Ce fac autoritățile: sortarea gunoiului delegată companiilor private și instalații pentru neutralizarea mirosului de la Stația de Epurare

Autoritățile municipale au fost preocupate în ultima jumătate de an de organizarea sistemului de sortare a deșeurilor. Totuși, deciziile luate arată mai degrabă lipsa unei viziuni clare din partea executivului și a consilierilor municipali despre cum trebuie gestionat gunoiul municipal. Deși nu are capacități proprii de sortare, Primăria a refuzat să încheie un contract pentru serviciile prestate pro-bono până acum de o uzină specializată, care s-a plâns că este în prag de faliment. 

Între timp, consilierii municipali au votat concesionarea către parteneri privați mai întâi a sortării deșeurilor, apoi și construcția unei uzine de sortare/reciclare. Mai mult, o stație proprie de sortare a deșeurilor pentru Regia Autosalubritate ar urma să fie construită dintr-un proiect de finanțare extern. Cert este că autoritățile municipale trebuie să implementeze, începând cu martie 2021, colectarea gunoiului în două fracții (deșeuri biodegradabile și reciclabile) în loc de patru, cum este acum. Au la dispoziție aproape trei ani pentru asta. 

Lunile reci au potolit din mirosul urât de la Stația de epurare, iar, între timp, primăria s-a preocupat să găsească bani pentru instalarea unor stații de piroliză care vor micșora volumul nămolului care rămâne în urma epurării și-i vor neutraliza mirosul. 

Am analizat principalele acțiuni ale primăriei Chișinău referitoare la problema curățeniei din ultima jumătate de an, în perioada august 2020 – martie 2021. Ne vom referi la (I) managementul deșeurilor și (II) stația de epurare. 

I. Managementul deșeurilor

De aproape 30 de ani, peste 90% din gunoiul din capitală ajunge la groapa de la Țînțăreni, plină pe jumătate, unde acesta este compactat și acoperit cu pământ. 

Reciclarea completă a deșeurilor figurează printre promisiunile din campania electorală ale primarului general Ion Ceban. Pentru asta, autoritățile municipale trebuie să organizeze un sistem eficient de colectare separată și sortare a deșeurilor. 

Provocarea abia urmează - din martie 2021, timp de aproape 3 ani, urmează să fie implementată colectarea separată a deșeurilor în 2 fracții, sortarea deșeurilor de către compania colectoare și închiderea tuburilor din blocurile de locuit prin care se aruncă gunoi nesortat, conform noului Regulament de salubrizare adoptat în vara lui 2020. 

Tranziția la sortarea gunoiului de către consumator

În urmă cu un an, consilierii municipali au decis că tuburile de gunoi din blocurile de locuit sunt un focar de mizerie și un impediment pentru sortarea deșeurilor, așa că au votat ca acestea să fie închise. Cele 1700 de tuburi trebuiau sudate până la finalul anului 2020. 

Tuburi de colectare a deșeurilor în blocuri de locuit /diez.md

Totuși, un alt termen pentru închiderea tuburilor este stabilit începând cu 1 martie 2021, timp de aproape trei ani, până la finalul anului 2023. Termenul este stabilit în noul regulament de salubrizare adoptat în iulie 2020.  

Același Regulament prevede că tot atunci va fi implementată și colectarea separată a gunoiului în două fracții - deșeuri biodegradabile (umede) și reciclabile (uscate). Dacă acum deșeurile se împart în patru tomberoane (plastic, hârtie, sticlă, gunoi menajer), din 2024, cel târziu, le vom putea arunca doar la două tomberoane: plastic, hârtie, sticlă împreună într-un singur container și tot ce se degradează natural - în altul. Astfel, va dispărea posibilitatea să aruncăm tot gunoiul nesortat la un loc în tomberonul gri.

Între timp, în decembrie 2020, în unele curți de blocuri au apărut primele containere noi cu separare în două fracții, care să înlocuiască tomberoanele în care ajungeau pungile cu gunoi menajer din tuburi. Până acum, o parte din aceste tomberoane noi încă sunt sigilate cu peliculă și nu au fost date în exploatare. 

Tomberoane cu două fracții / Cristina Sârbu

În 2020 au fost ridicate 55 astfel de platforme de colectare a deșeurilor, cu o investiție de 10 milioane de lei, conform informațiilor oferite de consiliera municipală PAS Ina Coșeru la ședința CMC din 21 ianuarie 2021. Totuși, ar fi nevoie de cel puțin 500 de platforme cu tomberoane pentru două fracții pentru a putea închide toate cele 1700 de tuburi.

