Comerțul stradal neautorizat – între disconfort și sursă de existență

Introducere

 

În era comerțului electronic, a mall-urilor și centrelor comerciale, micile tarabe și tejghele, pot face diferența unui oraș cochet, amenajat și atractiv, acestea fiind complementare arhitecturii și infrastructurii locale. Amplasarea, aspectul, igiena și condițiile de păstrare a celor comercializate joacă un rol esențial pentru ca aceste forme de comerț să fie o țintă pentru locuitori și turiști.

În municipiul Chișinău, cu părere de rău, acest lucru nu este valabil. Comerțul stradal neautorizat creează disconfort cetățenilor, prin amplasarea haotică și dezorganizată a acestuia și aspectul inestetic al unităților comerciale. În urma discuțiilor cu peste 70 de locuitori ai capitalei privind problema comerțului stradal neautorizat, cea mai mare parte din aceștia au spus că sunt incomodați de aspectul inestetic și dezorganizat al comerțului stradal, murdăria lăsată de comercianți și faptul că aceștia blochează circulația pe trotuare. Pe parcursul ultimilor ani, numărul unităților de comerț stradal a crescut, iar unii vânzători continuă să comercializeze ilegal în stradă.1 2 

 

dinamica cometilui stradal

 

De organizarea și gestionarea comerțului în municipiul Chișinău sunt responsabile autoritățile publice locale, mai exact Direcția generală comerț, alimentație publică și prestări servicii a Consiliului municipal Chișinău și preturile, în colaborare cu Direcția de Poliție a municipiului Chișinău și Serviciul Fiscal de Stat. Cele din urmă sunt abilitate să aplice amenzi conform Codului Contravențional, iar preturile – responsabile de constatarea cauzei contravenției.

Autoritățile conștientizează problema comerțului stradal și efectele acesteia. Printre măsurile prevăzute în Strategia de dezvoltare a comerțului interior în municipiul Chișinău pentru anii 2015-2020 3 se regăsește modificarea și actualizarea legislației, pentru o mai bună gestionare a comerțului. În octombrie 2017, consilierii municipali au adoptat Regulamentul privind desfășurarea comerțului în municipiul Chișinău 4, care, printre altele, vine să restricționeze comerțul stradal în anumite zone. Zilnic, subdiviziunile autorităților publice locale întreprind măsuri de combatere a comerțului ilicit. Acestea însă rezolvă problema parțial, pe termen scurt.

Această cercetare își propune să analizeze principalele cauze și efecte ale comerțului stradal neautorizat, cine este responsabil de starea de lucruri, dar și ce potențiale soluții există pentru ameliorarea sau eliminarea comerțului stradal neautorizat.

Comerțul stradal neautorizat – problema cea de toate zilele

Comerțul stradal este activitatea comercială, sezonieră sau ocazională ce se desfășoară în unități de comerț ambulant, amplasate pe proprietatea publică sau privată a municipiul Chișinău. De regulă, aceste unități sunt amplasate în zone cu intensă circulație pietonală, pe străzi, trotuare sau orice zonă de utilitate publică. Unitățile de  comerț ambulant pot fi: staționare provizorii  ( pavilion, gheretă ) și mobile ( automagazin, rulotă, tonetă, tarabă, stand, tejghea, cărucior, aparat automat pentru vânzări ). Acestea pot fi amplasate în stradă și în piețele din sectoarele municipiului Chișinău.

În perioada octombrie-noiembrie 2017, Serviciul Fiscal de Stat a revizuit cele 39 de piețe din sectoarele municipiului Chișinău. În prezent, în piețe activează 3038 persoane juridice (Întreprinderi Individuale, și Gospodării Țărănești) și 6327 persoane fizice care activează în cadrul piețelor.5 

Comerțul stradal neautorizat este greu de definit. Totuși, conform Codului Contravențional și a Regulamentului privind desfășurarea activității comerciale în municipiul Chișinău, există cerințe și condiții a căror nerespectare se transformă în contravenții:6

– desfășurarea activității de comerț fără notificarea sau autorizație de funcționare;

– desfășurarea comerțului în locurile interzise,

– comercializarea fără achitarea taxelor, comercializarea în stradă a produselor și mărfurilor ce nu sunt permise conform regulamentului,

– nerespectarea condițiilor sanitare și de păstrare a produselor și mărfurilor și altele.

