Comerțul stradal - vechi strategii și noi concepte pentru un oraș mai organizat

Comerțul stradal este o practică des întâlnită în orașul Chișinău, fie sub formă de piețe care activează în toate sectoarele ale orașului, gherete pe care le observăm pe străzi și în parcuri, fie vânzători ambulanți, cu puțină marfă crescută în propria grădină. Atunci când este reglementat corect, comerțul stradal poate aduce beneficii unui oraș. Însă când comercianții sunt lăsați să-și organizeze unitățile comerciale cum doresc, comerțul stradal creează haos.

În anul 2015, autoritățile au prezentat o strategie cincinală de dezvoltare a comerțului, iar la sfârșitul anului 2017, au aprobat un regulament care urma să îmbunătățească comerțul stradal în mun. Chișinău. Totuși, aceste măsuri nu au fost suficiente, iar acum Primăria își propune să revizuiască regulamentul și să introducă noi măsuri de reglementare: aprobarea designului de către o Comisie specială și chiar licitarea locurilor de amplasare. Noul concept de regulament a fost făcut public, iar acum este la etapa de consultări publice. 

Comerțul stradal este una printre cele mai des întâlnite practici în mun. Chișinău. Acesta se manifestă sub diferite forme: de la piețe, la gherete amplasate în puncte strategice ale orașului, la vânzători ambulanți cu puțină marfă pe care încearcă să o vândă periodic. Potrivit unui sondaj realizat în 2017 de către Primăria Mea, pentru mulți chișinăuieni comerțul stradal este o sursă de disconfort - acesta este amplasat haotic, blochează deseori trotuarele, lasă mizerie, arată nu tocmai bine și unii își mai pun întrebări față de calitatea produselor și respectarea normelor de igienă. Totuși, 54% din respondenții sondajului au menționat că, pe parcursul săptămânii precedente, au procurat produse de la unități de comerț ambulant, ceea ce demonstrează comoditatea acestui serviciu pentru locuitorii orașului. Comerțul stradal poate să însemne și procurarea produselor de lângă casă, fără aglomerația și rândurile din marile magazine și, în unele cazuri, înseamnă susținerea micilor afaceri de familie. Bine organizat, transparent și cu un aspect estetic corespunzător, comerțul stradal contribuie la dezvoltarea economică a unui oraș, la un oraș mai curat și divers.

Anul 2017

Pe parcursul anilor, problema organizării proaste a comerțului stradal în mun. Chișinău s-a agravat tot mai mult, iar autoritățile au încercat să întreprindă diferite măsuri de reglementare a acestuia. În anul 2015 a fost aprobată Strategia de dezvoltare a comerțului interior în mun. Chișinău pentru anii 2015-2020, iar în 2017 a fost aprobat Regulamentul de desfășurare a activității de comerț în mun. Chișinău. Conform regulamentului, a fost interzis comerțul stradal pe străzile principale din fiecare sector și, în particular, în centrul istoric al orașului; a fost stabilită distanța de amplasare a unităților comerciale din contul străzilor unde sunt amplasate; au fost stabilite mărfurile și produsele ce puteau fi comercializate; au fost stabilite condiții specifice pentru expunerea, protejarea și păstrarea mărfurilor, inclusiv aspectul exterior estetic și corespunzător arhitecturii orașului, dar și respectarea normelor de igienă, îngrijire, efectuare e reparațiilor etc; a fost stabilită obligația de avizare a unităților de comerț cu privire la aspectul exterior de către preturile de sector. Totodată, s-a lucrat pentru îndeplinirea scopurilor strategiei de dezvoltare, inclusiv prin crearea unui sistem informațional unic, redirecționarea vânzătorilor spre piețele apropiate, evacuarea gheretelor și pavilioanelor de pe străzile principale și pașaportizarea piețelor pentru a identifica numărul exact de comercianți și locurile disponibile.

Totuși, eforturile autorităților nu au fost de ajuns. Spre exemplu, unul dintre obiectivele strategiei presupunea optimizarea numărului de gherete în municipiul Chișinău și înlocuirea lor în complexe municipale. Alt obiectiv, ce urma să fie realizat până la finele anului 2020, descria necesitatea de a moderniza piețele din sectoare și a interzice activitatea acestora în centrul-nucleu istoric al orașului, acolo unde în continuare activează Piața Centrală. Mai mult, nici măsurile de redirecționare a vânzătorilor stradali care activau ilegal spre obținerea documentelor necesare și activarea în piețe nu au fost respectate, deseori vânzătorii ambulanți menționând că această măsură este în defavoarea celor cu producție mică.

