nu sunt delimitate, obstrucționarea accesului la magazine, buticuri, etc.

În una din reparațiile „curente” efectuate de Primăria Chișinău pe strada 31 august 1989 între străzile A. Pușkin și Bănulescu-Bodoni, a fost descoperit un caldarâm din granit vechi din anul 1870. În urma presiunii publice care a apărut, primarul Ion Ceban a anunțat că lucrările vor fi stopate timp de 14 zile pentru ca Agenția Națională Arheologică ( ANA) să efectueze săpături arheologice. În urma cercetărilor efectuate de ANA, principalele concluzii au fost „este necesar conservarea in situ și restaurarea porțiunilor păstrate”. 

După o serie de acuzații între Primarul capitalei, care spune că autoritatea centrală încetinește procesele și Ministerul Culturii care spune că lucrările sunt făcute fără avizele necesare, cele 2 părți la data de 30 iunie s-au așezat la masa de discuții. La discuție au participat și Direcția Generală Mobilitate Urbană (DGMU), ingineri din cadrul „ChișinăuProiect”, reprezentanți ai societății civile, reprezentanții Ministerului Culturii și membrii Consiliului Național al Monumentelor Istorice.

Reprezentații DGMU și ChișinăuProiect doreau ”reconservarea pavajului vechi și restabilirea asfaltului”, cu alte cuvinte turnarea asfaltului peste caldarâm. Ideea nu a fost susținută nici de minister, nici de reprezentanții societății civile. Într-un final, la ședință s-a decis crearea unui grup de lucru care va găsi soluții pentru păstrarea pavajului istoric. 

La aproximativ o lună după discuții, Ministerul Culturii a publicat două soluții propuse de DGMU. După ce va fi analizat setul de acte în cadrul ședinței Consiliului Național al Monumentelor Istorice, Ministerul ne va anunță care varianta aprobată va deveni bază pentru proiectul de reabilitare a străzii.”

Concluzie: Cu siguranță reabilitarea străzilor, trotuarelor este necesară în Chișinău. Însă acestea trebuie efectuate conform legislației în vigoare, conform normativelor de construcție, calitativ, transparent și în prezența unui plan bine stabilit. Ceea ce face primăria este mai degrabă o mutilare a orașului decât o reabilitare, la cum ar părea la prima vedere. Lucrările efectuate în lipsa unui PUZ Centru în Centrul Istoric al orașului trebuie stopate, până a ajunge la lucrări ireversibile. 

Regulamentul de publicitate exterioară – de la consens la haos

Regulamentul publicității exterioare din Chișinău are un parcurs straniu și de neexplicat. În anul 2020, pe masa consilierilor municipali era versiunea finală a Regulamentul cu privire la amplasarea publicității exterioare în municipiu Chișinău. Documentul a fost consultat cu agenții economici, cu societatea civilă și se părea că s-a ajuns la un consens, dar consilierii municipali au retras proiectul sub pretextul că sunt necesare anumite modificări și prevederi.

Deși regulamentul a fost consultat în peste 30 de ședințe, în anul 2020, consilierul municipal Dinari Cojocaru pe 28.01.2021 anunță alte consultări publice pe același subiect. Consultările inițiate nu au avut nici un efect, deoarece în septembrie 2022 Direcția generală arhitectură, urbanism și relații funciare anunță concurs privind contractarea serviciilor de elaborare a documentului de amplasare a publicității exterioare (inscripțiilor pe clădiri și construcții) în municipiul Chișinău. Licitația a fost anulată, iar regulamentul așa și nu a mai fost efectuat.

La 17 martie 2022, în Parlamentul Republicii Moldova a fost adoptată legea Nr. 62/2022 cu privire la publicitate. Principalele modificări ce ține de publicitatea exterioară sunt: 

• Autorizația pentru dispozitiv publicitar se eliberează gratuit, pentru o perioadă de 5 ani;
• Dacă autoritatea emitentă nu răspunde la cererea de solicitare a autorizației pentru dispozitiv publicitar în termen de 10 lucrătoare, se consideră că există aprobare tacită și solicitantul are dreptul să amplaseze și să exploateze dispozitivul publicitar fix în baza pașaportului dispozitivului publicitar fix;
• Autorizarea publicității cu participarea a două autorități publice – Poliția (autoritate emitentă a avizului prealabil) și autoritatea publică locală (autoritate emitentă a autorizației).

Tot în legea respectivă se menționează că solicitanții pot considera Regulamentul provizoriu privind autorizarea şi amplasarea dispozitivelor de publicitate din municipiu Chișinău. Aceste prevederi schimbă mai degrabă modul cum se interacționează cu autoritățile, dar nu presupune prevederi exacte despre cum trebuie să arate publicitatea exterioară.