În ultimii ani, problema comerțului stradal neautorizat este tot mai resimțită de cetățeni. Acesta creează disconfort cetățenilor, prin amplasarea lui haotică și dezorganizată și aspectul inestetic. Unitățile comerciale ambulante și vânzătorii stradali știrbesc din spațiul public și împiedică circulația pietonilor. Primăria Mea a chestionat peste 70 respondenți, dintre care 41,4% au spus că sunt incomodați de aspectul inestetic și dezorganizat al comerțului stradal,  25,9% au spus că sunt deranjați de murdăria lăsată de comercianți, iar 12,1% au menționat că vânzătorii stradali blochează circulația, locuitorii fiind uneori nevoiți să ocolească trotuarele și să meargă pe carosabil.7

„N-ai unde merge în oraș de la atâtea mese și gherete.”

„Comerțul stradal trebuie sa fie organizat și urmărit de autorități!”

„Orașul nu arată frumos. Comercianții trebuie să se ducă în piață, unde sunt locuri autorizate!” ~ locuitori ai municipiului Chișinău

 

Existența problemei este confirmată de numărul proceselor verbale întocmite de către autorități. Pe parcursul anului 2017, Direcția Poliție a municipiului Chișinău a depistat 5007 cazuri de comerț stradal ilicit, iar Serviciul Fiscal de Stat  – 2701. 70% din numărul total de procese-verbale întocmite de Direcția Poliție a municipiului Chișinău pe teritoriul Î.M. „Piața Centrală” au fost în legătură cu comercializarea în locurile neautorizate.8 Totodată, în 2017, reprezentanții Inspectoratului de Poliție Ciocana, Inspectoratul Fiscal de Stat DAF Râșcani și Pretura sectorului Botanica au întocmit 359 procese-verbale contravenționale.9

Printre vânzătorii stradali sunt mici comercianți care activează în bază de patentă sau cei care au întreprinderi individuale. Totodată, pe străzile Chișinăului se regăsesc precupeți, pensionari, și alți cetățeni care dispun de produse agricole de casă. Din anumite motive aceștia sunt nevoiți să vândă în stradă sau nu doresc să vândă în locurile autorizate.10 

„Suntem foarte obosiți și ne e greu să trăim. Pe noi, țăranii, nu ne ajută absolut nimeni. Venim de la țară, avem ouă, zmeură, niște brânză de vacă. În hală putem vinde doar brânza. Dar cireșele, zmeura trebuie vândute în altă parte, căci nu ne primește în hală. Noi nu avem sute de kilograme să stăm de dimineață până seara, avem câteva ore la dispoziție și nu putem merge în piață.”11

 

„Eu vin de acasă și mă opresc aici, nu știu de ce nu mă duc în piață. Acolo-s numai comercianți. Iaca sâmbătă a venit poliția și a vrut să-mi facă protocol, da eu le zic: Pentru ce? Eu cât o să câștig azi? 50-60 de lei. Și iată așa m-au lăsat în pace și eu m-am dus un pic mai la vale.”12 

Vânzătorii stradali care activează ilegal au fost încurajați să perfecteze documentele necesare pentru a o putea face conform legii. Comercianții însă sunt nemulțumiți de faptul că, într-un final, Primăria nu le eliberează autorizații. Ei spun că unii și aceiași cetățeni beneficiază de acest drept, aceasta fiind una din cauze, de ce unii vânzători continuă să comercializeze neautorizat. Aceasta, dar și alte cauze au condiționat răspândirea comerțului stradal neautorizat, printre care:

– Reglementarea tardivă a comerțului stradal. Abia în octombrie 2017 a fost aprobat Regulamentul privind desfășurarea activității comerciale în municipiul Chișinău;

– Capacitatea administrativă redusă a autorităților publice locale de combatere a comerțului stradal. Ultimele modificări ale Codului Contravențional, limitează radical activitatea Poliției la documentarea cazurilor de comerț stradal neautorizat, cea mai mare responsabilitate revenindu-i Inspectoratului Fiscal de Stat, Administrației Publice Locale și Agenției pentru Protecția Drepturilor Consumatorului. Deși periodic agenții constatatori (reprezentanți ai preturilor) se deplasează în teren pentru a verifica activitatea comercială a vânzătorilor, în fiecare sector sunt desemnați câte 5-6 responsabili, excepție fiind sectorul Centru, a căror agenți constatatori sunt în număr de 10, număr nesemnificativ pentru combaterea fenomenului. 13 