În anii ce au urmat, în mun. Chișinău a început să se facă ordine în comerțul stradal, cel puțin în ceea ce privește reorganizarea gheretelor care mai devreme împânzeau tot orașul. Astfel, multe gherete au fost scoase de pe trotuare și din centrul istoric al orașului, continuând să activeze gherete specifice de tip street-food în puncte cheie ale nucleului istoric, precum și cele de presă și suvenire.

Anul 2020

În luna mai 2020, autoritățile au prezentat spre consultare un concept cu privire la comerțul stradal, inspirat din cercetarea realizată de Primăria Mea în 2017. Din spusele viceprimarei de resort, Inga Ionesii, acest nou concept nu vine cu schimbări radicale în regulamentul precedent, ci este creat în particular pentru a pune în funcțiune și reglementa anumite prevederi ale regulamentului aprobat în 2017.

1.       Mai puține unități de comerț ambulant în poziții strategice

Primul obiectiv al conceptului este de a limita și de a reglementa amplasarea unităților de comerț ambulant în municipiu. Așadar, va fi creată o schemă a comerțului ambulant, care va include și amplasamentul, tipul unităților de comerț și sortimentul mărfurilor comercializate. Conform conceptului, amplasarea oricărei unități de comerț ambulant va fi reglementată de către Direcția de Arhitectură, Urbanism și Relații Funciare. Pentru identificarea locului, vor fi luate în considerație reglementările și documentația de urbanism a orașului. Aceste Scheme de desfășurare vor fi înaintate către CMC pentru aprobare și vor putea fi modificate doar la inițiativa Primarului General, prin votul CMC. Conceptul prevede și oferirea permisiunii de organizare de târguri, iarmaroace și alte evenimente similare.

2.       Licitarea publică pentru amplasarea unităților de comerț ambulant

O noutate pentru agenții economici va fi licitarea publică a amplasamentelor unităților de comerț ambulant. Licitația ar urma să ofere posibilitatea de amplasare a unității de comerț pe o perioadă de maximum 3 ani și ar urma să fie organizată de către Comisia de Licitație.

3.       Stabilirea unor cerințe de design al unităților de comerț ambulant

O altă propunere inovativă a conceptului este crearea unui set de cerințe cu privire la designul unităților de comerț, în conformitate cu specificul arhitectural al zonei unde acestea vor fi amplasate. În acest sens, se dorește crearea unui „Pașaport”, pentru fiecare unitate de comerț ambulant, care să conțină informațiile cu privire la tipul unității, designul și cromatica, numărul de unități, sortimentul de mărfuri comercializate, orarul de activitate și obligațiile comercianților. Agenții economici ar trebui să urmeze prevederile din acest pașaport, fiind sancționați cu retragerea dreptului de amplasare a unității în cazul încălcării prevederilor.

4.       Crearea structurii coercitive a APL

Una dintre cauzele majore ale haosului în comerțul stradal, potrivit autorilor conceptului, este capacitatea administrativă redusă a autorităților publice locale de combatere a comerțului ambulant neorganizat. Conform unei cercetări realizate în anul 2017, fiecărui sector corespundeau doar câte 5-6 agenți constatatori (reprezentanți ai preturilor), iar zonei centrale a orașului – 10 agenți constatatori. Pentru rezolvarea acestei probleme, conceptul propune crearea unei structuri coercitive a APL, care să asigure respectarea regulamentului și, totodată, să-i sancționeze pe cei care nu se conformă acestuia, aducând astfel venituri în bugetul local.

5.       Elaborarea unei noi Strategii de dezvoltare și reajustarea regulamentului

Strategia 2015-2020 și Regulamentul din 2017 cu privire la comerțul stradal au creat o viziune clară și au pus baza la reglementarea comerțului stradal. Însă, potrivit autorilor, implementarea lor doar parțială a dus la continuarea apariției problemelor în acest domeniu. Din acest motiv, autoritățile își propun să adapteze regulamentul la noile realități și să dezvolte o strategie pentru anii 2020-2024.

6.       Aprobarea cotei taxei pentru unitățile de comerț ambulant stradal

Ultimul obiectiv al conceptului propune implementarea cotei taxei pentru unitățile de comerț ambulant în funcție de zonarea sectorială și de numărul de unități gestionate de un agent economic. Totodată, cu scopul de a încuraja conformarea la regulament, se propune scutirea parțială de plată pentru unitățile care se vor reamplasa benevol pe teritoriul piețelor autorizate.

