Ce fac autoritățile: unități noi de transport public, tichetare electronică și grant de la UE

În ultimele 5 luni au avut loc mai multe evenimente în domeniul transportului public din Chișinău - achiziționarea troleibuzelor, lansarea proiectului pilot de tichetare electronică, stabilirea unei rute noi, alocarea bugetului pentru transport alternativ, accesarea unui grant. Astfel, pe străzile din capitală circulă 40 de troleibuze aduse în perioada 2020-2021, care au înlocuit mai multe unități vechi ce nu mai putea fi exploatate. Totuși, deși se planifica ca până la finele anului 2020 în Chișinău să ajungă și 100 de autobuze noi, licitația pentru acestea a fost anulată și relansată în 2021. Tichetarea electronică, la care în continuare participă și taxatorii,  a stârnit diverse reacții. În 2021 începe implementarea strategiei de dezvoltare a infrastructurii pentru transport alternativ și un proiect de adaptare a practicilor bune în gestionarea transportului public din orașul Lublin, în cadrul unui grant de peste 3,3 mln de euro oferit de Uniunea Europeană.

În analizele precedente (prima și a doua) am descris realizările actualei administrații a primăriei de la începutul mandatului - elaborarea caietului de sarcini, banda dedicată transportului public, epopeea tichetării electronice și creditele pentru achiziționarea unităților noi de transport. Descriem în continuare ce a reușit administrația primăriei să facă în perioada noiembrie 2020 - martie 2021. Ne vom referi la:

I. Unități noi de transport public

II. Tichetare electronică

III. Rută nouă stabilită prin vot online

IV. Transport alternativ

V. „MOVE IT like Lublin” - grant pentru transportul public

I. Achiziționarea unităților de transport public

Primăria își propune să cumpere 125 de autobuze, 70 de troleibuze și 35 de troleibuze articulate, până în anul 2023. Obiectivul a fost stabilit 2020, în baza raportului grupului de lucru privind identificarea soluțiilor tehnice pentru dezvoltarea sistemului de transport public municipal. La 19 mai 2020, Consiliul municipal a adoptat și o decizie în acest sens. 

Troleibuze noi 

Din luna martie 2021, pe străzile din Chișinău au fost puse în circulație 20 de troleibuze, zece achiziționate din Minsk și zece din Riga. Acestea au fost repartizate pe rutele: 2, 4, 10, 13, 17, 21, 22, 23, 24, 25.

Până acum, în Chișinău au fost aduse în total 40 de troleibuze, procurate de la uzina din Minsk și în cadrul unei licitații din Riga. Urmează transportarea a încă 20 de unități până la sfârșitul primăverii.

Troleibuze second-hand aduse din Riga, foto: chisinau.md

Achiziționarea autobuzelor se amână

Primul termen limită pentru achiziționarea celor 100 de autobuze a expirat. Administrația își propunea să aducă la Chișinău unitățile până la finele anului 2020. În vara anului trecut, a fost inițiată licitația pentru procurarea celor o sută de unități, primăria a desemnat câștigător compania ISUZU, însă celelalte companii care au participat la licitație au depus contestații la Agenția Națională pentru Soluționarea Contestațiilor. După examinarea acestora, ANPSC a decis ca municipalitatea să reevalueze ofertele în termen 15 zile, luând în considerare constatările din partea motivată a deciziei. 

Totuși, primăria a anulat rezultatele licitației din 10.09.2020, din motiv că termenul de garanție pentru autobuze e prea mic, iar primăria ar trebui să solicite unul mai îndelungat. În februarie curent, primăria a relansat licitația pentru procurarea a 100 de autobuze cu o sumă totală de 270 milioane lei. Conform cerințelor, autobuzele trebuie livrate în decurs de 6 luni după anunțarea câștigătorului

Achiziționarea unităților de transport pe timp de pandemie a devenit un subiect disputat între consilierii PAS și primarul capitalei, Ion Ceban. Într-o conferință de presă, consilierii municipali au vorbit despre necesitatea achiziționării serviciilor de transport direct de la companiile private pe timp de pandemie. Edilul capitalei a reacționat printr-o postare pe facebook și a acuzat consilierii PAS că lobează pentru anumite companii de transport care să fie contractate de către primărie.