– Existența cererii din partea locuitorilor capitalei, care încurajează comerțul stradal neautorizat. 54,2% din respondenții chestionați de echipa Primăria Mea au menționat că au procurat produse și mărfuri din stradă, deși sunt deranjați de comercianții din stradă;

– Amplasarea neuniformă a piețelor din oraș și lipsa unui concept privind dezvoltarea piețelor conform mai multor criterii: amplasarea pieței, numărul locuitorilor din zona respectivă, numărul unităților comerciale staționare din zonă, căile de acces etc. Sporirea numărului de piețe, concentrarea acestora în centrul – nucleu istoric al orașului Chișinău și în regiunea Gării Auto Centru, precum și comerțul stradal neautorizat de pe străzile adiacente piețelor a adus la supraaglomerarea traficului rutier, incomoditatea deplasării libere a pietonilor, înrăutățirea aspectului arhitectural al orașului, starea sanitară nesatisfăcătoare a străzilor adiacente piețelor etc.

– Lipsa comunicării dintre autoritățile locale și cele centrale; În prezent nu există un registru centralizat, în care sunt înregistrate și analizate cazurile de comerț stradal neautorizat. Organele de control 14
au propria statistică și un număr de procese verbale care nu sunt cumulative cu cele ale direcției generale comerț, alimentație publică și prestări servicii și ale altor autorități responsabile de supravegherea activității comerciale din municipiul Chișinău (Direcția de Poliție, Serviciul Fiscal de Stat,
Agenția pentru Protecția Consumatorilor și Supravegherea Pieței și alte organe de control);

– Lipsa unei comunicări dintre mediul de afaceri, vânzătorii stradali, funcționarii publici și aleșii locali;

– Lipsa alternativelor pentru vânzătorii ce nu-și permit să achite taxele impuse de administrația publică locală.
Până acum autoritățile au întreprins măsuri de evacuare a comercianților stradali și a unităților ambulante ce nu corespundeau cerințelor, inclusiv celor de amplasare, fără să ofere alternative sau să creeze condiții care să determine comercianți să-și legalizeze activitatea comercială. Practicile altor țări demonstrează că subvenționarea întreprinzătorilor și susținerea acestora prin îndemnizații, asistență și scutiri de taxe, determină comercianții să devină mai deschiși față de autorități și mai transparenți din punct de vedere fiscal (de exemplu, orașul Solo, Indonezia);

Lipsa unor standarde pentru unitățile de comerț ambulant, care să se alinieze arhitecturii orașului și să corespundă unui aspect estetic uniform.

Comerțul stradal continuă să fie o problemă atât pentru cetățeni, cât și pentru comercianți. Pe de o parte sunt oamenii, nemulțumiți de blocajele de circulație și aspectul inestetic al orașului creat de comercianți. Pe de altă parte sunt comercianții stradali, pentru care comerțul ambulant înseamnă un loc de muncă și o sursă de venit.

Cine sunt responsabilii și ce (n-)au întreprins?

De  supravegherea activității comerciale din municipiul Chișinău sunt responsabile autoritățile administrației publice locale (AAPL): agenții constatatori desemnați  de către primarul general, Direcția de poliție, Agenția Națională pentru Siguranța Alimentelor, Serviciul Fiscal de Stat, Centrul de Sănătate Publică și alte organe de control desemnate de Parlament prin Legea Nr. 131 din 08.06.2012 privind controlul de stat asupra activităţii de întreprinzător.

AAPL gestionează și valorifică infrastructura comercială a orașului, astfel încât să existe o simbioză dintre confortul cetățenilor, accesul lor la servicii și infrastructura comercială, care trebuie dezvoltată conform Planului Urbanistic General al municipiului Chișinău.


