PrimariaMea
Renovarea scuarului Mihai Eminescu - defrișări și pavaj pe toată suprafața scuarului Image
10 nov. 2020

Renovarea scuarului Mihai Eminescu - defrișări și pavaj pe toată suprafața scuarului

Scuarul „Mihai Eminescu” din centrul capitalei este în ultima fază de renovare. Cel puțin 8 copaci au fost defrișați, gazonul a fost acoperit cu pavaj aproape în întregime, proiectul nu a fost publicat până în prezent și există întârzieri în efectuarea lucrărilor. Pe de altă parte, primarul declară că scuarul este un „experiment” și va fi un loc dedicat evenimentelor în aer liber. 

 

Un nou scuar - „surprize, surprize”

În luna august, primarul Ceban anunța începerea renovării scuarului „Mihai Eminescu”, menționând că vom realiza un nou experiment, în ceea ce privește aplicarea pavajului, a iluminatului artistic, dar și a altor elemente inovative”. Pictorii de zonă au fost evacuați, cu planul de a-i reloca pe o Alee din Parcul Catedralei, în timp ce vânzătorii așa numitei „piețe de antichități” nu este clar unde urmau să-și continue activitatea. Deși termenul inițial de renovare era 14 octombrie - de Hramul Orașului, iar pe 9 septembrie reprezentanții primăriei comunicau că lucrările se desfășoară conform graficului, la începutul lunii noiembrie scuarul se afla încă în proces de renovare. Mai mult, detaliile cu privire la cum va arăta scuarul o dată renovat, putem afla doar din postările primarului Ceban, preluate de mass-media, din motiv că proiectul de renovare nu a fost făcut public. Bunăoară, pe 23 septembrie, Primarul menționa că scuarul „prinde contur”, fiind realizate „cele mai importante lucrări ce ţin de instalarea iluminatului nocturn şi decorativ, dar şi a sistemului de irigare.” Mai mult, edilul a declarat că vor fi instalate 40 de felinare, monumentul poetului Mihai Eminescu şi unii arbori vor fi iluminaţi decorativ în trei culori. Pe 2 noiembrie, Ceban făcea o altă postare din scuarul „Mihai Eminescu”. Acesta menționa că lucrările sunt aproape gata, pavajul este instalat în proporție de 90%, iar „în zilele următoare” arhitectul proiectului și șeful de șantier urmează să aibă o întrevedere pentru a decide unde va fi instalat mobilierul urban. Acesta totuși nu a spus un nou termen limită. 

 

Bine, cu întârzieri, dar se lucrează. Care-i problema? 

În primul rând, spațiul face parte din Nucleul Istoric al Chișinăului, fiind înregistrat cu nr. 308 în Registrul Monumentelor ocrotite de stat. Astfel, proiectul de renovare a fost aprobat și de Centrul Național al Monumentelor Istorice (CNMI). Proiectul, creat de Oldarchitecture, a fost discutat prima oară pe 30 aprilie 2020, iar atunci a fost respins, din motiv că ar schimba structura scuarului. Astfel, CNMI solicita autorilor proiectului să fie menținută configurația existentă a tramei trotuarelor și a gazonului, să nu fie pavat scuarul în întregime și să fie păstrate elementele originale de granit și alte materiale naturale. 

Totuși, pe 4 iunie, CNMI a aprobat proiectul, cu condiția ca partea de lângă bd. Ștefan cel Mare să nu sufere modificări majore, pe când cea dinspre Mobiasbanca putea fi modificată în voie. O comparație a schimbărilor în schițele de proiect nu este posibilă, deoarece acestea nu au fost făcute publice - ceea ce reprezintă a doua problemă în renovarea scuarului. 

Ce-a de-a treia problemă se referă la defrișarea a 8 arbori din scuar, specie seculară care ar fi putut oferi umbră decenii înainte. Defrișarea a fost autorizată printr-o dispoziție a viceprimarului Ilie Ceban, semnată pe 28 septembrie, cu toate că tăierea propriu-zisă a avut loc încă pe 5 septembrie. 

 

Se putea altfel? 

Primăria Mea a scris anterior despre importanța creării unor spații publice sub îndrumarea comunității: „se bazează pe o implicare cât mai activă a fiecărui membru în parte. Transformă planificarea și gestionarea spațiilor publice într-o activitate de grup cu menirea de construire și consolidarea propriului capital social și de identificare a valorilor comune. Participanții locali se simt incluși în proces și sunt mult mai dispuși a se comporta ca adevărați administratori. Aceștia îți extind atribuțiile de la cele consultative până la executive. O democrație directă, în adevăratul sens al cuvântului.” 

Și viceprimarul Victor Chironda scria pe blogul său despre importanța implicării publicului: „Cu spațiile publice treaba e și mai complicată. Trebuie de făcut cercetări, de studiat necesitățile locuitorulor/utilizatorilor/beneficiarilor și în baza celor aflate de întocmit caietul de sarcini. Apoi de organizat un concurs de proiecte și de propus publicului aceste proiecte spre dezbatere. Ulterior, în baza voturilor locuitorilor și a experților de ales cel mai bun. Asta poate ocupa un an sau doi. Dar în schimb obții un proiect cu adevărat bun, care reflectă interesele și necesitățile orășenilor.”

Proiectul de renovare a scuarului „Mihai Eminescu” putea să reprezinte o oază de verde în inima orașului, în care să ne odihnim la umbra unor arbori seculari admirând grija pe care o poartă autoritățile față de orășeni. Cel puțin, așa ar fi fost dacă, în loc de alegerea unui proiect direct de către autorități, ar fi fost organizat concurs public pentru asta. Sau cel puțin consultări, în care cetățenii să-și poată exprima îngrijorarea față de lucrările ce urmau a fi efectuate. Însă, noul scuar, cu iluminat avangardist și pavaj inovator, va fi doar o reamintire a faptului că opinia orășenilor încă nu contează pentru autoritățile locale. 

Autoare: Cristina Sîrbu


Publicat de:

Distribuie