DEZBATERI, OBIECȚII ȘI PROPUNERI – CE AU DE ZIS PĂRȚILE INTERESATE

Prima dezbatere cu privire la noul concept de dezvoltare a comerțului stradal a fost organizată și difuzată în regim live pe 05 mai 2020. Cea de-a doua dezbatere despre concept, conform anunțului publicat pe site-ul Primăriei, urma să fie organizată în data de 29 mai 2020, însă aceasta nu a fost difuzată în regim online, astfel încât nu a fost posibilă urmărirea ei.

Totuși, chiar din prima dezbatere, reprezentanții mai multor agenți economici au avut obiecții cu privire la noul concept. Cele mai des întâlnite obiecții au fost cu privire la: design unic pentru toate gheretele, termenul de valabilitate a rezultatelor licitației, tratarea presei ca o ramură separată, tratarea schemelor de amplasare pe un termen mai îndelungat, anularea licitației.

Așadar, mai multe agenții de presă au solicitat ca acest domeniu să fie tratat ca o ramură separată, inclusiv prin scutirea de taxă locală. Grupul de lucru a ajuns la un acord cu privire la tratarea presei ca o ramură aparte, însă nu au ajuns la un consens cu privire la scutirea de taxă, această propunere urmând a fi examinată la elaborarea proiectului de decizie cu privire la taxe.

Totodată, un subiect aprig de discuție a fost cu privire la crearea unui design unic, care să fie aprobat de către preturile de sector. Agenții economici au reiterat că această măsură este una care i-ar dezavantaja, în special pe cei care au investit în stilizarea propriilor unități de comerț ambulant și care nu și-au răscumpărat încă investiția. Ca soluții, au fost propuse atât crearea a 3-4 modele de design de către autorități, la care să se conformeze agenții economici, sau a unui design unic pentru toate unitățile de comerț din oraș. Totuși, autoritățile au stabilit crearea unui design unic pentru unitățile ce comercializează presă periodică, iar pentru toți ceilalți agenți economici, aprobarea schiței de design de către Comisia responsabilă. Mai mult, viceprimara a menționat că, dacă designul anumitor unități de comerț ambulant care activează la moment se conformează cerințelor Comisiei, agenții economici nu vor fi nevoiți să facă modificări.

De asemenea, agenții economici au solicitat să fie mărit termenul licitației, argumentând că investițiile suportate pentru reamplasare și modificare a designului nu vor fi răscumpărate în 3 ani. Așadar, aceștia au propus să fie mărit termenul la 5 ani. Aceeași argumentare a avut loc și cu privire la Schemele de amplasare ce urmează a fi aprobate de CMC. Ambele subiecte urmau a fi dezbătute pe 29 mai 2020.

Ultimul subiect menționat de către agenții economici a fost licitația, cu propunerea de a o anula, aceasta prezentând risc de creare a unui monopol. Conform companiei M-Consulting, agenții economici mai mari, dispun și de o capacitate de cumpărare mai mare. În cadrul primei dezbateri, viceprimara Inga Ionesii a menționat că procedura de licitație ar urma să fie organizată doar pentru unitățile de comerț ambulant amplasate în parcuri, scuare și străzi și bulevarde centrale. Totuși, acest subiect urma să fie dezbătut pe data de 29 mai 2020. 

Am expediat o solicitare în acest sens către Direcția Comerț, Alimentație Publică și Prestări Servicii a Primăriei, responsabilă de concept și am fost informați că dezbaterea a avut loc, iar concluziile cel mai probabil vor fi publicate cu utilizarea unui tabel de divergențe, după întrunirea grupului de lucru. Vom monitoriza în continuare acest subiect și reveni cu precizări.

Încheiere

Comerțul stradal, atunci când este organizat și se desfășoară în conformitate cu un regulament bine pus la punct, poate aduce avantaje oricărui oraș. Exemple sunt multe, din toată lumea, unde acesta are loc în anumite zone ale orașelor, sau în zile specifice, oferind posibilitatea locuitorilor să procure o varietate mare de produse, uneori susținând activitatea micilor producători, chiar de lângă propria locuință. Vom monitoriza în continuare acest subiect, în speranța că și în Chișinău vom avea parte de comerț stradal organizat și benefic pentru chișinăuieni.

Autoare: Cristina Sîrbu