În iulie 2016, Parlamentul a adoptat modificări la Legea nr. 231 din 23.09.2010 cu privire la comerțului interior 15 care a permis Consiliului Municipal Chișinău să adopte Regulamentul privind desfășurarea activității comerciale în municipiul Chișinău. Iată câteva dintre cerințe și restricții privind comerțul stradal:

– Trecerea de la autorizații la notificări. Pentru inițierea activității de comerț anterior era necesară obținerea autorizației de funcționare, procedură birocratică care a fost simplificată în urma modificării legii nr. 231 cu privire la comerțul interior. În prezent, pentru a iniția activitatea de comerț este necesară doar notificarea autorităților despre tipul acesteia și forma de organizare. Prin urmare, inclusiv comercianții stradali au mai puține documente de perfectat pentru a-și desfășura activitatea comercială legal;

– Stabilirea principalelor străzi din fiecare sector, în perimetrul cărora este interzisă comercializarea; În fiecare sector, există câteva străzi principale, în perimetrul cărora este interzisă comercializare, mai ales în centrul istoric al mun. Chișinău. Astfel, locuitorii vor putea circula  mai comod, fără să întâmpine obstacole;

 sec_Centru_map

– Stabilirea distanței de amplasare a unităților comerciale din contul străzilor unde sunt amplasate. Chiar dacă pe unele străzi este permisă comercializarea, în regulament sunt specificate distanțe exacte, care trebuiesc păstrate, astfel încât unitățile de comerț ambulant să nu fie un motiv de ocolire, iar oamenii să poată circula liber pe străzi;

– Stabilirea mărfurilor și produselor care pot fi comercializate în sistem de comerț stradal;

– Stabilirea condițiilor corespunzătoare pentru expunerea, protejarea și păstrarea mărfurilor; să fie confecționate din materiale rezistente, să prezinte aspect estetic și arhitectural corespunzător; comercianții au obligația de a asigura respectarea normelor legale privind dimensiunile, forma, expunerea estetică și suprafața ocupata, igiena, îngrijirea și efectuarea reparațiilor de întreținere corespunzătoare a unității de comerț ambulant ș.a.;

– Stabilirea obligației de avizare a unităților de comerț ambulant privind aspectul acestora, de către pretura de sector.

 distante

TIPURI DE MĂRFURI ȘI PRODUSE PERMISE SPRE COMERCIALIZARE ÎN SISTEM DE COMERȚ STRADAL (1)

 

În prezent, nu toate dintre cerințele menționate mai sus sunt respectate, prin urmare, oamenii sunt nemulțumiți de activitatea comercială a vânzătorilor ambulanți.

Pe lângă modificările legislative, autoritățile au întreprins câteva măsuri, care sunt prevăzute în strategia de dezvoltare a comerțului interior în municipiul Chișinău pentru anii 2015-2020 și care au atenuat comerțul neautorizat în piețele și pe străzile capitalei:

– Crearea sistemului informațional unic (Ghișeu unic). Acest sistem simplifică procedura de obținere a autorizațiilor de funcționare;

– Redirecționarea vânzătorilor stradali în piețele din apropiere;

– Organizarea târgurilor și iarmaroacelor prin intermediul cărora comercianții pot să-și realizeze marfa și produsele;

– Evacuarea gheretelor și pavilioanelor de pe străzile principale din sectoarele Chișinăului și reamplasarea acestora după expirarea autorizației de funcționare;

– Pașaportizarea piețelor din Chișinău pentru a identifica numărul comercianților și locurile disponibile pentru a fi utilizate de alți vânzători.

Conform strategiei de dezvoltare a comerțului interior în municipiul Chișinău pentru anii 2015-2020, autoritățile își propun următoarele obiective:

– Evaluarea infrastructurii comerciale existente și să identifice șansele de dezvoltare și extindere a acesteia. Acest lucru este necesar pentru o mai bună planificare și amplasare a unităților comerciale în conformitate cu planurile urbanistice elaborate;

– Optimizarea numărului de gherete în municipiul Chișinău și înlocuirea lor cu complexe municipale;

– Modernizarea piețelor agroalimentare din sectoarele și localitățile municipiului (până în 2020) și optimizarea piețelor de mărfuri nealimentare prin interzicerea activității lor în centrul-nucleul istoric al orașului Chișinău. În prezent, amplasarea neuniformă a piețelor cauzează aglomerarea traficului rutier și prin urmare circulația dificilă a pietonilor. Bunăoară, în zona Gării Auto Centru, sunt amplasate 8 piețe;