Pentru 2021 au fost prevăzuți bani în bugetul municipal pentru amenajarea „platformelor ecologice pentru colectarea deșeurilor menajere”. Este vorba de trei milioane de lei, într-un proiect comun cu Fondul Ecologic Național. 

Două parteneriate publice pentru sortarea gunoiului și nicio claritate

De mai multă atenție din partea autorităților municipale s-a bucurat problema sortării și reciclării gunoiului. 

În luna august, consilierii municipali au aprobat concesionarea serviciului de sortare către domeniul privat. Cu alte cuvinte, s-a decis să fie selectată o companie privată pentru a  gestiona sortarea gunoiului în municipiul Chișinău timp de un an, în urma unui tender. Colaborarea firmei cu primăria urma să aibă loc printr-un parteneriat public-privat. Adică, serviciul public de gestiune a deșeurile va fi dezvoltat cu investiții private, care vor putea fi recuperate din colectarea unei taxe din partea cetățenilor sau/și vânzarea materialelor reciclabile extrase. 

Primăria are deja o colaborare cu o astfel de companie - uzina ABS Recycling de la Colonița. Firma prelua și sorta gratis o parte din deșeurile menajere solide din capitală, iar 15% din ele erau reciclate, până în februarie 2021, când reprezentanții companiei au anunțat că își vor sista activitatea. Motivul era că înregistrau pierderi, deși vindeau materialele reciclabile extrase.

Consilierii locali PAS au cerut primăriei să încheie un contract cu uzina ABS pentru sortarea deșeurilor, pentru a preveni închiderea ei. Replica primarului general, Ion Ceban, a fost că uzina încearcă să șantajeze primăria și le-a cerut să demonstreze pierderile financiare. Compromisul la care a ajuns uzina a fost ca începând cu luna martie 2021 să colecteze și să sorteze doar deșeurile din plastic, pe care le pot valorifica economic.

Între timp, pe ultima sută de metri a anului 2020, a intervenit o schimbare de strategie. Pe 23 decembrie 2020, Consiliul Municipal a votat inițiativa consilierilor Platformei DA de a concesiona construcția unei uzine de sortare/reciclare/reutilizare/eliminare a deșeurilor, în ciuda existenței uzinei ABS, care se ocupă deja de acest lucru. Consilierii DA au argumentat că industria de recuperare a deșeurilor solide nu este suficient de dezvoltată în capitală, dar nici în țară. 

Proiectul nu a fost susținut de consilierii municipali PAS, din motiv că o astfel de uzină nu se poate ocupa și de sortare, iar proiectul PAS votat anterior în Consiliu deja prevede această componentă. 

Totuși, lucrurile se mișcă înainte, iar în bugetul municipal pentru 2021 au fost prevăzuți 1 milion de lei pentru realizarea unui studiu de fezabilitate pentru construcția unei astfel de uzine. 

30 de milioane de euro pentru managementul deșeurilor

Primăria intenționează să construiască propria stație de sortare a deșeurilor. Investiția este planificată în cadrul Proiectului „Deșeuri solide Chișinău" și ar putea costa 1,8 milioane de lei, împreună cu modernizarea stației de transfer utilizată de Regia Autosalubritate. 

Primăria a semnat, pe 16 decembrie 2020, un acord de finanțare de 9 milioane de euro cu BERD (Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare) pentru a moderniza sistemul de management al deșeurilor. 

În total, proiectul prevede următoarele surse de finanțare: 

– 9 mil eur – împrumut BERD (credit rambursabil timp de 12 ani, plățile vor începe după primii 3 ani după semnarea contractului);

– 9 mil eur – împrumut BEI  (credit nerambursabil ce face parte din Proiectul de Gestionare a Deșeurilor pe țară);

– 5 mil eur – grant din partea Fondului Parteneriatului Europei de Est pentru Eficiență Energetică și Mediu (E5P);

– 7,96 mil eur – contribuția municipalității;

Pe lângă construcția unei stații de sortare și renovarea stației de transfer, banii vor fi folosiți și pentru:

– cumpărearea mai multor autospeciale noi pentru „Autosalubritate”, dar și mecanisme de selectare a deșeurilor;

– reabilitarea poligonului de laȚînțăreni, inclusiv an drumului de acces alternativ;

– închiderea gunoiștei din str. Uzinelor 211.