Municipiul Chișinău are nevoie de mult mai multe unități de transport în circulație, mai ales în contextul pandemiei. Achiziționarea unităților descrise mai sus nu rezolvă însă problema aglomerației în transportul public, deoarece acestea vor fi folosite doar pentru a înlocui alte unități vechi. Deși promisiunea inițială era că în anul 2020 vor ajunge unitățile în suburbii, cu anularea și inițierea unei noi licitații, nici în 2021 nu avem certitudinea că aceasta se va întâmpla. Deși autoritățile anunță mereu în conferințe de presă despre necesitatea măririi numărului de unități, la un an și jumătate de mandat, această problemă rămâne o restanță pentru actuala administrație.

II. Tichetarea electronică 

De peste 10 ani se discută despre tichetare electronică. Și actuala administrație a făcut diverse promisiuni, iar termenul limită a fost mereu prelungit, inițial era planificat în iulie 2020, apoi octombrie 2020, apoi primăvara anului 2021. Iată că începând cu martie 2021 chișinăuienii  pot achita cu cardul bancar călătoria pe unele rute de troleibuze și autobuze. Perioada de testare a taxării electronice este de șase luni, în 110 unități de transport. Terminalele de plată sunt instalate pe cele mai solicitate rute de troleibuze: nr. 10, 22 și 30, de asemenea pe autobuzele nr. 2 și 5. 

Taxatorii poartă terminale de plată şi ajută pasagerii să utilizeze noul serviciu. Sunt acceptate cardurile de plată contactless (fără contact) ale oricărei bănci din Moldova și din lume, dar și  smartphone-ul sau alt dispozitiv dotat cu tehnologia NFC (tehnologie de comunicație fără fir) de ecranul terminalului. Prețul călătoriei rămâne același. 

Troleibuz în care poți achita cu cardul, foto: chisinau.md

Implementarea noilor tehnologii este binevenită, însă modalitatea e puțin mai caraghioasă la Chișinău, pentru început. În perioada testării, taxatorul este nevoit să poarte, pe lângă bani și monede, terminalul de plată. Nu s-a reușit minimalizarea contactului taxatorului cu pasagerii, chiar dacă e pandemie. 

III. Rută nouă stabilită prin vot online

În luna decembrie, Primăria a lansat un sondaj privind stabilirea unei rute noi de transport public. Cetățenii au putut vota o rută din cele șapte stabilite de către Regia Transport Electric Chișinău, în baza solicitărilor venite de la locuitori.

1 - ALBA-IULIA - ALBIȘOARA - GARA

2 - ALBA-IULIA - ALBIȘOARA - VASILE ALECSANDRI

3 - ALBA-IULIA - ALBIȘOARA - ISMAIL

4 - GRENOBLE - VALEA CRUCII - ALBIȘOARA - KIEV

5 - GRENOBLE - VALEA CRUCII - ALBIȘOARA - KIEV

6 - GRENOBLE - BUREBISTA - ALBIȘOARA - ALECSANDRI

7 - GRENOBLE - GRĂDINA BOTANICĂ - GARA

 La sondaj au participat peste 12 mii de locuitori al Chișinăului, iar ruta învingătoare a acumulat 4880 de voturi. Traseul pe care va circula o rută nouă de troleibuz este: 

Str. Alba-Iulia - str. L. Deleanu - str. Nicolae H. Costin - str. Ion Pelivan - str. V. Belinski - str. Vasile Lupu - str. A. Șciusev - str. M. Viteazul - str. Albișoara - Gara.