– Reamplasarea piețelor la periferia orașului și crearea condițiilor favorabile pentru producătorii autohtoni de produse agricole și comercializarea producției cu ridicata, astfel încât să se evite intrarea în oraș cu transport de mare tonaj;

– Oferirea înlesnirilor fiscale la plata taxei locale pentru unitățile comerciale, lucru care ar contribui la crearea locurilor de muncă și extinderea rețelei de unități comerciale sau de producție. Povara fiscală redusă ar stimula legalizarea activității vânzătorilor stradali  și combaterea fenomenului de comerț stradal neautorizat;

Deși autoritățile au asigurat modificarea și îmbunătățirea cadrului legal și au avut grijă să mențină ordinea publică în centrul orașului, măsurile de combatere a comerțului stradal neautorizat întreprinse până acum sunt pe termen scurt, ceea ce condiționează reapariția problemei. Focarul principal de ambuteiaje, blocaje de circulație și aspect deteriorat se datorează amplasării nepotrivite a piețelor, atât în centrul orașului, cât și în sectoarele Chișinăului. Între timp, cetățenii continuă să resimtă problema comerțului stradal neautorizat.  

Orașele de la care învățăm

Dezvoltarea comerțului în municipiul Chișinău este la o etapă incipientă, iar autoritățile au de muncit la organizarea și stimularea acestuia. Partea bună este că acestea pot învăța de la orașele care au trecut prin procese asemănătoare și care pot servi drept modele de desfășurare și organizare a comerțului. Bunăoară, orașul Surakarta (sau Solo), Indonezia, oraș în care au existat 6000 de comercianți stradali, trafic aglomerat, gunoi și servicii de proastă calitate, a reușit să depășească problema prin comunicare constantă dintre cetățeni, consilieri, mediul de afaceri și funcționari. Primarul a organizat întâlniri frecvente cu oamenii de afaceri, iar funcționarii erau trimiși peste hotare, pentru acumularea cunoștințelor și noilor practici.16

În urma unor studii și cercetări, autoritățile au identificat locuri noi de comercializare. Pentru a-i convinge să vândă în altă parte, autoritățile le-au oferit acces la transport public și posibilități de a promova noua locație printre consumatori. De asemenea, vânzătorii au fost subvenționați cu umbrele pentru corturi, cărucioare și chioșcuri, licențe pentru comerț gratis, educație și instruire, împrumuturi la prețuri accesibile pentru a putea supraviețui în noile condiții și o scutire de taxe în primele șase luni.

Totodată, vânzătorii au fost instruiți pentru a învăța să-și administreze și extindă afacerea și să-și promoveze noile piețe consumatorilor. Pentru a elimina taxele ilegale, au fost introduse taxe fixe. În urma reformelor și măsurilor întreprinse, comercianții câștigau profitul dorit, noile locuri erau mult mai sigure și nimeni nu putea să le interzică să vândă.

Funcționarii corupți, procedurile netransparente și birocratice au fost diminuate prin intermediul oficiului ce asigura 29 de servicii diferite. Cetățenii au început a nu se teme de sistem și a înțelege că funcționarii sunt în serviciul acestora, și nu invers.

Bhubaneswar, India este un oraș cu peste 800 mii de locuitori și un număr de 21,153 vânzători stradali. Aceștia erau principalul focar al ambuteiajelor și deteriorării scurgerilor, care erau pe post de spațiu comercial. Datorită unei comunicări eficiente dintre funcționari, mediul de afaceri și vânzătorii stradali, autoritățile au reușit să rezolve problema comerțului stradal. Inițial, autoritățile au evacuat toți comercianții din străzi. Prin intermediul unui chestionar, acestea au identificat necesitățile și plângerile vânzătorilor, iar mai apoi, le-au oferit spații de comercializare. Pe lângă acestea, le-au oferit carduri unice de acces, cu condiția de a menține zonele de vânzare curate. Autoritățile municipale au mobilizat părțile interesate din sectorul privat și din comunitate sub lozinca „Orașul pentru toți și toți pentru oraș!”, care a condus la mai multe parteneriate publice-private, astfel facilitând împărțirea costurilor între părțile interesate întru soluționarea problemei.17 18 19

