PrimariaMea
Agent termic, compensații, Covid-19, reparația curților și alte informații Image
25 nov. 2021

Agent termic, compensații, Covid-19, reparația curților și alte informații

 

După aproximativ trei ore de dezbateri privind ordinea de zi și declarații politice făcute cu voce ridicată și acuzații multiple, consilierii au decis să înceapă ședința prin audierea informațiilor pe care le-au amânat la ședințele precedente. Astfel, aceștia au ascultat raportări despre situația pandemică, aprovizionarea cu agent termic, azilul de câini al asociației AOVA, reparațiile din oraș ș.a. 

 

Președinte al ședinței a fost ales Corneliu Pântea (PUN). Inițial, aleșii l-au propus pe Roman Cojuhari (PAS), fiind rândul acestora din punct de vedere al rotației. Totuși, Cojuhari a refuzat, menționând că principiul rotației a fost încălcat demult. Ulterior, consilierii au votat ordinea de zi ca bază și au venit cu propuneri de modificare. 

 

Valerii Klimenko (P. Șor) a propus includerea subiectului privind crearea unui scuar pe str. Mesager 1. Potrivit consilierului, raportarea directorului Viorica Cosmetics, care a declarat la ședințele precedente ale CMC-ului ca pe terenul respectiv s-ar afla un bazin de producție al fabricii, ar fi fost fictivă, aducând un video care ar demonstra acest lucru. Amintim că, consilierii au examinat subiectul pe 5 noiembrie și l-au respins, din mai multe motive, inclusiv faptul că proiectul de decizie nu avea avizele necesare și nu era pregătit conform rigorilor. Consilierii au respins solicitarea lui Klimenko, aceasta acumulând 31 abțineri și 8 voturi pentru.

 

Roman Cojuhari (PAS) a propus includerea majorării compensării pentru energie termică de la 40% la 60%. Conform lui Cojuhari, proiectul propus nu avea avizul Comisiei deoarece ar fi fost blocat inclusiv din partea executivului, astfel încât nu a fost înregistrat la CMC. Mai mulți consilieri s-au expus susținând sau nu proiectul de decizie și îndemnând și ceilalți colegi să voteze sau nu. Cu 16 voturi pentru și 19 împotrivă și abțineri, proiectul nu a fost inclus pe ordinea de zi. 

 

Ion Cebanu (PL) a propus excluderea pt. 18 de pe ordinea de zi, și anume aprobarea devizului de cheltuieli pentru modernizarea Pieței Centrale. Subiectul a fost examinat la ultimele două ședințe ale CMC și trimis repetat la reexaminare, din mai multe motive. Propunerea nu a fost susținută, cu 14 voturi pentru și 22 de abțineri și voturi împotrivă. 

 

Serghei Burgudji (P. Șor) a amintit despre înțelegerea de la ultima ședință, respectiv punctele care au fost trimise la reexaminare în cadrul întrunirilor precedente să fie puse pe ordinea de zi pe primele poziții. Înțelegerea însă nu a fost respectată. Ulterior, Andrei Năstase (Platforma DA) a propus modificarea ordinii de zi, astfel încât subiectele care au fost trimise la reexaminare de câteva ori să fie trecute printre primele subiecte. Astfel, punctul 19 trece la 3, punctul 20 la 4, punctul 21 la 5, punctul 22 la 6 și punctul 23 la 7. Propunerea a fost susținută unanim.

 

Aliona Doroș (Platforma DA) a solicitat o informație privind Regulamentul de acordare a ajutorului financiar pentru resurse energetice, după ce din document a fost exclus ajutorul pentru lemne. 

 

Reprezentanții fracțiunii PSRM au anunțat că Alexandr Odințov a devenit președintele acesteia.

 

În urma tuturor propunerilor, ordinea de zi a fost suplinită cu o informație privind Regulamentul de acordare a ajutorului financiar pentru resurse energetice (pct. 4), iar subiectul despre aprobarea Acordului de colaborare între Primăria mun. Chișinău și Federația Moldovenească de Fotbal (pct. 6) a fost retras de executiv.

 

 

 


 

CETĂȚENII PARTICIPĂ

 

 


 

Iana Verber, Galina Muratova și Alina Moraru, activiste în domeniul protecției animalelor, au vorbit despre problemele întâmpinate în cadrul Secției control și protecție a animalelor din Chișinău (SCPA). Activistele declară că administrația Direcției generală locativ-comunale și amenajare (DGLCA) ar fi organizat concursuri pentru suplinirea funcției de șef al Secției doar pentru a-și pune oameni „comozi”. Totodată, acestea au menționat că activistul Vitalie Voznoi, care a câștigat concursul, ar fi fost numit ilegal în funcție, nu ar îndeplini sarcinile necesare și ar avea un limbaj neadecvat pentru un funcționar. În același timp, ar fi probleme în privința proiectului de sterilizare a animalelor.