Modernizări și intrigi politice la gunoiștea de la Țînțăreni 

Gunoiștea Țînțăreni, principalul poligon de depozitare a gunoiului din Chișinău, a beneficiat de mai multe lucrări de modernizare. La finalul lunii noiembrie a fost dată în exploatare, în termen, stația de tratare a levigatului. Astfel, levigatul scurs de la deșeurile menajere depozitate la gunoiște, este filtrat și curățat, iar apa tehnică care rezultă poate fi folosită pentru mai multe scopuri, inclusiv irigare. 

Lucrarea este una din obligațiile asumate de primărie față de administrația comunei Țînțăreni în 2020, în schimbul chiriei terenului pe care sunt depozitate deșeurile din capitală. Celelalte angajamente față de comuna Țînțăreni erau să construiască un dig de protecție, un drum de acces, câteva stadioane și clădiri auxiliare pentru utilaje, care sunt în lucru. Potrivit primarului general, în total, municipalitatea a investit circa 60 de milioane de lei în 2020.  

La 31 decembrie 2020 contractul de chirie pentru utilizarea poligonului a fost prelungit între cele două primării pentru încă un an, în schimbul la 10 milioane de lei și o listă de investiții suplimentare din partea Primăriei Chișinău atât la poligon, cât și în localitate. Spre exemplu, va fi începută proiectarea scurgerii apei din stația de tratare a levigatului, iar străzile din localitate vor fi în continuare reparate. Regia Autosalubritate va trebui să  evacueze deșeurile din Țaînțăreni de 2 ori pe lună. 

Între timp, gunoiștea de la Țînțăreni s-a confruntat și cu o situație de criză. Aceasta a ars timp de trei zile la finalul lunii iulie, intoxicând localnicii din zonă. 

Incendiul de la Gunoiștea de la Țînțăreni / dse.md

Incendiul s-a lăsat cu o demisie, deși cauza oficială și vinovații nu au fost anunțați nici până azi. Directorul de atunci al Regiei Autosalubritate, instituție care administrează gunoiștea, Eugeniu Axentiev, a fost demis la cererea primarului general de către Consiliul Municipal, din cauză că a gestionat incendiul cu neglijență și neprofesionalism. Mai mult, acesta își acorda nejustificat premii și a contractat servicii de spălare a autospecialelor care nu erau necesare, a scos la iveală o anchetă internă pornită de primărie. La aceeași ședință a Consiliului Municipal, un fost angajat de la Autosalubritate, care a lucrat 10 ani la instituție, a comunicat consilierilor că Eugeniu Axentiev ar fi dat foc intenționat deșeurilor de la Țînțăreni pentru a scăpa de deșeuri. 

După demiterea lui Eugeniu Axentiev, funcția de director interimar al Întreprinderii Autosalubritate i-a revenit lui Dumitru Vulpe, care activa de câteva luni la Regia Autosalubritate în calitate de vicedirector responsabil de marketing. Promovarea a ridicat suspiciuni de favoritism. Dorin Chirtoacă, consilier municipal de la PL, l-a acuzat că ar fi o persoană de încredere din cercul președintelui de atunci, Igor Dodon, ambii fiind originari din același sat, iar unii consilieri municipali din fracțiunea Partidului Șor s-au revoltat că numirea s-a făcut fără concurs.

Concluzie

Planul autorităților municipale pentru a asigura sortarea gunoiului din capitală deocamdată rămâne neclar. Aprobarea în ultima jumătate de an a două parteneriate public-private de către consilierii municipali, unul pentru servicii de sortare și altul pentru construcția unei uzine de sortare și reciclare, creează confuzie față de strategia primăriei de management al deșeurilor. Pe deasupra, construcția unei stații proprii de sortare este prevăzută în cadrul proiectului de 30 de milioane de euro contractat la finalul anului trecut.

Până în 2023 primăria trebuie să pună la punct sistemul de colectare separată a deșeurilor de către cetățeni în două fracții (biodegradabile și reciclabile), astfel eliminând gunoiul aruncat nesortat. De asemenea, trebuie să închidă tuburile prin care se colectează gunoi nesortat în blocurile de locuit. 