Pentru micii comercianți, autoritățile din Cluj-Napoca oferă abonamente cu durata de 30 de zile, pentru desfășurarea comerțului ocazional. De asemenea, sunt emise și abonamente pentru comerț stradal la ocazii speciale (sărbători religioase, festivaluri, sărbători populare, târguri), pentru comercializarea produselor specifice, dar și a produselor agricole de sezon. În regulamentele de desfășurare a comerțului stradal, sunt prevăzute inclusiv coloristica și materialele din care sunt confecționate mobilierele urbane (amplasamentele), pentru un aspect estetic și uniform.20

Concluzii

Această cercetare analizează câteva dintre cauzele și efectele resimțite de cetățeni și comercianți. Deși autoritățile conștientizează și monitorizează problema, acțiunile acestora sunt deocamdată orientate pe termen scurt, comercianții revenind la locurile de altă dată și continuând să-și desfășoare activitatea ilicită, iar oamenii să resimtă problema. Principalele cauze ale acestui fenomen sunt: reglementarea tardivă a comerțului stradal, capacitatea administrativă redusă de combatere a comerțului stradal neautorizat, lipsa de comunicare dintre funcționari, politicieni și comercianți stradali și prin urmare, lipsa unei strategii pe termen lung de combatere a comerțului stradal neautorizat.

Am prezentat care sunt principalele documente ce reglementează activitatea comercială în municipiul Chișinău. Am analizat obiectivele administrației publice locale de atenuare și combatere a comerțului stradal neautorizat și câteva dintre potențialele soluții prevăzute în Strategia de dezvoltare a comerțului interior în municipiul Chișinău pentru anii 2015-2020. De asemenea, am prezentat experiența orașelor Solo și Bhubaneswar, care arată că deschiderea autorităților și comunicarea cu mediul de afaceri și vânzătorii stradali, a fost principala măsură de soluționare a problemei și susținere a vânzătorilor. De asemenea, subvenționarea temporară, scutirea de taxe și oferirea spațiilor de comercializare au determinat vânzătorii să devină mai deschiși față de autorități și mai transparenți în legătură cu obligațiile lor fiscale.

În procesul de elaborare a cercetării, Primăria Mea a solicitat informație despre numărul proceselor-verbale întocmite privind comerțul stradal neautorizat, Direcției generale comerț, alimentație publică și prestări servicii, Direcției de Poliție și Serviciului Fiscal de Stat. Am primit răspuns din partea Preturii Centru, Direcției de Poliție și Serviciului Fiscal de Stat. Echipa Primăria Mea va urmări îndeaproape acțiunile administrației publice întru soluționarea problemei comerțului stradal neautorizat și va reveni cu actualizări privind respectarea regulamentului nou-adoptat, pașii de implementare a strategiei și costurile implicate.

Autor: Paulina Cernăuțanu


28245Cercetarea se înscrie într-o serie de analize elaborate de către PRIMĂRIAMEA în cadrul proiectului „Monitorizarea Consiliului Municipal Chișinău”. Analizele se bazează pe prioritățile cetățenilor municipiului Chișinău și vor fi publicate lunar în perioada august 2017 – aprilie. Proiectul „Monitorizarea Consiliului Municipal Chișinău” este susținut financiar de programul Buna Guvernare al Fundației Soros-Moldova. Conținutul acestui material nu reprezintă în mod necesar poziția oficială a Fundației Soros-Moldova.


Bibliografie:

