Ce fac autoritățile: PUG din bani publici, regulament pentru publicitate încă neaprobat și alte acțiuni

Orașul Chișinău este tot mai aproape de a avea un Plan Urbanistic General. După nouă luni de dezbateri, autoritățile au hotărât să aloce 20 de milioane de lei pentru un PUG, deși colaborarea cu criticata Asociație „Centrul de Cercetare pentru Dezvoltare Durabilă” continuă. Între timp, se lucrează asupra mai multor documente ce țin de dezvoltarea urbană a orașului, cu parteneri din Rusia. Însă remarcăm că lupta promisă cu „mafia imobiliară” încă nu își ia avântul. Iar regulamentul de publicitate stradală este amânat de la o ședință la alta. Publicăm al doilea text despre ce fac autoritățile în privința aspectului estetic al capitalei, și anume:

I. Planul Urbanistic General

II. Documente de dezvoltare urbană

III. Regulamentul de publicitate exterioară

IV. Scuaruri reabilitate și lipsa consultărilor publice

V. Alte acțiuni

I. Planul Urbanistic General - 20 de milioane în bugetul pentru 2021, dar comunicare confuză din partea Primăriei 

Proiectul bugetului municipal pentru anul 2021 prevede 20 de milioane de lei pentru elaborarea Planului Urbanistic General. Propunerea vine după nouă luni de incertitudine, urmare a deciziei din luna martie, prin care a fost acceptată oferta de sponsorizare a Asociației „Centrul de Cercetare pentru Dezvoltare Durabilă” (ACCDD) din România. În analiza anterioară, am explicat de ce acum este nevoie de un PUG nou, întreaga epopee legată de oferta dubioasă venită de la București și cum trebuie organizat procesul transparent și conform legislației. 

Pe scurt: Lipsa unui Plan Urbanistic General funcțional este o cauză esențială a haosului construcțiilor din or. Chișinău, iar un document de o asemenea importanță trebuie finanțat sau, cel puțin, co-finanțat din bugetul municipal. Mai ales, contează cine oferă această sponsorizare. Locuitorii unor sectoare din București, cărora ACCDD le-a „dăruit” Planuri Urbanistice Zonale, au mers în instanță și au obținut anularea lor, acuzând organizația că ar fi paravan pentru „rechinii imobiliari”. 

Alocarea fondurilor este o victorie în procesul de transparență, după critici și presiune venite din partea fracțiunilor PAS, PPDA, consilierului Tofilat și din partea societății civile. Totuși, până la urmă, nu există vreo declarație a autorităților care să confirme că a fost refuzată oferta de sponsorizare și o explicație din ce motive se întâmplă asta. 

La 14 octombrie, viceprimarul Victor Chironda a spus că, din start, a fost împotriva acestui proces de sponsorizare, deși nu a făcut vreo declarație publică la subiect până la acel moment. Primarul Ion Ceban, la prezentarea raportului de 1 an de activitate, în luna noiembrie, nu a menționat nimic despre procesul netransparent sau despre reputația suspicioasă a ACCDD, ci a dat vina pe unii din executiv și CMC, pentru întârzieri. Respectiv, conform acestuia, ACCDD sunt cei care vor să renunțe la oferta de sponsorizare. Puteți citi mai multe detalii în articolul nostru despre mesajele contradictorii ale Primăriei.

La 17 decembrie, în urma unei solicitări de informație din partea Primăria Mea, Direcția Generală Arhitectură Urbanism și Relații Funciare confirmă că decizia adoptată în martie, prin care se stabilește colaborarea cu ACCDD, rămâne în vigoare. La 23 decembrie, consilierii au votat un proiect de decizie care prevede elaborarea PUG-ului din bani municipali. Totusi, controversata decizie din 5 martie nu a fost abrogată, consilierii PSRM opunându-se acestui fapt.

Concluzie: Planul Urbanistic General este un document esențial, care trebuie realizat de urgență, însă conform tuturor procedurilor. Comunicarea autorităților însă în continuare este confuză. Până astăzi, reprezentanți ai diferitor instituții ale administrației publice locale nu pot să își asume un refuz argumentat al ofertei ACCDD. Or, toate acuzațiile de corupție către ACCDD nu au fost abordate public de către Primărie, ceea ce înseamnă că nu se exclude în continuare vreo implicare a acestora în procesul de elaborare a PUG-ului. 

Chiar dacă este o mică victorie în alocarea a 20 de milioane de lei pentru realizarea acestui document, procesul complex de monitorizare abia începe.Totodată, autoritățile declară o prioritate PUG-ul, strategia de dezvoltare a orașului și alte documente care ar opri construcțiile problematice în oraș, dar mai ales în centrul istoric. În același timp, nu putem vorbi despre acestea fără a corecta lucrurile care s-au întâmplat în mandatele precedente (deși unele continuă și acum, ca de exemplu votarea Planului Urbanistic Zonal în zona Circului), a pedepsi funcționarii corupți și a identifica dezvoltatorii imobiliari care au încălcat legislația.

II. Documente de dezvoltare urbană - cadouri din partea Rusiei 

În aprilie 2020, primăria mun. Chișinău anunța că a semnat un acord de cooperare cu Fondul de investiții RK, filială a Fundației Roscongress (100%) și „Academy of Real Estate”. Textul anunțului spunea că principalele acțiuni sunt: realizarea obiectivelor ONU pentru Dezvoltare Durabilă, prin atragerea de investiții și extinderea cooperării internaționale; implementarea proiectelor de investiții și infrastructură, inclusiv elaborarea Planului Urbanistic General și crearea Centrului comun pentru managementul proiectelor. 