 

 


 

DECLARAȚII

 

 


 

 

Andrei Năstase (Platforma DA), însoțit de colegii de fracțiune, a vorbit de la tribună despre practica executivului de a promova inițiativele Consiliului și ale consilierilor ca realizări proprii. Conform lui Năstase, la moment ar fi un război între executiv și consiliu. Acesta a amintit despre modalitatea în care a fost votat bugetul municipal pentru anul 2021, aprobat în câteva minute în două lecturi. Năstase a declarat că există deja probleme și în acest an, deoarece legea prevede prezentarea documentului până în 20 noiembrie și aprobarea în două lecturi până pe 10 decembrie. Consilierul a vorbit și despre riscurile de corupție și a informat că Platforma DA a remis propunerile privind bugetul pentru anul 2022 către executiv. Totodată, acesta a solicitat executivului să expedieze bugetul către consilieri, să-l publice până pe 19 noiembrie pentru consultare și dezbateri, să efectueze detalierea într-o notă informativă a bugetelor alocate către fiecare suburbie și altele. În cazul în care executivul nu se va conforma, Năstase a declarat că Platforma DA nu va vota bugetul. Ulterior, consilierul s-a referit la practicile Comisiilor Juridice și Buget și finanțe, care ar introduce pe agenda ședințelor anumite  proiecte cu doar câteva minute înainte de ședință.

 

Ion Cebanu (PL) a vorbit despre situația de la Piața Centrală și proiectul nr. 18 de pe ordinea de zi. Conform lui Cebanu, proiectul de modernizare ar fi o schemă. Cebanu a declarat că piața nu dispune de fondurile pentru a putea finanța modernizarea și, în viitor, administrația se va împrumuta sau va organiza un parteneriat public-privat „cu cine trebuie”, iar piața, dintr-o întreprindere municipală de succes, va deveni falimentară. 

 

Serghei Burgudji (P. Șor) a vorbit despre condițiile de lucru în bucătăriile școlilor și grădinițelor municipale și anume despre salariile mizere pe care le primesc lucrătorii. Din cauza condițiilor de lucru, în mai multe instituții funcțiile respective nu ar fi acoperite. Burgudji a solicitat ca executivul să ofere ajutor financiar către bucătarii și ceilalți lucrători din bucătăriile instituțiilor preșcolare, iar pe viitor să mărească salariile acestora. 

 

Roman Cojuhari (PAS) a amintit despre promisiunile electorale ale lui Ion Ceban și anume majorarea ajutorului financiar de la 40% la 60% și a pragului pentru primirea ajutorului de la 3 000 lei/persoană, la 5 000 lei/persoană. Cojuhari a declarat  că, deja de doi ani, promisiunile respective nu sunt îndeplinite. Mai mult, consilierul a menționat criza globală de prețuri și negocierile guvernului pentru a primi gaz la preț mai mic, însă prețurile oricum s-au mărit din cauza situației globale. Consilierul a declarat că fracțiunea pe care o reprezintă a pregătit un proiect pentru a majora aportul ajutorului financiar, astfel încât să se ajungă la compensarea a 60% din costul facturii. Cojuhari a solicitat ca, la următoarea ședință, să fie inclus pe ordinea de zi proiectul. 

 

Corneliu Pântea (PUN) a vorbit despre reparația subteranelor, în special a celei din preajma McDonalds de la Botanica. Consilierul a declarat că au fost identificate surse financiare pentru a putea renova subterana, însă executivul nu a permis demararea lucrărilor, din motiv că în perioada campaniei electorale partidul Șor a promis că își asumă lucrările respective. Pântea a solicitat să se intervină și să fie alocate resurse financiare în bugetul pentru anul următor. Adrian Talmaci a declarat, din partea executivului, că în bugetul pentru anul 2022 au fost alocate resurse pentru acest proiect, însă a fost contrazis de Corneliu Pântea. Valerii Klimenko (P. Șor) a replicat că întârzierile sunt cauzate de executiv, care tergiversează procesul de aprobare a documentației.

 

Eugenia Ceban (PSRM) a intervenit de mai multe ori pe parcursul ședinței. Referitor la propunerea privind majorarea compensărilor la căldură propuse de Roman Cojuhari (PAS), Eugenia Ceban a menționat că cetățenii trebuie să se informeze privind legea nr. 133 și prevederile acesteia, inclusiv despre cine poate beneficia de ajutor. Ulterior, a declarat că „PAS aduce doar mizerie și zâzanie în CMC”. Într-o altă intervenție, consiliera a spus că, timp de 30 de ani, Chișinăul a fost dus de râpă. Consiliera a citit dintr-o listă de realizări în domeniul educațional și a făcut apel către consilieri să „nu vină nepregătiți la sfârșit de an”. Ulterior aceasta a venit cu acuzații către fracțiunea PAS și declarat că „ar trebui să vă fie rușine de ce faceți la televizor”. Chiar după ce și-a terminat cuvântarea și alții au vorbit, Eugenia Ceban a revenit la microfon, cu noi acuzații față de fracțiunea PAS, inclusiv că ar încuraja anafalbetismul prin impunerea testării profesorilor pentru COVID-19, că ar fi înlăturat compensațiile pentru doctori etc.

 

Alexandr Odințov (PSRM) a vorbit despre situația privind aprovizionarea cu gaze naturale, făcând noi acuzații către fracțiunea PAS. 

