Strada 31 august și viziunea autorităților pentru transportul alternativ

Proiectul de reabilitare a străzii 31 august 1989 și transformarea acesteia în „Coridor Verde” urmează să fie implementat de către primărie. Documentul, supus consultărilor în luna iulie, vine după mai bine de un an în care comunitatea de utilizatori de transport alternativ a cerut de la autorități să fie modificat conceptul inițial. Astfel, noua schiță pune mai mare accent pe comoditatea celor care utilizează bicicletele, trotinetele și alte mijloace de transport alternativ, prin crearea a două benzi de circulație: o pistă în două sensuri pentru bicicliști/ste și alți orășeni care se deplasează cu transport alternativ și cealaltă dedicată autovehiculelor. Totuși, deși autoritățile vorbesc de „Coridor Verde”, acestea planifică să defrișeze 46 de arbori, dintre care doar șase sunt indicați în proiectul prezentat publicului. Totodată, în proiect nu sunt mențiuni despre plantarea a 130 de arbori noi – lucru prevăzut în schița inițială de proiect prezentată anul trecut.

Greenway și „Coridorul verde” chișinăuian

Coridoarele verzi (greenways) sunt piste destinate, de obicei, mijloacelor de transport fără motor, care au scopul de ușura circulația locuitorilor de acasă la locul de muncă, la școală, instituții medicale sau culturale și alte destinații. Acestea sunt deseori create acolo unde deja sunt prezente elemente naturale, alei de arbori, malul râurilor, păduri etc., sau unde se dorește înverzirea spațiului. 

Caracteristicile principale ale greenways sunt: 

- Să fie green, adică verzi; 

- Să fie accesibile, create în absența unui relief, astfel încât să permită deplasarea fără efort a tuturor membrilor comunității; 

- Să fie sigure, mai ales prin limitarea accesului autovehiculelor. 

Primul „coridor verde” oficial din capitală urmează să fie creat pe strada 31 august 1989 din sectorul Centru, în intervalul dintre str. Sciusev și str. Ciuflea, cu intenția de a conecta Parcul Dendrarium și Parcul „Valea Trandafirilor”. Strada este umbrită din ambele părți ale carosabilului de arbori masivi și dispune de două benzi de circulație și de trotuare spațioase. Pe această stradă sunt amplasate mai multe instituții culturale, de la Muzeul de Artă până la Biblioteca Națională „Vasile Alecsandri”. Implementarea proiectului este realizată cu sprijinul financiar al Băncii Europene pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD) și al Băncii Europene de Investiții (BEI). 

Reabilitarea străzii 31 august 1989: ani de proiectare fără rezultate

În 2016, Laboratorul de arhitectură MIEZ a propus reabilitarea tronsonului de stradă cuprins între str. Maria Cebotari și str. Pușkin. Proiectul presupunea transformarea acestui segment în unul pietonal, prin acomodarea tuturor necesităților cetățenilor, fără investiții majore în infrastructură și financiare. 

Schița elaborată de Laboratorul de arhitectură MIEZ

În iulie 2020, Primăria a anunțat despre intenția de a reabilita strada și a o transforma într-un „Coridor Verde”, care să prioritizeze deplasarea pietonilor și a celor care utilizează transport alternativ. Conform acestui proiect, carosabilul urma să aibă o lățime de 5,5 metri, fiind format din două benzi de circulație, dintre care una dedicată transportului public. Pe marginea stângă a carosabilului erau preconizate parcări paralele cu drumul. Deplasarea transportului alternativ ar fi avut loc pe două piste special amenajate pe ambele părți ale carosabilului, fiecare într-o direcție. Proiectul presupunea și reabilitarea în totalitate a trotuarelor, menținând lățimea acestora și plantarea a aproximativ 130 de arbori noi. 

Această propunere a fost prezentată oficial pe 20 septembrie 2020, în cadrul săptămânii dedicate mobilității urbane, stârnind mai multe critici din partea comunității de bicicliști, inclusiv lățimea insuficientă a pistelor, lipsa delimitării acestora prin denivelări și imposibilitatea de a circula liber dinspre Botanica spre Buiucani deoarece strada e cu sens unic în direcția inversă.  

Mai mulți orășeni s-au arătat îngrijorați de proiectul respectiv, menționând că acesta până la urmă favoriza deplasarea autovehiculelor și nicidecum cea a persoanelor care utilizează transport alternativ. Deși primarul general se arăta hotărât să înceapă lucrările cât mai curând, în luna noiembrie autoritățile mai organizau o rundă de consultări. Și la aceasta, utilizatorii de transport alternativ s-au arătat nemulțumiți de proiect, însă autorii proiectului au reiterat că modificări esențiale nu pot fi făcute proiectului din lipsă de spațiu și de timp, chiar dacă acestea ar fi necesare. 