Ion Ceban a declarat că RTEC urmează să prezinte și propuneri pentru următoarele zone și străzi:

1. Liviu Deleanu, Nicolae H. Costin, Alba Iulia, Vasile Lupu, Mihai Viteazu spre Albișoara cu întoarcere la str. A. Pușkin.

2. Cuza-Vodă, Burebista, Grădina Botanică, Muncești cu întoarcere la Grigore Vieru.

RTEC va modela aceste rute și vor fi supuse consultărilor publice.

Primăria Mea încurajează dialogul între cetățeni și autorități, mai ales în luarea deciziilor importante. Oamenii sunt mereu dispuși să povestească problemele cu care se confruntă, pe alocuri și să ofere soluții. Trebuie creat un dialog constructiv, pentru a înțelege mai bine cum problemele afectează oamenii și care soluții sunt mai potrivite. Totuși, în situația în care întreg orașul se confruntă cu o lipsă acută de transport public, ideea de a întreba oamenii în mediul online unde trebuie deschisă o rută nouă nu este una tocmai potrivită. Astfel de decizii trebuie luate conform studiilor, analizei și a datelor despre fluxul de pasageri. Această tentativă s-a transformat într-o competiție online dintre locuitorii din sectoarele Buiucani și Botanica.

IV. Transport alternativ

Tot mai des auzim de la aleșii locali din municipiul Chișinău noțiuni precum „smart city”, „oraș mobil”, „green city”, însă deciziile demonstrează contrariul. În bugetul aprobat pentru 2021, inițial, aleșii nu au prevăzut o linie separată  pentru dezvoltarea transportului alternativ. 

Printr-o postare pe Facebook, grupul de lucru pentru transport alternativ a anunțat că le-a reușit să convingă autoritățile să deschidă o linie de buget dedicată exclusiv dezvoltării transportului alternativ. Pentru anul 2021 au fost bugetate 4 milioane de lei. „Deși suma alocată este cu mult sub cea pe care am solicitat-o inițial, considerăm că este un bun început. Vom trata suma dată ca pe un buget pilot care oferă posibilitatea unui mic experiment, iar la sfârșitul anului vom analiza ce proiecte acoperă așa o sumă și vom putea face un calcul mai exact referitor la bugetul necesar în acest domeniu.”

Viceprimarul Victor Chironda a dat asigurări că în 2021 vor fi implementate mai multe proiecte pentru dezvoltarea transportului alternativ. De asemenea, în 2021 va începe „Strategia de dezvoltare a infrastructurii pentru transport alternativ în orașul Chișinău”, elaborată cu suportul PNUD. În luna martie au avut loc primele consultări publice asupra strategiei, la eveniment au participat reprezentanți ai primăriei, membrii organizației EcoPro și cetățenii interesați. Mai multe detalii puteți afla în articolul: Transportul alternativ în orașul Chișinău se pune „pe roate”.

În fiecare an vedem tot mai mulți bicicliști, oameni pe trotinete sau pe vreun device electronic, chiar dacă infrastructura Chișinăului încă nu e prietenoasă acestor tipuri de transport. Alocarea unei linii exclusive de buget este o mică victorie pentru a promova acest tip de transport, banii trebuie alocați cu chibzuință, pentru a promova acest tip de transport mult mai prietenos mediului și mai puțin costisitor decât un automobil. Ar fi foarte bine, dacă în fiecare an, bugetul pentru acest tip de transport ar crește.