 

Vladimir Mitru, consilierul primarului general, a făcut declarații în privința proiectului propus de PAS. Astfel, conform acestuia, proiectul este făcut în grabă. Conform lui Mitru, la elaborarea proiectului de ajutor al cetățenilor pe perioadă de iarnă, s-a discutat despre majorare, atât a cuantumului, cât și la menținerea formulei de subvenționare prin procentaj. Mitru a declarat că, dacă se vorbește de venituri proprii ale primăriei, cu astfel de proiecte, se riscă ca pe viitor să nu fie acoperire financiară inclusiv pentru salarii. Totodată, acesta a menționat că ar trebui de analizat împreună ce se poate de făcut. Totuși, la replica lui Roman Cojuhari (PAS) care a concretizat dacă aceasta este o invitație de a discuta pe marginea proiectului, Mitru a declarat că acest lucru trebuia de făcut din start și că fracțiunea s-a grăbit în crearea proiectului. 

 

Dinari Cojocaru (PSRM) a declarat că partidul PAS aberează și a lansat alte acuzații către fracțiune, inclusiv că ar avea interese în privința apei potabile, că ar sabota anumite procese în mun. Bălți - unde vor avea loc alegeri locale curând și că proiectul cu care a venit fracțiunea privind majorarea ajutorului la iarnă este unul populist, iar majorarea prețului la gaz va duce la majorarea tuturor prețurilor. Într-un final, Cojocaru a propus să fie mai multe compensări pentru cetățeni pe care să și le asume autoritățile centrale.

 

Valerii Klimenko (P. Șor) a vorbit repetat despre terenul pe str. Uzinelor 21 și conexiunea cu consilierul PSRM Vasile Chirtoca. Ulterior, acesta a menționat iarăși cazul Inamstro care construiește pe str. Eminescu 70 și ar încălca regimul de înălțime. Consilierul a declarat că și clădirea respectivă este legată de consilierul PSRM Vasile Chirtoca. Declarația lui Klimenko s-a terminat pe un ton foarte ridicat și cu amenințarea celorlalți consilieri că va fi chemată poliția pentru a restabili ordinea în sală.

 

În timpul ședinței, consilierii s-au întrerupt din examinarea ordinii de zi, în urma unui anunț important din partea lui Dinari Cojocaru (PSRM). Acesta a fost informat recent despre un „atac raider” în alimentația în sectorul Ciocana. Astfel, a fost expusă lista instituțiilor de învățământ care participă la licitația pentru alimentarea în instituțiile de învățământ în anul 2022, iar patru licee (L.T. „M. Berezovschi”, L.T. „Ginta Latină”, L.T. „Gaudeamus” și L. Internat Sportiv nr. 2) nu au participat la licitația respectivă. Astfel, pentru aceștia ar urma să fie organizată o licitație separată, la care ar putea să câștige antreprenori mai mici, cu care instituțiile ar putea avea acorduri nedeclarate. Mai mult, în una din instituții, directorul acesteia ar avea grad de rudenie cu reprezentantul unui agent economic care activează în domeniul alimentației publice și care anterior a câștigat licitații pentru alimentarea instituțiilor de învățământ. Dinari Cojocaru a propus crearea unui grup de lucru cu delegarea consilierilor din fiecare fracțiune, organizarea unei ședințe cu directorii de instituții și elucidarea tuturor circumstanțelor. Grupul ar trebui să iasă inclusiv la fața locului pentru a inspecta situația.

 

Durata:  5 ore 31 min, fără întârzierea inițială

Pauză: 13.10 - 14.30

 

 


 

Ordinea de zi

Ordinea de zi modificată nu a fost publicată

 


 

 

1. Informația despre situația epidemiologică în mun. Chișinău 

 

 

Boris Gîlcă, șef al Direcției asistență medicală și socială, a început raportarea solicitând tuturor consilierilor să poarte masca de protecție corespunzător. 

 

Mun. Chișinău, conform indicatorilor, a trecut sub „Cod portocaliu”, însă patru suburbii (Cruzești, Bubuieci, Stăuceni și Condrița) rămân sub Cod Roșu de alertă. Conform raportorului, în ultima perioadă se observă o descreștere evidentă a numărului de cazuri de COVID-19, însă rămâne înalt numărul deceselor. Paturile din secțiile de Reanimare și Terapie Intensivă (ATI) sunt ocupate. Centrul COVID-19 de la Moldexpo nu mai internează pacienții COVID-19, ci rămâne ca spațiu pentru triaj, iar în următoarele săptămâni există posibilitatea de a scoate din circuit mai multe paturi destinate pacienților COVID-19 în spitale. Totodată, Gîlcă a declarat că, începând cu ziua de 17 noiembrie, copiii de peste 12 ani pot să se vaccineze, lucru benefic pentru populație. Totuși, autoritățile municipale așteaptă în continuare undă verde pentru vaccinarea cu doza trei - booster, în rândul celor care s-au imunizat peste șase luni în urmă, Republica Moldova fiind unica țară din regiune unde încă nu a început administrarea dozei trei. 