  1. Reţeaua unităţilor comerciale şi de prestări servicii sociale amplasate pe teritoriul municipiului Chişinău în perioada 01.01.2005 – 01.01.2017 (Anexa nr. 2 al raportului de activitate a Direcţiei generale comerţ, alimentaţie publică şi prestări servicii pentru anul 2016), https://comert.chisinau.md/public/files/rapoarte/2016/Anexe.pdf (accesat 28.12.2017)
  2. Raport privind activitatea Direcţiei generale comerţ, alimentaţie publică şi prestări servicii pentru anul 2016, https://comert.chisinau.md/public/files/rapoarte/2016/Raport_de_activitate_Direcie_2016.pdf (accesat 28.12.2017)
  3. Strategia de dezvoltare a comerțului interior în municipiul Chișinău pentru anii 2015-2020, https://comert.chisinau.md/public/files/publicatii/Strategie2015.pdf
  4. Regulamentul de desfășurare a activității de comerț în municipiul Chișinău, https://chisinau.md/public/files/anul_2017/cmc/26.07.17/11._regulamentul_de_desf._activ._comert.PDF
  5. Răspuns din partea Serviciului Fiscal de Stat la solicitarea Primăria Mea din 2 februarie 2018 Nr. 26-10/1-06/1460, https://goo.gl/C6x6cc
  6. Codul Contravențional al Republicii Moldova, https://lex.justice.md/md/330333/ (accesat 10.01.2018)
  7. Chestionarea nu a fost realizată pe un eșantion reprezentativ, respectiv rezultatele nu pot fi extrapolate la toți rezidenții Chișinăului, dar ne oferă o imagine subiectivă asupra atitudinilor chișinăuienilor
  8. Notă informativă din partea direcţiei de poliţie a municipiului Chişinău, https://goo.gl/xFDXeH
  9. Răspunsul Direcției generale comerț, alimentație publică și prestări servicii nr. 01-16/02-0128 la solicitarea Primăria Mea nr. 02-114/96 din 09.01.2018, https://goo.gl/ZdEdXh
  10. Oamenii, mulțumiți că vînzătorii ambulanți au fost evacuați din centrul capitalei (VIDEO), https://media1.noi.md/uploads/video/ios/1497883070.mp4 (accesat 15.01.2018)
  11. Ibdem
  12. Primăria Chișinău a reînceput lupta împotriva comerțului stradal neautorizat, https://radiochisinau.md/primaria-chisinau-a-reinceput-lupta-impotriva-comertului-stradal-neautorizat—51801.html (accesat 19.01.2018)

  13. Dispoziția nr. 202-d din 16 martie 2017 Cu privire la aplicarea prevederilor Legii nr. 208 din 17.11.2016 „Privind modificarea și completarea Codului Contravențional al Republicii Moldova nr. 218 – XVI din 24 octombrie 2008, Dispoziția nr. 202-d din 16 martie 2017 Cu privire la aplicarea prevederilor Legii nr. 208 din 17.11.2016 „Privind modificarea și completarea Codului Contravențional al Republicii Moldova nr. 218 – XVI din 24 octombrie 2008
  14. Lege privind privind controlul de stat asupra activităţii de întreprinzător, https://lex.justice.md/viewdoc.php?action=view&view=doc&id=344613&lang=1
  15. Legea cu privire la comerțul interior, https://lex.justice.md/md/336378/  (accesat 27.12.2017)
  16. Un primar bun — 7, 2014,  https://vladaciobanu.com/2014/04/17/un-primar-bun-7/ (accesat 15.01.2018)
  17. ISSUES AND CHALLENGES FACED BY VENDORS ON URBAN STREETS: A CASE OF SONIPAT CITY, INDIA, https://www.researchgate.net/publication/280310189_ISSUES_AND_CHALLENGES_FACED_BY_VENDORS_ON_URBAN_STREETS_A_CASE_OF_SONIPAT_CITY_INDIA 

  18. Street vendors in Bhubaneswar cry for rehabilitation, https://timesofindia.indiatimes.com/city/bhubaneswar/street-vendors-in-bhubaneswar-cry-for-rehabilitation/articleshow/58870640.cms 

  19. Survey plan to streamline vendors, https://www.telegraphindia.com/1150310/jsp/odisha/story_7754.jsp

  20. Regulament privind activitatea de comerț stradal pe raza municipiului Cluj-Napoca, https://www.primariaclujnapoca.ro/userfiles/files/Regulament%20comert%20stradal.pdf 

