Sute de voluntari implicați și mii de persoane ajutate. Povestim despre Inițiativa Împreună Împotriva COVID-19 la un an de activitate

Linia Verde de asistență socială este un serviciu lansat de Primărie la începutul pandemiei de COVID-19 și gestionat de o rețea de voluntari „Inițiativa Împreună Împotrivă COVID-19”. Aceștia preluau apelurile și ofereau pachete cu alimente sau medicamente celor neajutorați. Produsele erau cumpărate din donațiile cetățenilor, ale companiilor, fundațiilor locale sau străine. Timp de un an de zile, Inițiativa „Împreună Împotriva COVID-19” a adunat 585 voluntari și voluntare, ajutat 10 674 beneficiari și beneficiare, livrat 4 350 pachete alimentare și colectat 2 456 463 lei. Recent, echipa a anunțat că Linia Verde a trecut în subordinea funcționarilor Primăriei. Am discutat cu Constanța Dohotaru, una din coordonatoarele Inițiativei, să înțelegem ce s-a întâmplat cu Linia Verde timp de un an și ce planuri are echipa după ce le-a fost „luată” sursa apelurilor.

Despre Inițiativa „Împreună Împotriva COVID-19”: multă muncă, dedicare și dorință de a-i ajuta pe cei vulnerabili

Totul a început cam în 20 martie anul trecut, când Eugen Camenscic (n.a. un coordonator în cadrul inițiativei) a mers la primărie să-i întrebe dacă au nevoie de ajutor și ce se întâmplă cu persoanele vulnerabile. Primăria a menționat că ar dori, împreună cu Direcția Asistență Socială și Sănătate (DGASS), să deschidă o Linie Verde care să ajute persoanele bătrâne sau vulnerabile cumpărându-le produse, cu ajutorul unor voluntari. Eugen a făcut un formular pe google, datorită căruia s-a adunat echipa de voluntari. La început, spectrul de servicii oferite era mai larg. Au fost persoane care s-au ocupat de persoanele fără adăpost, care au rămas fără de mâncare, pentru că au fost închise cantinele sociale. Exista și o echipă „de dezinfectare” care a lucrat cu Întreprinderile Municipale de Gestionare a Fondului Locativ (ÎMGFL) pentru dezinfectarea blocurilor. 

Primăria ne-a oferit o listă de 35 000 persoane cu un venit lunar sub 3000 lei. A fost formată o echipă de vreo 50 persoane, coordonată de Natalia Screlea, care le suna și le întreba de ce au nevoie. Și mai exista echipa „Velik”, care pe timpul stării de urgență distribuia prânzuri calde în sector celor care aveau nevoie. Ulterior, fiecare dintre voluntarii noștri, dar și susținători, au pus afișe în capitală despre Linia Verde și posibilitatea de a primi ajutor de la primărie. Atunci am început să primim apeluri de la mai mulți oameni care ne-au solicitat ajutorul. 

Mers pe jos câte zece kilometri și cărat saci de 17-20 kg fiecare: ce înseamnă voluntariatul în echipa Inițiativei

Fiecare voluntar avea un rol diferit, în baza a ceea ce și-a ales. Totodată, indiferent de tipul de echipă, noi incurajam să fie cât mai gender balanced, chiar și atunci când se părea că activitatea ar fi una mai „masculină”. 

Echipa de dezinfectare mergea în blocurile oamenilor și dezinfecta spațiile publice: ascensoare, coridoare etc. Asta însemna să poarte în spate echipamentul de dezinfecție, de vreo 10 kg, și să meargă pe jos cu el vreo 10 km.

Deși este o activitate dificilă, am avut persoane, spre exemplu Lucia Aprodu, care o făceau aproape zilnic.

Echipa „Velik” livra zilnic în jur de 50 de prânzuri calde per sector donate de parteneri. Prânzurile mergeau la persoanele care fie nu aveau bucătărie sau plită, fie erau țintuite la pat, fie erau prea bătrâne. Prânzurile au fost livrate pe perioada stării de urgență, pentru că atunci asistenții personali sau sociali, majoritatea fiind persoane în vârstă și în categoria de risc, nu se putea deplasa acasă la beneficiari.

Echipa care se ocupa de parteneriate era responsabilă de a aduce noi donații. Timp de un an au fost multe colaborări, începând cu firme mici, spre exemplu un producător de miere care a donat vreo sută de borcănașe pentru beneficiari, la companii mari precum Tucano Coffee, Trattoria della Nonna și Franzeluța. De asemenea, am organizat și câteva campanii de crowdfunding. Per total, am reușit să adunăm aproximativ 2 milioane și jumătate de lei în perioada aceasta de 1 an. Totodată, echipa a câștigat și granturi care să ajute la crearea unei schimbări sistemice. 

Lucrul cu primăria: fără experiență de colaborare cu voluntari, dar cu o dorință mare de a ajuta locuitorii