 

Totodată, Gîlcă a ținut să reamintească consilierilor că, în paralel cu vaccinarea anti-covid, are loc vaccinarea împotriva gripei sezoniere. 

 

Rata de imunizare a populației generale în Chișinău ar fi de circa 39%, iar în perioada următoare se planifică mai multe evenimente pentru sporirea ratei de vaccinare, în parteneriat cu reprezentanții HoReCa. Acțiunile vor fi organizate în fiecare weekend, până la sărbătorile de iarnă.

Veaceslav Nedelea (consilier neafiliat) a întrebat dacă poate primi doza trei de vaccin, chiar dacă primele două doze le-a primit în România. Conform lui Gîlcă, acest lucru nu este posibil, atât din cauza că în Moldova nu a fost lansată vaccinarea cu doza trei, cât și pentru că trebuie actualizate bazele de date, persoanele care sunt vaccinate în România nefiind reflectate în Republica Moldova. 

 

Dinari Cojocaru (PSRM) a întrebat câte doze de vaccin ar fi fost aruncate la nivel municipal. Conform lui Gîlcă, există un sistem prin care se monitorizează rata de rebut, adică de aruncare a vaccinurilor nefolosite și se încearcă micșorarea acesteia. Cojocaru a declarat că ar exista sute de astfel de cazuri în municipiu și mii la nivel național. Dinari Cojocaru a spust că informația privind scăderea numărului de cazuri de COVID-19 nu ar fi veridică, deoarece ar fi fost modificat protocolul, iar cetățenii nu sunt testați. Gîlcă a reiterat că este adevărat că protocolul a fost modificat, însă scăderea numărului de cazuri are loc în întreaga regiune, nu doar în Republica Moldova. Ulterior, Cojocaru a întrebat dacă guvernul ar fi rambursat municipiului costurile pentru lupta cu COVID-19. Conform lui Gîlcă, acest lucru nu s-ar fi întâmplat. 

 

Serghei Burgudji (P. Șor) a întrebat câte persoane s-au vaccinat la ultimul maraton de vaccinare organizat de autorități. Conform lui Gîlcă, ar fi vorba de 288 de persoane, iar în total ar fi vaccinați 39% în capitală. 

 


 

 

2. Informația privind asigurarea consumatorilor mun. Chișinău cu agent termic

 

Veaceslav Eni, Director al S.A. „Termoelectrica”, a menționat că în capitală există două centrale (sud și vest) care asigură sectoarele Telecentru și Buiucani. Totodată, momentan sunt puse în funcțiune două blocuri energetice. Eni a declarat că toate solicitările legate de conectarea la agent termic au fost îndeplinite, iar consumatorii - conectați. Astfel, procentul de conectare ar fi de aproximativ 94%, în acel moment existând doar vreo 150 gospodării care nu au fost conectate, deoarece nu au solicitat acest lucru. 

 

În privința tarifelor, Veaceslav Eni a declarat că se așteaptă decizia ANRE-ului, însă scumpirile ar trebui să fie mai mici decât cele ce privesc gazul. Totodată, Eni a declarat că nu ar exista probleme cu privire la aprovizionarea cu gaz. 

 

Aliona Doroș (Platforma DA) s-a interesat privind statistica de consum a orășenilor, dar și privind compensările promise de autorități. Conform lui Veaceslav Eni, în mediu, 40% de locuitori consumă 0.8 gigacalorii, per apartament. În mediu, apartamentele cu 2 odăi ar consuma 1 - 1,2 gigacalorii. Totodată, ar exista doar aproximativ 50 de gospodării care ar consuma la 2.5 gigacalorii. În ce privește compensările în valoare de până la 450 lei pentru prima gigacalorie, acestea ar trebui să fie oferite tuturor locatarilor. 

Consiliera a declarat că au fost plângeri de la locuitori că Termoelectrica nu ar permite reglarea consumului de agent termic, din motiv că ar scade presiunea în țevi. Conform lui Veaceslav Eni, Termoelectrica este foarte flexibilă, astfel încât consumatorii își pot regla singuri cantitatea de agent termic primit. Astfel, problemele nu ar fi cu întreprinderea pe care o dirijează, ci ar apărea între locatari și gestionarii blocurilor. 

 

Consilierii s-au interesat dacă ar fi mai rentabilă alimentarea cu agent termic pe bază de păcură. Conform lui Eni, acest lucru nu este rentabil, deoarece costul la păcură a crescut. Ulterior, consilierii au întrebat privind plângerile locuitorilor că agentul termic nu ar fi suficient deoarece alți locatari au intervenit în sistemul de aprovizionare, instalând calorifere mai mari sau alte sisteme de încălzire, consumând un volum mai mare de agent termic. Locuitorii ar fi declarat că Termoelectrica acționează greu și ineficient. Conform lui Eni, astfel de situații se întâmplă, însă în fiecare bloc este contor care înregistrează temperatura, debit de intrare-ieșire și altele, iar datele pot fi verificate cu până la 3 ani în urmă și întreprinderea desfășoară toate acțiunile necesare pentru confortul orășenilor. Mai mult, „sezonul de încălzire” nu ar mai exista, orășenii având posibilitatea să se conecteze la agentul termic în orice perioadă a anului, chiar și vara. Așa s-a întâmplat în anul 2017, când a fost ninsoare în luna aprilie. 