  21. Walkable cities reduce blood pressure and hypertension risk, study finds, https://www.theguardian.com/cities/2018/feb/05/walkable-cities-reduce-blood-pressure-study-finds(accesat 6.02.2018)
  22. Dezbateri publice asupra proiectului de decizie „Cu privire la aprobarea Regulamentului de desfășurare a activității de comerț în municipiul Chișinău”, 2017 https://www.privesc.eu/arhiva/75986/Dezbateri-publice-asupra-proiectului-de-decizie--Cu-privire-la-aprobarea-Regulamentului-de-desfasurare-a-activitatii-de-comert-in-municipiul-Chisinau-
  23. Numărul locurilor de comerț libere la data de 30 iunie 2017 7 în piețele mixte și agroalimentare din oraș, https://comert.chisinau.md/public/files/anunt/La_starea_zilei_din_30.06.2017.pdf
  24. Legea cu privire la patenta de întreprinzător, https://lex.justice.md/index.php?action=view&view=doc&id=312890 (accesat 25.01.2018)
  25. Modificări la Legea privind comerţul interior. Cum va fi uşurată activitatea agenţilor economici, 2017,  https://www.bizlaw.md/2016/08/30/modificari-la-legea-privind-comertul-interior-cum-va-fi-usurata-activitatea-agentilor-economici/  (accesat 10.01.2018)
  26. Diagnosticul comerţului interior, cauzele comerţului ilicit şi cum reformăm sectorul, 2015, https://www.eco.md/index.php/home/rss/item/3688-diagnosticul-comer%C5%A3ului-interior-cauzele-comer%C5%A3ului-ilicit-%C5%9Fi-cum-reform%C4%83m-sectorul (accesat 27.12.2017)
  27. Sute de mii de lei amenzi pentru comerțul neautorizat lângă Piaţa Centrală din Chişinău, 2015, https://agora.md/stiri/10268/sute-de-mii-de-lei-amenzi-pentru-comertul-neautorizat-langa-piata-centrala-din-chisinau
  28. HG nr. 931 931 din  08.12.2011, cu privire la desfăşurarea comerţului cu amănuntul, https://lex.justice.md/index.php?action=view&view=doc&lang=1&id=341401
  29. Ședința Consiliului Municipal Chișinău din 9 octombrie 2017,  https://www.privesc.eu/Arhiva/78215/Sedinta-Consiliului-Municipal-Chisinau-din-9-octombrie-2017
  30. Raport de activitate pentru perioada 2007 – 2015 “Dezvoltarea stabila si durabila a municipiului Chisinau”, https://www.e-democracy.md/files/elections/local2015/dorin-chirtoaca-raport-activitate-chisinau-2007-2015.pdf
  31. После полугода строгого патрулирования у Центрального рынка вновь появились торговцы-нелегалы, 2018, https://aif.md/posle-polugoda-strogogo-patrulirovanija-u-centralnogo-rynka-vnov-pojavilis-torgovcy-nelegaly-foto/ (accesat la 10.01.2018)
  32. În Chișinău am văzut de toate, dar asta chiar întrece orice măsură, 2017, https://sputnik.md/society/20171206/15960183/carne-comert-neautorizat-chisinau.html (accesat 26.12.2017)
  33. Stop comerț neautorizat!, 2016, https://pretura.ciocana.md/index.php?option=com_content&view=article&id=948%3Astop-comer-neautorizat&Itemid=1 (accesat  10.01.2018)
  34. Ședința serviciilor primăriei, Primăria MEA, 2017, https://primariamea.md/sedinta-serviciilor-primariei-din-18-decembrie-2017/
  35. Vânzătorii de vechituri din zona Gării s-au mutat în piața “Agrovista”, 2017, https://www.moldova.org/vanzatorii-de-vechituri-din-zona-garii-s-au-mutat-piata-agrovista/
  36. Pensionarii de la piaţa de vechituri din Chişinău, 2014, https://www.europalibera.org/a/26566817.html
  37. DEFUSING A VOLATILE CITY, IGNITING REFORMS: JOKO WIDODO AND SURAKARTA, INDONESIA, 2005 – 2011, https://successfulsocieties.princeton.edu/sites/successfulsocieties/files/Policy_Note_ID199.pdf (accesat 10.01.2018)
  38. The chosen one, 2014, https://www.economist.com/news/asia/21599377-path-presidency-opens-up-indonesias-most-popular-politician-chosen-one (accesat 21.01.2018)
  39. Testimonials for Joko Widodo, Mayor of Surakarta
    (Indonesia), https://www.worldmayor.com/contest_2012/comments-surakarta.html

 

Subscrie

Scrie o petiție

Contacte

Adresa postala:

MD-2012 Chisinau

str. Sciusev 101

E-mail:

echipa@primariamea.md