Între timp, 92% din tonele de gunoi produs zilnic de locuitorii din Chișinău ajunge la depozitul de la Țînțăreni, care este modernizat treptat. La finalul anului trecut a fost pusă în funcțiune o stație de tratare a levigatului. 

II. Stația de Epurare

Se împlinește curând un an de la criza mirosului neplăcut declanșată vara trecută de la Stația de Epurare, iar autoritățile municipale tot nu au o versiune uniformă despre cauza acestuia. 

În timp ce un raport de analiză al primăriei de la sfârșitul verii îndreaptă vina spre companiile care nu au stații de pre-epurare și deversează ape extrem de poluate în sistemul public de canalizare, sub privirile întreprinderii Apă-Canal, primarul general afirmă în mesajele sale publice că mirosul vine de la nămolul depozitat, după procesul de epurare, pe teritoriu. 

Puținele încercări ale întreprinderii Apă-Canal de a sancționa firmele care nu-și curăță apele poluate pe care le deversează în sistemul public de canalizare s-au oprit în instanță, așa că primăria a apelat la deputații din Parlament, pentru a le oferi mai multe puteri de sancționare.  

În același timp, administrația Apă-Canal își menajează proprii angajați care au închis ochii la neregulile admise de firmele poluante. 

Termenul pentru finalizarea lucrărilor de reconstrucție a stației de epurare s-a amânat cu o lună, până la finalul lui octombrie 2021. 

Sancțiuni pentru companiile poluatoare: primăria eșuează și apelează la Parlament

Primăria a făcut propriile investigații pentru a afla cauza mirosului urât de la stația de epurare, iar la finalul verii, pe 24 august, a fost publicat un raport, după 3 zile de cercetări. 

Astfel, s-a constatat că mirosul este cauzat de apele reziduale care au ajuns în rețeaua publică de canalizare cu concentrații de substanțe nocive care depășesc normele admisibile, lucru despre care s-a vorbit și până atunci. De vină ar fi agenții economici care nu au stații de pre-epurare proprii, așa cum obligă legea, care să curețe apele reziduale până a fi vărsate în rețeaua publică de canalizare.

O altă parte din vină o poartă Apă-Canal Chișinău, conform raportului, care deși ar fi putut suspenda furnizarea serviciilor de apă și canalizare către firmele care încălcau legea, a ales, în schimb, doar să-i taxeze suplimentar pentru concentrațiile depășite. 

Deși Apă-Canal a primit sarcina să găsească angajații care se fac vinovați de managementul prost, în special cei responsabili de clienții non-casnici, până în martie 2021, Apă-Canal nu a publicat informații despre vreo sancțiune aplicată angajaților săi. 

Ce a făcut, totuși, administrația Apă-Canal a fost să sancționeze unele companii. La finalul lunii august, întreprinderea a anunțat la una dintre ședințele săptămânale a serviciilor primăriei că a debranșat de la alimentarea cu apă și canalizare doi agenți economici, după ce controalele au arătat deversări care depășeau parametrii de poluanți. Acestea au fost singurele debranșări comunicate de administrația Apă-Canal. Mai mult, rapoartele date de întreprinderea Apă-Canal în cadrul ședințelor săptămânale de la primărie au încetat odată ce perioada de vară s-a încheiat, iar mirosul urât nu a mai deranjat. Pe site-ul întreprinderii lipsește vreo informație accesibilă public despre măsurile întreprinse față de agenții economici poluatori. 

Însă, puținele sancțiuni aplicate de Apă-Canal s-au oprit în instanță. Spre exemplu, firma specializată în  produse din pește și carne, „SLAVENA LUX”, a dat în judecată Apă-Canal Chișinău la începutul lunii septembrie și a cerut anularea avizului de debranșare. Cazul a fost făcut public de primarul general, care a acuzat judecătorii că sabotează eforturile municipalității de a menține orașul curat. Judecătoria Chișinău a interzis întreprinderii Apă-Canal să deconecteze agentul economic de la apă și canalizare, pe durata procesului de judecată. 

Deși Ion Ceban a declarat că va publica lista companiilor care încalcă normele permise de poluanți, acest lucru nu s-a mai întâmplat. 