Concluzie: Regulamentul privind publicitatea exterioară din Chișinău a parcurs un traseu tumultuos, cu multiple etape de consultări și modificări care au condus la confuzie și neclarități în implementare. Deși s-au depus eforturi pentru a ajunge la un consens, schimbările și retragerile anterioare au întârziat adoptarea unui document final. Este necesară o abordare responsabilă și coerentă pentru a finaliza acest proces și pentru a asigura un echilibru între interesele economice și estetica urbană a Chișinăului.

 Renovarea trecerilor subterane – o prioritate sau lipsă de viziune?

Deși în majoritatea orașelor europene există o tendință de a închide trecerile subterane, la Chișinău, ele se repară. De ce trecerile subterane nu mai sunt o soluția, Primăria Mea a scris anterior. De aceeași părere era și fostul viceprimar, Victor Chironda, înainte de a fi ales în funcție. El spunea că „Trimiterea oamenilor sub pământ pentru a trece strada e o practică ce contravine cu principiile moderne de planificare urbană”. Însă, în funcția de viceprimar, el menționa că renovarea trecerilor subterane este unica „soluție rațională”, chiar dacă rămâne a fi greu practicate de bătrâni, părinți cu cărucior, etc. 

Lucrările de reparație a pasajului subteran la intersecția Ștefan cel Mare și Sfânt cu strada Ciuflea a început un an în urmă. Inițial, pentru aceste lucrări Pretura sectorului Centru a alocat 5 mil. de lei, însă lucrările de construcție contractate au fost de 10 mil. lei. Lucrările includeau reabilitarea finisajelor exterioare și interioare, pereți, pardoseli și tavan, reconstrucția scărilor, reabilitarea trotuarelor și a terenului adiacent. Acestea fiind mai degrabă reparații cosmetice, fără a include expertiza tehnică a structurilor portante din cadrul trecerilor subterane. 

În februarie 2023 au început lucrările de reparație a subteranei de la intersecția străzilor Ismail și bulevardul Ștefan cel Mare și Sfânt. Se întâmplă după trei ani de la promisiunea lui Ion Ceban. Deși, inițial, s-a discutat despre o reparație capitală, cu locuri moderne pentru agenții economici, într-un final, vor fi renovate doar căile de acces. După cum ne anunță primarul Ion Ceban, este unicul pasaj subteran care va fi reparat într-un proiect public-privat. Inițial, tot primarul, afirma că pentru reparația capitală a acestei subterane este nevoie de 1 mln de euro, dar suma finală nu a fost făcută public. 

La 7 luni de la începutul renovarilor, lucrările se pare că stau pe loc. Aceasta nu ar fi fost o problemă, dacă lucrările de demontare a pavajului existent se întâmplau odată cu montarea celui nou. Astfel, la moment, treptele neacoperite cu pavaj creează un disconfort, pericol și praf pentru toți pietonii care utilizează cea mai aglomerată trecere subterană din Chișinău.

Printre primele treceri subterane reparate a fost cea situată pe strada Constantin Negruzzi. Lucrările au costat 1 mil. de lei. La câțiva ani de la finisarea lucrărilor, problemele legate de umezeala și de inundarea în cazul ploilor nu au dispărut. Pentru a vedea care sunt cauzele, șeful Direcției Transport a spus că mai este nevoie de o expertiză pentru a stabili care sunt cauzele.

Concluzie: Reparația pasajelor subterane din Chișinău a fost subiectul unor discuții îndelungate și controversate. Deși în multe orașe europene aceste pasaje sunt închise, Chișinăul a ales să le repare. Cu toate acestea, lucrările au întâmpinat dificultăți, iar reparațiile par a fi mai degrabă cosmetice decât structurale. Problemele persistente, precum umezeala și inundarea, ridică semne de întrebare cu privire la expertiza tehnică aplicată. Cu toate acestea, primăria pare hotărâtă să continue reparațiile, chiar dacă ritmul pare încetinit. Ar fi crucial ca autoritățile să acorde o atenție sporită expertizei structurale și să asigure că reparațiile sunt realizate cu profesionalism, pentru a oferi un mediu sigur și confortabil pentru pietoni.

Concluzie

În ultimul an, autoritățile din Chișinău au fost implicate în numeroase acțiuni, cum ar fi votarea PUZ-urilor, reparații în Centrul Istoric și renovarea trecerilor subterane. Cu toate acestea, procesul de reactualizare a Planului Urbanistic General a întâmpinat dificultăți și întârzieri, lăsând orașul cu un PUG care nu corespunde realităților actuale. De asemenea, votarea controversată a unor Planuri Urbanistice Zonale a stârnit controverse și acuze de exces de putere din partea unor consilieri. Lucrările de reparație și reabilitare a trotuarelor și trecerilor subterane au ridicat întrebări privind calitatea și eficiența acestora. În plus, absența unui Regulament coerent privind publicitatea exterioară a dus la confuzie și haos în oraș. Astfel, reparațiile și proiectele din Chișinău au nevoie de o abordare mai responsabilă, transparentă și coerentă pentru a asigura un mediu urban adecvat și funcțional pentru toți locuitorii.