 

Dinari Cojocaru (PSRM) a întrebat privind diferența de preț, care va fi creșterea acestuia și dacă există riscul ca Termoelectrica ar putea să se pomenească în situația de a nu putea aproviziona locuitorii cu agent termic. Conform lui Eni, riscul să rămână locuitorii fără agent termic nu există. Totodată, privind la preț, aceasta ar trebui să fie de aproximativ 650 lei per gigacalorie, dintre care 450 lei ar putea fi compensați de către guvern. Ulterior, Dinari Cojocaru (PSRM) a întrebat despre acțiunile pe care le va întreprinde Termoelectrica în cazul celor care nu vor putea să achite factura. Consilierul a solicitat ca Veaceslav Eni să vină trimestrial cu o listă a celor datornici, pentru ca să se intervină din timp în privința acestor locatari. 

 


 

 

3. Informația privind executarea deciziei CMC nr. 13/26 din 06.08.2020 „Evacuarea/demolarea azilului de câini fără stăpân, construit ilegal pe str. Mircești”

 

Vasile Efros, reprezentant al DGLCA, a menționat că a fost identificat un teren de aproximativ 5 hectare în str. Uzinelor, în apropierea necropolei existente, unde ar putea fi construit un azil pentru câini. Totuși, terenul nu este înregistrat ca bun municipal, ci al statului. La moment, nu ar exista claritate privind terenul respectiv. Conform lui Efros, reprezentații DGLCA au avut o întâlnire cu organizația AOVA, în care s-a constatat că aceștia nu dispun de fondurile necesare pentru construcția azilului, astfel încât acestea vor trebui alocate din bugetul municipal. Totuși, o dată cu construcția noului azil, aceștia sunt de acord să transfere câinii în noul azil.

 

Ruslan Verbițchi (Platforma DA) a întrebat dacă Secția pentru protecția animalelor are competențe pentru a verifica azilul respectiv. Conform lui Efros, Secția nu are competențe de a pune amenzi sau evacua azilul. Totodată, în urma discuțiilor, primăria este gata să demoleze azilul din str. Mircești, însă problema este că dacă nu există altă facilitate, câinii respectivi vor fi lăsați în drum. 

Verbițchi a întrebat dacă sunt anumite încălcări la azil constatate de Secția pentru protecția animalelor. Conform lui Efros, aceasta nu ar fi prerogativa secției. 

Într-un final, Ruslan Verbițchi a declarat că este necesară crearea unui comisii care să evalueze acțiunile ce trebuie întreprinse în privința câinilor vagabonzi, în special în ce privește posibilitatea de a crea o nouă structură separată - întreprindere sau direcție, care să se ocupe de gestionarea domeniului. 

 

Andrei Năstase (Platforma DA) a făcut apel către presa din Republica Moldova să verifice executarea deciziei din 6 august 2020 și acțiunile întreprinse pentru gestionarea situației. Totodată, alături de colegi, acesta a cerut sancționarea celor care nu au întreprins acțiunile necesare pentru soluționarea problemei.

Conform lui Vasile Efros, la moment ar exista probleme din cauza delimitării terenului, care este de fapt una din atribuțiile Direcției generale arhitectură și relații funciare (DGAURF). Igor Vrabie, reprezentant al DGAURF, a declarat că există în continuare probleme privind atribuirea terenului și înregistrarea acestuia, din motiv că terenul nu ar fi delimitat. 

 

Dinari Cojocaru (PSRM) a menționat că, până în prezent, autoritățile au declarat că nu au putut implementa decizia din motiv că nu ar fi găsit locul potrivit. Totuși, la moment, locația a fost identificată, inclusiv fiind inspectat de consilieri. Astfel, consilierul a întrebat de ce încă nu s-au început lucrările respective. Efros a reiterat că există probleme în delimitarea și înregistrarea terenului.

Consilierii au încercat să pună termen pentru implementarea deciziei, iar Efros a menționat că două luni ar fi suficiente pentru atribuirea terenului. Totuși, acesta a fost contrazis de către Igor Vrabie, care a menționat că procesul nu depinde doar de DGAURF, ci și de alte instituții. 

 

Andrei Năstase (Platforma DA) a întrebat dacă s-a făcut o adresare pentru a putea începe procesul de atribuire a terenului. În caz contrar, acesta a solicitat să fie făcut un astfel de demers chiar în aceeași zi, iar în trei săptămâni (după data de 15 decembrie) reprezentanții direcției arhitectură și locativ-comunale să revină pentru ca să raporteze privind acțiunile întreprinse. 

 


 

 

4. Informație din partea Direcției generale locativ-comunală și amenajare privind Regulamentul de acordare a ajutorului financiar pentru resurse energetice, în contextul excluderii sintagmei „pentru lemne” din Regulament.

 

Deși inițial raportor urma să fie  Ion Burdiumov, șef al Direcției generale locativ-comunale și amenajare, în locul acestuia a venit Ghenadie Dubiță, Șef-adjunct al Direcţiei Generale.