Totuși, autoritățile nu au demarat procedura pentru procurarea serviciilor de reabilitare a străzii 31 august 1989, iar în luna aprilie 2021, membrii Grupului de lucru pentru transport alternativ au anunțat o mică victorie: proiectul de reabilitare a străzii 31 august 1989 a fost modificat. 

Conform noului proiect, carosabilul va fi împărțit într-o bandă dedicată circulației vehiculelor și a transportului public pe partea dreaptă, cu o lățime de 4 metri, și o pistă în două direcții pentru circulația persoanelor cu transport alternativ pe partea stângă, cu o lățime de 2.70 metri. 

Pista va fi delimitată de banda dedicată circulației autovehiculelor, cu ajutorul unor denivelări artificiale. Celelalte componente ale drumului precum spații verzi, trotuare și trotuare tehnice, vor fi reabilitate, fiind introduse și elementele destinate persoanelor cu dizabilități, însă vor menține configurația actuală. Deși reabilitarea străzii 31 august 1989 presupune transformarea acesteia în „Coridor Verde”, proiectanții își propun să taie 46 de arbori. În schițele proiectului, sunt indicați șase dintre aceștia, care se află pe partea stângă, între str. Armenească și str. Ciuflea. Despre ceilalți 40 de arbori autoritățile nu au oferit informații. Mai mult, plantare a 130 de arbori din proiectul inițial nu a fost menționată. 

Comparația între proiectele de renovare a str. 31 august 1989 din 2020 și 2021. Sursă: Primăria Mea

Noul proiect, conform utilizatorilor de transport alternativ, este mult mai bun decât precedentul, punând accent pe transport alternativ în loc de cel al autovehiculelor private. Totuși, membrii comunității au recomandat autorităților să: 

- Limiteze viteza la 30 km/hr pe toată strada; 

- Securizeze intersecțiile prin ridicarea nivelului acestora față de carosabil; 

- Renunțe la buzunarul pentru transportul public, astfel încât acesta să se deplaseze mai rapid; 

- Regândească scurgerile pluviale; 

- Înlăture bordurile pe tronsonul cuprins între bd. Bănulescu-Bodoni și str. Pușkin.

După consultarea din luna iulie, proiectul nu a mai ajuns în vizorul publicului. Deși, conform procedurii, autoritățile ar fi trebuit să prezinte tabelul de divergențe la scurt timp după consultare, menționând care propuneri au fost acceptate, care refuzate și motivul refuzului, tabelul încă nu a fost publicat. Totodată, pe platforma mtender.gov.md, nu găsim nicio licitație pentru procurarea lucrărilor de reabilitare a străzii 31 august 1989 și/sau transformarea acesteia în coridor verde.

De ce „Coridorul verde” din strada 31 august 1989 este important

Conform unui articol despre calitatea aerului în municipiu, normele de poluanți în Chișinău sunt în limitele normalului doar patru zile pe an. Cantitatea de poluanți toxici, care afectează sănătatea cetățenilor, este în primul rând determinată de numărul mare de mașini prezent în capitală. Conform aceluiași articol, doar în ultimul an (2020), numărul de mașini a crescut cu 7 145, ajungându-se la 225 594 de autovehicule în capitală. Pe lângă bolile cauzate de poluare, precum cele cardiovasculare, pulmonare și canceroase, numărul mare de mașini este o povară pentru infrastructura municipală. Astfel, orașul nu este adaptat la moment pentru un asemenea număr de autovehicule. 

Infografic: evoluția numărului de mașini în mun. Chișinău. Sursă: Primăria Mea

Pe de altă parte, utilizarea mijloacelor de transport alternativ - biciclete, trotinete, role, skateboards etc, este o modalitate ecologică și sănătoasă de a se deplasa dintr-un punct în altul al orașului, care nu îngreunează traficul și nu ocupă mult loc din spațiul public.

În municipiul Chișinău tot mai multe persoane se deplasează cu mijloace de transport alternativ. Acest lucru este confirmat inclusiv de numărul sporit de bicicliști participanți la evenimente precum VeloHora, care în 2016 a adunat aproximativ 13 000 participanți. Totuși, majoritatea bicicliștilor nu utilizează bicicleta ca mijloc de transport obișnuit. Motivul principal, conform unui sondaj realizat în 2020 de Grupul de lucru pentru transport alternativ, este lipsa infrastructurii necesare. Conform aceluiași sondaj, aproximativ 78% dintre respondenți ar utiliza mijloace de transport alternativ în cazul în care ar apărea infrastructura potrivită. Acest lucru este confirmat și de reportera NewsMaker Irina Florescu, care a discutat cu mai mulți utilizatori de transport alternativ într-un articol comprehensiv la subiectul respectiv. 

