Bugetare participativă sau de ce cetățenii trebuie să aleagă prioritățile

Bugetarea participativă este o mică școală a democrației. Da, ea înseamnă rezolvarea unor probleme locale – reparație de trotuare, acces la apă potabilă, mai mult spațiu verde – dar înseamnă și un proces prin care cetățenii învață cum funcționează bugetul orașului și administrația publică locală în general. Participanții deprind abilități de mobilizare a comunității, de revendicare a drepturilor și simt că pot influența lucrurile. 

Povestim istoria bugetării participative, arătăm exemple din orașe bogate și sărace, arătăm dificultățile și ne amintim despre micile greșeli din mun. Chișinău. Bugetul civil din 2021 va fi un test de transparență, implicare a cetățenilor și, nu în ultimul rând, de oraș inteligent pentru autoritățile publice locale. 

 

Ce este bugetarea participativă și de ce este importantă

Bugetarea participativă (BP) este un proces prin care cetățenii decid cum este cheltuită o anumită parte din bugetul public. Poate avea denumiri diferite: buget participativ, buget civil (cum este în mun. Chișinău), bugetul cetățenilor (în mai multe state din Africa). De regulă, acesta se implementează la nivel local. În 2014, aproape 1 500 de localități din întreaga lume au însușit acest instrument de democratizare. Deși alte surse vorbesc chiar de 11 000. 

Un studiu din 2007 al Băncii Mondiale explică importanța bugetării participative. Acesta spune că: „aceste programe creează oportunități de implicare, educare și împuternicire a societății civile, care ajută la crearea unei societăți civile mai dinamice.” BP, conform aceluiași text, ajută la promovarea transparenței, care contribuie la reducerea ineficienței și corupției autorităților. 

Totodată, bugetarea participativă contribuie la o claritate mai mare a priorităților dintr-o comunitate și creează oportunități pentru cetățeni să influențeze procesul decizional. 

 

Acest exercițiu democratic este important pentru că:

1) Implică cetățenii în gestionarea fondurilor publice. Multe dintre țările lumii au carențe la transparența bugetară, iar cetățenii se simt înstrăinați de acest proces complicat. Prin procesul de bugetare participativă, cetățenii pot învăța cum funcționează procesele financiare din Primării și să redirecționeze anumite resurse publice pentru prioritățile lor. 

 

2) Este o mică școală de democrație. Cetățenii însușesc o serie de cunoștințe și abilități. Cum funcționează finanțarea proiectelor, cum funcționează administrația publică locală, cum să planifice un proiect comunitar, cum să mobilizeze cetățenii, cum să promoveze ideea lor etc. 

 

 

3) Ajută la identificarea priorităților reale sau la încurajarea apariției unor priorități ignorate. BP poate fi un sondaj de opinie, prin care se identifică probleme care altminteri nu apar pe agenda publică, iar grupurile subreprezentate de aleșii locali pot avea un cuvânt de spus. 

 

4) Încurajează transparența și responsabilitatea autorităților publice. Odată ce cetățenii înțeleg cum funcționează procesul decizional, cum să-și facă vocea auzită și să găsească susținători, pot pune presiunea necesară pe autorități.

Aceste avantaje vor fi regăsite într-o formă sau alta în studii și articole despre BP. Unele reviste de specialitate însă se pot referi și la dimensiunea psihosocială. Un articol, care se bazează pe analiza a două studii de caz, spune că populația care participă în BP se împuternicește, la fel se întâmplă și cu populația care știe că poate participa. „Din perspectiva socială și psihologică, împuternicirea cetățenilor, fără îndoială este cea mai importantă trăsătură, pentru că ridică persoana la condiția de jucător politic vs. rolul de utilizator sau consumator”, concluzionează studiul. 

 

 

Alte studii, bazate pe experiența a 120 de orașe care au adoptat BP în Brazilia (inițiatoarea și promotoarea acestui model), indică un impact asupra sănătății cetățenilor. Mai exact, acestea au înregistrat o creștere a cheltuielilor pe educație și sanitație și o descreștere a mortalității infantile. Totuși, aceste rezultate nu numaidecât pot fi extrapolate asupra altor localități. 