 

Dubiță a menționat că procedura de obținere a ajutorului financiar pentru procurarea lemnului și cărbunelui pentru foc a fost modificată. Astfel, cetățenii care necesită acest sprijin, trebuie să apeleze la asistentul social din localitate, solicitând să li se ofere lemne pentru foc. Cererile vor fi procesate și expediate celor de la Asociația Spațiilor Verzi, incluzând adresa domiciliului, iar lucrătorii Asociației livrează lemnele la beneficiari. Cetățenii pot depune și cereri individuale, însă acest lucru va însemna că vor trebui să ridice produsul singuri, fără ca acesta să le fie livrat la domiciliu. Totodată, conform raportorului, valoarea ajutorului bănesc conform Regulamentului aprobat ar fi de aproximativ 2 500 lei pentru tot sezonul rece, pe când valoarea lemnelor (3-4 m3 de lemne pentru gospodărie) ar depăși această sumă. 

 

Aliona Doroș (Platforma DA) a solicitat raportorului să fie pregătită o notă informativă și expediată către toți pretorii și primarii de suburbii, în care să fie informați despre procedura de primire a ajutorului sub formă de lemne de foc.

 

Ion Cebanu (PL) a întrebat cine asigură transportul lemnelor. Conform lui Ghenadie Dubiță, transportarea este asigurată de către Spații Verzi, din contul acestora. Nu este însă clar dacă aceștia au prevăzut în buget costurile pentru transportarea lemnelor către suburbii.

 


 

 

5. Informația privind executarea deciziei CMC nr. 8/25 din 18.06.2020 „Întreprinderea măsurilor de recuperare a dreptului de proprietate publică a mun. Chișinău asupra terenurilor înstrăinate în baza hotărârii judecătorești din 26.08.2016”

 

Valeriu Bogdan, șef al Direcției asistență juridică (DAJ), raportor, a menționat că din anul 2013 până în prezent aproximativ 40 de terenuri municipale au fost înstrăinate, dintre care aproximativ 20 în 2016. Astfel, DAJ a contestat în instanța de judecată actele prin care terenurile au fost înstrăinate, astfel încât acestea să fie readuse în proprietate municipală. Mai mult, pe terenuri a fost aplicat sechestru în registrul bunurilor imobile. Totuși, sunt multe probleme de procedură, o parte din terenuri fiind revândute de multiple ori, fiind inclusiv procurate de firme offshore. Conform raportorului, o mare parte din aceste terenuri fac parte din spații publice, inclusiv scuaruri. Mai mult, agenții economici doresc să construiască nu doar blocuri locative, dar și stații PECO. Raportorul a declarat că, printre primele acțiuni întreprinse de primărie a fost anularea tuturor actelor permisive. Totodată, Bogdan a informat consilierii că există deja și persoane condamnate în dosarele pentru deposedarea municipiului de bunurile publice. Autoritățile locale au colaborat și cu Serviciul de prevenire și combatere a spălării banilor în vederea soluționării situației respective (SPCSB).

 

Consilierii au întrebat dacă DAJ a întreprins toate acțiunile posibile pentru a readuce terenurile în proprietatea municipiului. Valeriu Bogdan nu a putut confirma acest lucru și a declarat că aprecierea trebuie să fie dată de către consilierii municipali. Consilierii au solicitat expedierea unei note informative cu lista terenurilor deposedate, acțiunile întreprinse și statutul acestora către fiecare fracțiune. 

 

Dinari Cojocaru (PSRM) a întrebat  ce acțiuni au fost întreprinse privind persoanele din primărie care au facilitat schemele de deposedare a bunului public. Totodată, acesta a solicitat clarificări privind motivul pentru care nu au fost publicate denumirile companiilor care au deposedat primăria, dar și în privința sesizării celorlalte autorități. Conform lui Bogdan, persoanele care au facilitat aceste scheme, nu mai activează în cadrul primăriei municipale. Totodată, în ce privește beneficiarii, Valeriu Bogdan a menționat că ar putea prezenta lista cu denumirile companiilor. Ulterior, consilierul a declarat că anumite persoane care au fost menționate în dosare au fost eliberate din funcție de la Direcția generală arhitectură și relații funciare (DGAURF) și ulterior angajate de către Direcția Asistență Juridică. Conform lui Bogdan, ar fi existat asemenea cazuri, însă la moment persoanele respective nu mai activează în DAJ.

 

Serghei Burgudji (P. Șor) a întrebat privind cazul școlii nr. 6 din sectorul Botanica, care a fost transmisă în locațiune, împreună cu terenul aferent, către Ministerului Afacerilor Interne (MAI). Conform lui Bogdan, primăria a făcut primii pași pentru readucerea terenului în subordinea primăriei, însă MAI a contestat actul prin care acesta ar fi întors în posesia municipiului. Totuși, Curtea de Apel a respins contestația depusă de MAI. Astfel, se așteaptă următoarele decizii. 