Multe firme în continuare nu au stații de pre-epurare și deversează ape cu concentrații mărite de poluanți în sistemul public, așa că în martie primăria s-a adresat Parlamentului să-i dea mai multe pârghii pentru a constrânge agenții economici să respecte legea. Solicitarea a fost transmisă într-o rundă de audieri despre progresul lucrărilor de modernizare a stației de epurare. 

Dar în ultima jumătate de an, autoritățile municipale nu au mesaj clar în legătură cu cauza mirosului urât de la Stația de Epurare. Dacă ancheta primăriei din vara lui 2020 vorbește despre apele suprapopulate ale companiilor care nu au stații de pre-epurare, primarul general promovează o altă versiune.

Acesta a afirmat într-un mesaj public în martie 2021 că nămolul depozitat pe teritoriul stației de epurare este, de fapt, cauza principală a mirosului. Deși primăria a acoperit bazinele de nămol pentru a le bloca mirosul, problema nu este încă rezolvată. Zilnic se produc câte 100 de tone de nămol, pentru care autoritatea municipală a găsit soluția să fie trecute prin stații de piroliză, care va usca și îi va reduce volumul nămolului la temperaturi înalte. Ar fi nevoie de circa cinci astfel de stații în valoare de 5 milioane de euro în total. Pe 23 martie 2021, Ion Ceban a anunțat că Parlamentul a aprobat ca 60% din sumă să fie acoperită din Fondul Ecologic Național. Pentru restul banilor urmează să fie căutate alte surse de finanțare.

Reconstrucția Stației de Epurare aproape de final

Termenul pentru finalizarea lucrărilor de reabilitare a Stației de Epurare în cadrul proiectului de 24 de milioane de euro finanțat prin credite și granturi obținute de la partenerii externi a fost amânat din nou. Șantierul se va încheia la finalul lunii octombrie 2021, cu o lună întârziere față de ultimul angajament anunțat în această vară.

De fapt, conform contractului, lucrările urmau să fie terminate încă în iunie 2020, amânările au survenit din cauza pandemiei de coronavirus și a lucrărilor complexe care se execută. În prezent acestea sunt realizate în proporție de 75%. 

Progresul lucrărilor la Stația de Epurare / Facebook/Iv Ceban

Concluzie 

Primăria încă nu poate să garanteze că mirosul neplăcut de la Stația de epurare nu va reveni și în această vară. 

În primul rând, pentru că tehnologia necesară pentru a prelucra tonele de nămol produse zilnic și a le anihila mirosul este prea scumpă pentru a fi achiziționată în viitorul apropiat din bugetul municipal. 

În al doilea rând, firmele poluatoare care deversează ape uzate încă au mână liberă să-și continue activitatea, iar puținele încercări ale întreprinderii Apă-Canal de a le pedepsi prin deconectare de la sistemul de apă și canalizare au fost contestate în instanță. 

Totuși, chiar dacă însăși primăria a ajuns la concluzia că Apă-Canal a tolerat deversările care depășesc normele admise în lege, întreprinderea nu a luat vreo măsură în privința angajaților care se fac responsabili de atitudinea tolerantă față de companiile poluante. 

Concluzie finală

Primăria a reușit să coordoneze eficient mai multe investiții în infrastructura pentru managementul deșeurilor: s-au făcut modernizări la gunoiștea de la Țînțăreni și s-a obținut finanțare externă generoasă pentru a continua îmbunătățirile. Totuși, lipsește o viziune clară pentru cum va fi organizat mai departe sistemul de sortare și reciclare a deșeurilor din capitală. Mai multe decizii care se suprapun pentru a iniția parteneriate public-private în acest domeniu duc la riscul unor investiții ineficiente. 

Și în cazul mirosului neplăcut de la Stația de Epurare, autoritățile municipale s-au descurcat mai bine să aplaneze efectele, decât să rezolve problema structurală. Astfel, primăria a găsit o parte din sursele de finanțare necesare pentru instalații care să neutralizeze mirosul nămolului rămas în urma epurării, dar au eșuat să oblige companiile poluatoare să-și instaleze stații de pre-epurare.

Autoare: Felicia Crețu

Textul a fost elaborat în cadrul proiectul “Priority Driven Local Administration”, implementat de AO Primăria MEA, datorită suportului generos din partea poporului american, oferit prin intermediul Agenției Statelor Unite pentru Dezvoltare Internațională (USAID).  Materialul reflectă opinia autorului și nu reprezintă viziunea USAID sau a Guvernului Statelor Unite.