 

De unde a pornit și ce succese are 

Porto Alegre – începutul

Bugetarea participativă a fost inventată în Porto Alegre ca răspuns la creșterea rapidă a orașului și incapacitatea de a oferi servicii de bază rezidenților săi. În 1989, partidul nou ales al muncitorilor a inversat procesul de luare a deciziilor, astfel încât cetățenii au decis cum a fost cheltuită o parte din bugetul unui oraș. Procesul a dat o voce celor săraci, ale căror necesități erau de regulă ignorate. 

Bugetarea participativă a contribuit la o distribuție mai echitabilă a serviciilor publice ale orașului. Până în 1997, rețelele de canalizare și apă au crescut de la 75% la 98%; bugetele pentru sănătate și educație au crescut de la 13% la aproximativ 40%; numărul școlilor de patru ori; iar construcția de drumuri în cartierele sărace a crescut de cinci ori. Participarea la ședințele de bugetare a crescut de la mai puțin de 1.000 de persoane pe an în 1990 la aproximativ 40.000 în 1999.

 

Mai concret asta s-a întâmplat așa: 

– Cetățenii au primit informații despre bugetul orașului în cadrul întâlnirilor la nivel de district. Delegații, selectați dintre persoanele care au participat la aceste întâlniri, întocmeau o listă de priorități pentru proiecte în viitorul buget, în consultare cu publicul larg și administrația.

– Toți cei care participau votau prioritățile proiectelor și alegeau câte doi delegați din fiecare district în Conselho do Orçamento Participativo (Consiliul Bugetar Participativ – CBP).

– Pe lângă adunările raionale ce țineau de teritoriu, au fost create și adunări pe probleme la nivelul întregului oraș; în cadrul cărora la fel se desemnau  câte doi delegați la CBP.

 – Bazat pe recomandările acestor adunări, CBP elabora un proiect de buget plus un plan de investiții și le prezenta consiliului local pentru evaluare și decizie finală. Acest Consiliu a fost, de asemenea, responsabil pentru elaborarea regulilor de planificare a următorului buget. Aceste reguli includeau formule de alocare dezvoltate special pentru a asigura tratamentul echitabil al districtelor sărace și bogate. Structurile bugetului participativ au fost dezvoltate în mare măsură în mod autonom; se intenționa revizuirea lor an de an.

 

Bugetare participativă nu e doar pentru statele bogate. Cazul Camerun

În Camerun, politicile urbane au ignorat persoanele vulnerabile, mai ales în ceea ce ține de accesul la apă, energie, educație și protecție socială. De fapt, așezările informale reprezintă până la 90% din zonele urbane, iar sărăcia afectează mai mult de 40% din cetățeni. 

Cartierele Nkolo și Brazzaville din orașele Yaoundé și Douala, prin bugetare participativă, și-au îmbunătățit accesul la apă potabilă, securitatea terenurilor, electrificarea publică și infrastructurile școlare. Timp de zece ani, populația din aceste districte a participat la forumuri locale de bugetare, unde o varietate de grupuri, inclusiv vulnerabile, s-au mobilizat pentru a-și face vocea auzită. 

Peste zece mii de persoane au dezbătut diverse probleme și soluții pentru serviciile furnizate în localitățile lor. Drept urmare, în Yaoundé și Douala, ca și în celelalte sute de comunități angajate pentru PB, veniturile locale au crescut semnificativ și au întărit contractul social în comunitate. 

 

„Tu decizi”, experiența britanică pentru servicii mai bune

Între 2009 și 2010, proiectului „Tu decizi!” i s-au acordat peste 5 milioane de lire sterline în doi ani de către Consiliul Tower Hamlets. Regiunea a fost împărțită în opt zone de parteneriat local (PL). Câte un eveniment a avut loc în fiecare PL, iar grupurile de coordonare PL (alcătuite din rezidenți, consilieri și furnizori de servicii) au ajutat la monitorizarea și modelarea serviciilor care vor fi furnizate în zona lor locală.

O campanie de promovare care a utilizat atât metode tradiționale (afișe și pliante), cât și conexiuni (cum ar fi cele ale consilierilor și membrilor grupului de conducere), a fost folosită pentru a ajunge la cât mai multe comunități posibil. Oamenii au fost încurajați să se înregistreze la evenimente de buget participativ, cu o capacitate de cel puțin 100 de persoane. Per total, 815 persoane au participat.