V. „MOVE IT like Lublin” - grant pentru transportul public

În cadrul ședinței CMC din 22 decembrie 2020, fără multe discuții, a fost aprobat un contract de grant între Delegația Uniunii Europene în Republica Moldova, Primăria Municipiului Chișinău și Gmina Lublin. Proiectul prevede adaptarea practicilor bune în gestionarea transportului public din orașul Lublin, Polonia. Viceprimarul Chișinăului, Victor Chironda, printr-o postare pe pagina sa de Facebook a descris ce prevede acest parteneriat:

- Crearea Regiei Municipale de Transport Public (comasarea PUA și RTEC);

- Crearea Centrului Unic de Control a Traficului transportului public;

- Optimizarea rutelor și crearea stațiilor de transbordare;

- Extindere benzilor dedicate;

- Dotarea stațiilor de așteptare cu panouri informaționale;

- Sporirea capacităților de management a transportului public în cadrul Direcției Transport;

- Preluarea practicilor și experienței europene în adaptarea transportului public la măsurile de luptă cu COVID-19.

Perioada proiectului este de patru ani, în cadrul înțelegerii, Primăria Chișinău se obligă să investească 175 de mii euro (5%), iar Uniunea Europeană va aloca 3.325 mln euro (95%).

La această etapă este dificil de înțeles planurile exacte ale autorităților pentru adaptarea practicilor bune în gestionarea transportului public din orașul Lublin în cadrul acestui proiect. Așa cum a menționat viceprimarul Victor Chironda, acest proiect este o premieră pentru municipalitate. Este important ca desfășurarea lui să aibă loc eficient și transparent, fiind comunicate rezultatele obținute și resursele utilizate la fiecare dintre etape.

CONCLUZIE

Problema transportului public a devenit o prioritate pentru actuala administrație locală.  Se aduc unități noi de transport; a fost lansat proiectul pilot de tichetare electronică; stabilită o nouă rută; alocat buget pentru transportul alternativ și elaborată o strategie pentru dezvoltarea acestuia; au fost identificate proiecte noi pentru dezvoltarea și gestionarea transportului public. Totuși, viteza acțiunilor este una lentă, iar luptele politice și administrarea ineficientă pe alocuri fac ca mai multe termene să fie depășite și soluțiile să se lase așteptate.

Pe timp de pandemie, evitarea aglomerării în transportul public trebuie să fie prioritatea numărul unu. Achiziționarea unităților noi soluționează doar parțial această problemă, dar și aceasta nu se întâmplă conform planului aprobat. 

Implementarea sistemului electronic de achitare trezește un sentiment mixt. E bine că, după un deceniu de promisiuni,  în sfârșit vom putea achita electronic călătoria, însă modalitatea actuală de implementare, care presupune în continuare participarea taxatorilor,  nu oferă o schimbare majoră în acest proces.

Stabilirea rutelor noi de transport trebuie să aibă loc în baza datelor și analizei detaliate a situației. În condițiile în care întreg orașul se confruntă cu o lipsă acută de transport public, sondajele online nu sunt neapărat cea mai bună modalitate de identificare a soluțiilor.

Utilizarea transportului alternativ este o metodă eficientă de deplasare în condiții de pandemie. Efortul comun al autorităților și societății civile începe a prinde contur. În continuare este important să se aloce mai multe benzi, să fie dezvoltată infrastructura, să  fie organizate consultări publice și campanii de informare.

Accesarea unui grant pentru dezvoltarea sistemului de transport public în municipiul Chișinău după modelul organizării transportului public din orașul Lublin sună promițător. Pentru a asigura implementarea eficientă a acestui proiect, este important să existe o comunicare transparentă și constantă. Vom urmări în continuare activitățile realizate și rezultatele obținute.

Autor: Tudor Arnăut

Mai multe detalii despre ce acțiuni a întreprins Primăria pentru a soluționa problemele prioritare ale chișinăuienilor găsiți în Raportul alternativ de activitate a primăriei în primul an de mandat al lui Ion Ceban, elaborat de echipa Primăria Mea.

Textul a fost elaborat în cadrul proiectul “Priority Driven Local Administration”, implementat de AO Primăria MEA, datorită suportului generos din partea poporului american, oferit prin intermediul Agenției Statelor Unite pentru Dezvoltare Internațională (USAID).  Materialul reflectă opinia autorului și nu reprezintă viziunea USAID sau a Guvernului Statelor Unite.