 

Ion Cebanu (PL) a întrebat privind acțiunile întreprinse în cazul construcției de la intersecția străzilor București și Vlaicu Pârcălab. Conform lui Valeriu Bogdan, terenul respectiv aparținea statului, nu municipiului. Problema municipalității ar fi autorizația de construcție emisă de autorități, care însă nu a fost anulată. Totuși, autoritățile au trimis dosarul către organele procuraturii pentru a examina în detaliu situația. Cebanu a insistat spre a afla care este motivul pentru care nu a fost anulată autorizația. Conform lui Valeriu Bogdan, aceasta nu ar fi atribuția sa. Ulterior, Cebanu a întrebat și despre cazul Eminescu 70, unde în continuare se construiește, iar autorizația de construcție nu este anulată. Conform lui Igor Vrabie, reprezentant al DGAURF, există o anumită procedură care trebuie respectată. Astfel, pentru a putea anula actul, este necesară o notificare privind prezența unor încălcări, lucru care la moment nu s-a întâmplat. 

 

Andrei Năstase (Platforma DA) a solicitat lui Valeriu Bogdan să vină cu o informare exhaustivă privind schemele de deposedare, inclusiv numărul de dosare, numărul de hectare etc. Valeriu Bogdan a declarat că, activând de mult timp în primărie, a depistat mai multe scheme încă din 2015, iar cea prezentată în cadrul ședinței este doar una dintre ele. La fel, conform raportorului, nu ar exista o soluție unică pentru a putea scăpa de schemele respective, fiind necesară lupta cu fiecare dintre ele separat.

 


 

 

6. Informația privind mersul executării Programului municipal de reabilitare a infrastructurii aferente curților de bloc, inclusiv amenajarea parcărilor

 

Vitalie Mihalache, șef interimar al Direcției generale transport public și căi de comunicație (DGTPCC), a oferit mai multe detalii privind proiectul „Curte confortabilă”, conform căruia Primăria mun. Chișinău repară 35 de curți din capitală (câte șapte în fiecare sector). Primăria Mea a scris anterior despre proiect în articolul „Curți confortabile cu probleme”. 

 

Bugetul proiectului ar fi împărțit pentru reparația curților din sectoare conform gradului de intervenție în curțile respective. Devizele inițiale de cheltuieli au fost următoarele: Centru - 10 mil.; Buiucani - 9 mil.; Râșcani - 11 mil.; Botanica - 10 mil.; Ciocana - 14 mil.

 

Situația în fiecare sector ar fi următoarea: 

- Botanica - au fost finalizate lucrările în toate cele șapte curți; 

- Centru și Ciocana - au fost finalizate lucrările în șase din cele șapte curți din fiecare sector, acestea continuând pe curțile din str. Korolenko și str. Voluntarilor. 

- Râșcani - au fost finalizate lucrările în trei curți. Lucrările au demarat cu întârziere, după ce a fost necesară organizarea repetată a licitației pentru desemnarea companiei care desfășoară lucrările, din lipsă de oferte. În continuare se lucrează în curtea din str. Timiș 4. Detaliile privind celelalte curți nu au fost oferite. 

- Buiucani - lucrările au început, însă există probleme cu privire la agentul economic. Astfel, finalizarea lucrărilor întârzie din cauza implicării mici a antreprenorului desemnat. Pentru moment, au fost finalizate lucrările în curtea din str. Nicolae Costin 59, iar autoritățile urmează să inspecteze calitatea reabilitării.

 

Mihalache a menționat că au fost lansate alte zece licitații (câte două per sector), privind amenajarea acceselor în curți și a trotuarelor. Astfel, în sectorul Ciocana lucrările deja au fost finalizate pe str. Maria Dragan și se lucrează pe str. Alecu Russo. În sectorul Râșcani, au fost identificate accesele către școli și grădinițe, lucrându-se acolo. Pentru sectoarele Botanica și Centru au fost semnate recent contractele pentru efectuarea lucrărilor, rămânând selectarea agenților economici pentru sectorul Buiucani.

 

Mihalache a mai declarat că, în acest an, DGTPCC s-a confruntat cu probleme privind contractarea agenților economici care să efectueze lucrările, în special din cauza fluctuației prețurilor. Astfel, unele licitații, inclusiv cea pentru reparația Podului de la Mihai Viteazul, au fost repetate de patru ori, însă fără aplicanți. 

 

Serghei Burgudji (P. Șor) a amintit raportorului și consilierilor că, încă în anul 2020 în cadrul unei ședințe, a solicitat ca cel puțin o curte din fiecare sector să fie reabilitată. Consilierul a întrebat care este situația actuală generală privind lucrările. Conform lui Mihalache, 23 de curți ar fi fost finalizate, iar în alte nouă au fost finalizate lucrările cele mai complicate ce țin de amenajarea bordurilor, decaparea asfaltului etc. Consilierul a mai întrebat cum au fost alese curțile de bloc. În special, acesta a făcut referire la faptul că, încă în anul 2020, a făcut mai multe demersuri către pretura sectorului Botanica, pentru reparația unor curți din sectorul respectiv. Totuși, niciuna din curțile respective nu a fost selectată. Mihalache a declarat că nu a participat la procesul de selecție a curților, însă în toate curțile din Chișinău trebuie să se intervină. 