Fiecare PL a primit 280 000 de lire sterline pentru a cumpăra proiectele oferite de consiliu. Evenimentele au fost împărțite în trei etape. 

– Participanții au fost informați despre fiecare dintre proiectele de pe listă. 

– Au discutat ce servicii le-au plăcut și de ce le-au considerat importante pentru zona lor locală.

– Au votat, într-o manieră interactivă, cumpărând cele mai populare articole din listă pe o serie de runde, urmărind cum suma totală de bani scade pe măsură ce au cheltuit.

 

Politizare, plictiseală și simulare 

Exemplele prezentate mai sus indică că bugetul participativ poate fi adoptat în orașe bogate sau sărace, cu o populație cu mai mult sau mai puține deprinderi democratice, cu un număr divers de populație  și cu sume variate de finanțare. 

Totuși, multe din administrațiile publice locale pot doar simula acest proces participativ și numi generic „buget participativ” anumite consultări publice; sau pot limita accesul anumitor persoane la procesul decizional; sau diminua accesul la fonduri; sau a nu explica, promova și oferi instrumentele necesare (cum este și cazul mun. Chișinău). 

Chiar și în Porto Alegre, după schimbarea partidului de guvernământ, fondurile dedicate bugetării participative au fost reduse, la fel a fost diminuat și caracterul participativ. În 2016, în general BP a fost suspendat pentru doi ani.  Declinul BP, conform unora, se datorează factorilor politici, fiscali și tehnici. 

1) Politizarea – Bugetarea Participativă a fost asociată cu partidul muncitorilor.

2) În anii 1990, municipalitățile din Brazilia au avut acces la finanțări mai flexibile. Începând cu anul 2000, transferurile către municipalități au devenit mai rigide.

3) Procesele BP suferă de limitări tehnice și instituționale importante. Acestea funcționează cel mai bine în primii ani, când scara este încă limitată, iar cetățenii sunt entuziasmați de această abordare nouă. Pe termen mai lung, așteptările pot depăși ceea ce BP poate oferi efectiv și poate apărea „oboseala participării”.


Chișinăul – nici nu am început bine…

În anul 2017, la inițiativa mai multor activiști este adoptat bugetul civil. La nici doi ani, finanțarea pentru anul 2019 era deja suspendată. În perioada 2017-2018 au fost aprobate 68 proiecte, dintre care s-au implementat 44. Conform activistului Vitalie Sprînceană, unul din promotorii acestui instrument, BP are câteva deficiențe în mun. Chișinău:

1) Absența totală a unor resurse financiare suplimentare pentru promovarea proiectului;

2) Lipsește o platformă on-line (un site de participare) care să expună proiectele într-o formă accesibilă, să permită discuția lor etc.

3) În al treilea rând, BP era aproape în totalitate lipsit de o infrastructură off-line. Altfel spus, el era doar un concurs pe internet. 

4) În al patrulea rând, pentru o dezvoltare mai bună, BP ar fi avut nevoie de o lege organică specială sau de ajustări ale cadrului legal în domeniul planificării bugetare. 

Până astăzi, se discută în Consiliul Municipal despre implementarea a 13 proiecte restante din cadrul bugetului civil din 2017-2018. În iarna lui 2019, Primăria a inițiat consultări publice pentru a modifica regulamentul. 

În 2020, conducerea Primăriei a venit cu o soluție de externalizare a bugetului civil către o organizație internațională. Propunere criticată de cetățeni. Detaliat puteți citi în articolul de pe Platzforma. La 13 august, Consiliul Municipal aprobă noul regulament, iar în 2021 procesul va fi din nou reluat. 


Concluzie

Bugetul civil în mun. Chișinău, pentru anul 2021, este un test al deschiderii administrației publice locale către cetățeni. Acest proces trebuie să învețe din greșelile anterioare și să asigure explicația acestui instrument democratic, să ajungă la o diversitate de grupuri care locuiește în Chișinău, să ofere mai multe instrumente pentru discuții publice și influențarea deciziilor – online și offline, și să schimbe agenda priorităților conform necesităților cetățenilor. 

Autoare: Vlada Ciobanu 

 

Subscrie

Scrie o petiție

Contacte

Adresa postala:

MD-2012 Chisinau

str. Sciusev 101

E-mail:

echipa@primariamea.md