De la bun început, primăria a fost foarte interesată să conlucrăm și chiar avea nevoie de voluntari care să-i ajute. Și noi, de la bun început, eram bucuroși să ajutăm și eram mereu disponibili. Lucram în jur la 15-16 ore pe zi, chiar dacă regimul unor voluntari, în mod normal, ar fi de lucru câteva ore pe zi. Eram voluntari absolut full-time, însă oricum voluntari. Totuși, la un moment dat reprezentanții primăriei au început să lucreze cu noi de parcă am fi fost angajați, solicitând tot felul de rapoarte și, astfel, încărcându-ne și mai mult. Acest lucru a fost cauzat, probabil, din lipsa de experiență de lucru cu voluntari la general. Totodată, la fel probabil din lipsa de experiență, la început condițiile de muncă au fost dificile. Tot ceea de ce aveam nevoie trebuia să solicităm, aceeași butelie de apă, spațiu de lucru sau materiale de protecție. Echipamentul de protecție a fost cel mai dificil de obținut deoarece în primele luni de pandemie stocurile erau limitate, iar primăria trebuia să aprovizioneze spitalele municipale, Astfel, pentru că era început de pandemie și nu prea se găseau măști și alte echipamente în Moldova, nici noi nu prea aveam acces la ele. Noi, coordonatorii, nici nu purtam măști, fiind toată ziua închiși în birou. Cei care livrau fie avea ale lor personale, fie le oferea Direcția, însă când se terminau, rămâneau și ei fără. Totuși, pentru ei era important să poarte mască, pentru că interacționau cu beneficiarii și deja se cunoștea experiența din Italia în care anume asistenții sociali au infectat persoanele în vârstă la domiciliu. Un alt lucru pe care l-am cerut a fost să fie creat un post în cadrul DGASS, la care să fie angajată o persoană dintre coordonatori, care să mențină și pe viitor activitatea cu voluntarii și să continue să lucreze cu direcția și cu beneficiarii. Propunerea a fost primită diferit, pe alocuri cu o atitudine pozitivă, alteori cu reticență. Postul așa și nu a fost creat. 

Peste o lună și ceva de activitate, unul dintre coordonatorii noștri s-a îmbolnăvit. Tot el, pe lângă coordonare, seara mai livra pachete la domiciliul beneficiarilor. Așa am ajuns să rugăm primăria să ne testeze. A fost ceva foarte confuz, pentru că primarul, la care aveam acces direct, ne-a zis că ne vor testa neapărat. Totodată, reprezentanții DGASS ne-au spus că, pentru că nu aveam simptome, nu era sens să ne testeze. După acest refuz, am apelat la Dan Perciun, deputat PAS, care se înscrisese la început de pandemie în calitate de voluntar, iar el și colegii au acceptat să ne testeze din contul partidului la un laborator privat. În urma testării s-a adeverit că încă o persoană era bolnavă. După acest caz, noi am eliberat biroul din incinta primăriei, am spălat și dezinfectat totul și ne-am izolat. Primăria a achitat pentru a doua rundă de testare, cea pentru oamenii care au interacționat direct cu a doua persoană depistată pozitivă. 

După aceasta, colaborarea a continuat la distanță. Un pastor ne-a oferit un depozit în folosire și acolo țineam produsele și făceam pachetele cu voluntarii, iar apoi echipele le livrau.

Așa a fost până recent, când Linia Verde, care fusese mutată în telefonul Nataliei pentru ca să fie mobilă, a încetat să funcționeze. Natalia a discutat cu șefa direcției, care a menționat că și-ar dori continuarea colaborării, însă linia să fie într-un birou al primăriei. 

Planuri de viitor: livrările au fost ajutor urgent, acum să lucrează la dezvoltarea sistemică

După un an de zile, am decis cu echipa că ne vom opri aici. Fiecare dintre noi a avut câteva burnout-uri (n.a. sindromul epuizării profesionale), pentru că este o activitate dificilă, atât fizic, cât și moral și psihologic. Interacțiunea cu beneficiarii este dificilă, pentru că mulți dintre ei trăiesc în condiții inumane, chiar dacă în capitală. Am văzut familii cu doi copii trăind în camere de cămin, persoane în etate care trăiesc fără căldură sau plită de gaz, persoane care trăiesc cu o pensie de 700 lei pe lună și care, efectiv, nu au cum supraviețui, oameni singuratici, fără familie sau cu copiii plecați departe. 

O bună parte din cei cu care am interacționat aveau nevoie, în primul rând, să vorbească cu cineva. Doar apoi aflam că nu au ce mânca. 

Totodată, am realizat că trebuie să ne redirecționăm activitatea spre o schimbare sistemică. Livrarea pachetelor a fost un ajutor urgent într-o perioadă haotică. Nu rezolvă problema, ci pur și simplu ameliorează consecințele ei. Acum începem să lucrăm pentru a face o schimbare în sistem. 

Împreună cu echipa Code4Moldova am creat site-ul voluntar.md, care la moment este în versiune de testare, iar pe viitor planificăm să îl utilizăm pentru a conecta beneficiarii cu voluntari. Continuăm să lucrăm în cadrul asociației „Laolaltă”. La moment planificăm o campanie pentru a ajuta 8 persoane sau familii. 

Noi ne vom ocupa mai mult de partea logistică, iar campania va fi mediatizată de o televiziune locală. În curând începem și un alt proiect, finanțat de Uniunea Europeană prin intermediul People in Need Moldova.

Ne care vom contribui la dezvoltarea unor comunități de lideri informali în 5 cartiere din capitală, astfel încât membrii comunităților respective să se poată ajuta unii pe ceilalți în cazul unei noi crize, dar și să învețe cum să lucreze cu autoritățile publice locale.

În ce privește livrările, vom continua timp de 1-2 luni, în limita stocului disponibil. 

Membrii Inițiativei Împreună Împotrivă COVID-19. Sursa: facebook.com/voluntar.md

Persoanele care au nevoie de informații sau ajutor în perioada pandemică pot să apeleze în continuare la serviciile Primăriei. Pentru întrebări cu privire la asistența medicală, apelați la nr. 0800-00080; pentru întrebări și solicitări de asistență socială, apelați 0800-00090. Apelurile sunt primite de luni până duminică, de la 08.00 la 17.00. Totodată, puteți apela direct la Direcția Generală Asistență Socială și Sănătate, la numărul 022 270 945 sau contactând direct oficiile sectoriale.

Autoare: Cristina Sîrbu