 

Aliona Doroș (Platforma DA) la fel a întrebat despre criteriile de selecție a curților. Consiliera a menționat că, curțile au fost alese dubios, în contextul în care s-a intervenit în unele care nu ar fi fost în stare atât de dezastruoasă, pe criterii politice sau pentru că ar fi pe străzi centrale. Conform lui Doroș, ar exista încă din 2019 petiții și demersuri pentru diferite curți, care însă nu au fost luate în considerare. Consiliera a solicitat să fie expediată o notă informativă cu adresele în care s-a intervenit, dimensiunile, volumul lucrărilor și costurile pentru fiecare curte. Totodată, Doroș a solicitat ca pe viitor procesul să fie făcut transparent, inclusiv cu implicarea consilierilor. 

 

Alexandr Odințov (PSRM) a solicitat mai multe detalii privind procedura de licitare, în contextul lipsei ofertelor, dar și a calității acestora. Conform lui Mihalache, au existat mai multe probleme, în special în cazul curților din sectorul Buiucani. Mai mult, o dată cu creșterea prețurilor, unii antreprenori au menționat că nu se pot încadra în termen privind unele elemente din contracte. Totodată, pentru ca să se procedeze cu lucrările, antreprenorii au început cu pregătirile în mai multe curți în același timp, ceea ce inclusiv cauzează incomodități.

 

Iurie Tesa (Platforma DA) a solicitat să fie făcută publică lista curților pentru anul următor și să se țină cont de cererile primite din anii trecuți pentru renovare. În replică lui Tesa, un consilier PSRM a declarat că adresele pe care s-a intervenit au fost aprobate de către Parlamentul precedent, fondurile provenind din Bugetul de stat. 

 

Ion Filimon (PCRM) s-a interesat privind subteranele și a rugat să fie „ca la Minsk”.

 


 

 

7. Informația privind mersul executării dispoziției nr. 551-d din 7 octombrie 2020 „Întreprinderea unor măsuri de securizare a pietonilor”

 

Anul acesta DGTPCC a lucrat în special la aplicarea marcajului și instalarea iluminatului pe străzile capitalei. Mai mult, DGTPCC a primit multe sesizări privind avarieri și gropi pe care s-a intervenit. Totuși, au fost probleme în acest sens, din cauza lipsei de asfalt cald.

 

Serghei Burgudji (P. Șor) a menționat posibilitatea de a instala semne reflectorizante de culoare roșie la trecerile de pietoni, după modelul din or. Orhei, lucru că ar reduce semnificativ cazurile de accident.

 

Mariana Lungu (PL) a solicitat lui Mihalache să aibă grijă de intersecția de la str. Valea Crucii, zonă cu risc sporit de accident.

 

Ion Filimon (PCRM) l-a îndemnat pe Mihalache să viziteze orașul Ungheni și să preia bunele practici de acolo. 

 

Ion Cebanu (PL) a întrebat privind costurile pentru reparația trotuarelor din capitală. Vitalie Mihalache a menționat că în Chișinău a desfășurat proiecte în valoare de peste 60 mil. lei, fără a include proiectul „Curți confortabile”. Cebanu a solicitat o informare clară, cu cifre concrete printr-o notă informativă. 

 


 

 

8. Informația referitor la activitatea Consiliului de administrare al S.A. „Apă-Canal Chișinău” pentru anul 2021

 

Consiliul de Administrare al Apă-Canal Chișinău a fost creat în iulie 2020. Din acesta fac parte nouă persoane, dintre care opt consilieri și un reprezentant al executivului - Tudor Gîrbu. În acest an au fost șapte ședințe ale Consiliului de administrare.

 

Societatea se confruntă cu probleme în ce privește tarifele aprobate. O altă problemă este cursul valutar, care afectează inclusiv rambursarea creditului primit de la Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD) și Banca Europeană de Investiții (BEI). Un exemplu este  situația creată luna trecută, când instituția nu dispunea de suficiente active pentru rambursarea unei tranșe a creditului contractat pentru modernizarea instituției. Într-un final, Consiliul municipal a oferit fondurile respective.

 

Mai mult, la moment S.A. „Apă-Canal Chișinău” este în litigiu cu companiile care au efectuat lucrări de creare a rețelelor de apeduct și canalizare, deoarece nu au putut să achite companiilor pentru serviciile prestate. Totuși, conform raportorului, în curând trebuie să intre în cont următoarea tranșă de grant, cu care societatea se va putea achita cu companiile respective. 

 

Pe o latură mai pozitivă, raportorul a declarat că, în acest an, nu a fost miros neplăcut în capitală. Acest lucru se datorează inclusiv faptului că nămolul care se crează în urma prelucrării apelor poate fi prelucrat parțial și depozitat temporar. Totodată, actualmente se desfășoară o licitație pentru a putea procura o stație de piroliză, prin care va putea fi micșorat semnificativ volumul de nămol depozitat. 

 

Într-un final, conform raportorului, cea mai mare problemă rămâne tariful mic pentru consumarea apei.

 


 

 

Responsabilă de monitorizare: Cristina Sîrbu


Publicat de:

Distribuie