Ce fac autoritățile municipale pentru transportul alternativ?

În perioada pandemică, în care autoritățile locale din diverse țări au făcut eforturi pentru dezvolta transportul alternativ, autoritățile de la Chișinău au demonstrat că aceasta nu este o prioritate pentru municipiu. Astfel, în proiectul de buget municipal pentru anul 2021, inițial categoria „Transport alternativ” nu se regăsea. După mai multe consultări și efortul membrilor Grupului de lucru pentru transport alternativ, primăria a alocat 4 milioane de lei, din bugetul local pentru dezvoltarea acestei componente a infrastructurii. Conform Grupului de lucru, fondurile respective ar trebui utilizate în felul următor: 

– 1,5 milioane lei – crearea primului traseu de 15 km dedicat transportului alternativ, pe ruta Botanica – Centru – Râșcani, conform celui inclus în Strategia de dezvoltare a transportului alternativ; 

– 1 milion lei – înlăturarea a 5000 de metri de borduri din intersecții; 

– 30 mii lei – instalarea a 30 indicatoare rutiere pentru biciclete; 

– 360 mii lei – crearea unei subdiviziuni dedicate transportului alternativ, cu două persoane angajate, în cadrul aparatului Primăriei; 

– 1 milion lei – instalarea a 100 de parcări pentru biciclete/trotinete, în tot orașul; 

– 20 mii lei – desfășurarea unei campanii de informare și sensibilizare față de pietoni și bicicliști;

Ulterior, în luna martie, autoritățile au publicat și au propus spre consultare o Strategie de dezvoltare a transportului alternativ în municipiul Chișinău, pentru anii 2020-2026. Principalele prevederi ale strategiei erau: 

– Crearea unei rețele de trasee cu o lungime totală de 200 km în orașul Chișinău; 

– Schimbarea atitudinii locuitorilor față de transportul alternativ; 

– Creșterea numărului celor care utilizează bicicleta ca mijloc de transport zilnic până la 1% (6360 locuitori); 

– Creșterea numărului de parcări pentru biciclete lângă punctele de interes public.

Documentul, deși la prima vedere a stârnit entuziasmul orășenilor, ulterior a ridicat mai multe semne de întrebare, unele legate de aspecte tehnice (conformarea la standardele europene privind lățimea pistelor, înlăturarea bordurilor etc), la lipsa unui plan de implementare și a unei viziuni de dezvoltare a rețelei de piste pentru bicicliști spre suburbiile orașului. Documentul, după etapa de consultare și modificare în baza propunerilor cetățenilor, ar trebui aprobat de către Consiliul Municipal Chișinău (CMC). Totuși, din luna martie și până în prezent, versiunea modificată nu a fost publicată, iar strategia a lipsit de pe agenda consilierilor locali. 

Și celelalte proiecte create pentru a dezvolta infrastructura dedicată transportului alternativ, nu au fost consultate cu comunitatea care ar beneficia în primul rând de acestea și au fost criticate aspru. Există mai multe exemple, de la pistele create în sectorul Buiucani, pe str. Calea Ieșilor și str. Deleanu, la cele din sectorul Ciocana, pe str. M. Sadoveanu și bd. Mircea cel Bătrân. Printre cele mai comune probleme în cazul acestor piste, sunt lățimea insuficientă, borduri care nu sunt coborâte la accesele în curți, crearea acestora din contul trotuarelor sau a spațiilor verzi și lipsa delimitării - astfel încât pietonii merg pe pistă impiedicând deplasarea cu viteză, iar mașinile se parchează pe ea.  

Piste pentru bicicliști amenajate în sectorul Buiucani

Deși în ultima perioadă vedem că autoritățile atrag mai multă atenție dezvoltării transportului alternativ, eforturile acestora deseori par a fi făcute doar pentru bifă, în lipsa consultării sau luării în considerație a opiniei beneficiarilor principali - utilizatorii de transport alternativ. În acest context, Coridorul Verde de pe strada 31 august 1989 rămâne unicul proiect al primăriei Chișinău de infrastructură dedicată bicicliștilor și biciclistelor, dar și celorlalți utilizatori și utilizatoare de transport alternativ din municipiul Chișinău, care a fost prezentat și consultat și are potențialul de a fi benefic pentru orășeni și oraș. Acesta nu doar va permite deplasarea ecologică și în siguranță a orășenilor între sectoarele Buiucani și Botanica, ci va și contribui la dezvoltarea infrastructurii pentru transportul alternativ.

Autoare: Cristina Sîrbu