Consilierii PAS au transmis o solicitare de informație cerând detalii despre acest fond, inclusiv cine sunt beneficiarii finali ai acestuia; criteriile și indicatorii care au stat la baza selectării fondului; și lista reprezentanților din Primărie care au negociat acordul. Urmare a mai multor comentarii din opoziție și societatea civilă, a fost publicat textul acordului, care inițial nu era disponibil publicului. 

Pe 14 septembrie, Direcția Arhitectură și Urbanism îndemna chișinăuienii să completeze un chestionar cu denumirea „Formulăm viziunea viitorului Municipiului Chișinău”. Primăria Mea a încercat, în septembrie, să înțeleagă cine este responsabilul de acest sondaj al opiniei publice, dar a fost redirecționată de la o instituție la alta, până a ajuns la compania Master’s Plan din Rusia. Aceștia au declarat că acțiunea face parte din procesul de consultare a orășenilor, iar toate răspunsurile colectate vor fi utilizate pentru a înțelege cum trebuie să se dezvolte orașul.

Chestionarul era disponibil publicului de pe o pagină nou creată, fără nicio informație despre cine sunt inițiatorii, care este termenul limită (acesta era 1 octombrie, 20 octombrie, ulterior 1 decembrie), ce se va întâmpla cu rezultatele și unde pot locuitorii să le găsească. Astăzi, pagina respectivă este inactivă. În mod firesc, pentru transparență și informarea locuitorilor, acolo ar trebui să găsim întreaga informație despre rezultatele chestionării și despre pașii următori. 

La 22 septembrie, Master’s Plan s-au întrunit la Chișinău cu autoritățile locale. Conform unui comunicat de presă, au fost discutate două etape ale colaborării:

Etapa I: Planul de amenajare a teritoriului (PAT, care mai este numit și Masterplan) municipiului Chișinău până la  20 octombrie, a.c.;

Etapa II: Dezvoltarea conceptului planului regional „Strategia pentru dezvoltare socio-economică durabilă", până la 20 ianuarie 2021. 

Pentru elaborarea celor două documente, PAT și PUG, se mai spune în text, experții vor examina probleme ce se referă la:

- construcția șoselei de centură a municipiului Chişinău; 

- construcția între sectoarele din capitală a unor porţiuni de drum suplimentare; 

- strămutarea Gării Auto Nord în afara orașului; 

- reanimarea liniilor de tramvai și extinderea oraşului.

Alte prevederi le găsiți în comunicatul de mai sus. Nici rezultatele sondajului, nici Planul de Amenajare al Teritoriului nu au fost de găsit în alte declarații oficiale ale autorităților.

Concluzie: Deși subiectul cooperării cu Fondul de investiții RK, filială a Fundației Roscongress (100%) și „Academy of Real Estate” a atras mai puțin atenția publicului, acesta rămâne confuz. Cum s-a ales acest fond, care sunt acțiunile concrete cu termenele limită realiste, care sunt costurile suportate de municipalitate și ce se întâmplă din momentul în care decade oferta de sponsorizare a ACCDD pentru PUG - sunt doar câteva dintre întrebările pe care le vom aborda direct cu autoritățile, pentru că informația din spațiul public și răspunsurile la solicitările oficiale de informație nu aduc mai multă claritate. 

Nu în ultimul rând, tentativa de consultare publică este lăudabilă, dar așa cum menționasem mai sus, acest sondaj a ridicat mai multe semne de întrebare: cine erau inițiatorii, care era termenul limită, cine era responsabil din partea APL și unde găsim rezultatele. 

În alte orașe Masterplanurile sunt supuse consultărilor publice și ar trebui să luăm exemplul de la ele în organizarea acestora. Am scris anterior despre cum a fost consultat transparent și participativ Masterplanul în orașul Tartu, din Estonia.

III. Regulamentul de publicitate exterioară - amânări peste amânări 

Deși autoritățile și business-ul au ajuns la un fel de compromis și există o variantă finală a regulamentului privind amplasarea şi autorizarea mijloacelor de publicitate şi afişaj în municipiul Chişinău, votarea acestuia este amânată de la o ședință CMC la alta. Un asemenea document este necesar pentru a reglementa publicitatea stradală haotică din mun. Chișinău, mai detaliat despre necesitatea acestuia am scris în analiza anterioară.  

După mai multe negocieri, cu participarea companiilor, asociațiilor de business și a societății civile, textul final devine ceva mai permisiv. Amintim că printre principalele critici erau faptul că este situație de pandemie, iar business-ul nu reușește să investească în aceste modificări, că unele prevederi nu pot fi implementate (bunăoară, inscripțiile de un metru pe centrele comerciale sau fără panouri lângă zebre), dar și faptul că nu s-a calculat un buget exact al pierderilor pe care le va avea autoritatea publică în urma acestor modificări. 

Zone de publicitate conform regulamentului propus spre votare

Ultima versiune a regulamentului  prevede ca în zona de publicitate ultracentrală (ZUL), care în mare parte acoperă zona istorică a orașului, vor fi permise doar inscripțiile firmelor și mesh-urile (suport din material, de ex. plasă fină, de obicei, de dimensiuni mari, agățat pe clădiri). Spre deosebire de propunerea inițială care reglementa strict dimensiunea denumirii firmelor (fiecare literă nu va depăși suprafața totală de 1 m.p.), în versiunea finală dimensiunea firmei și forma vor fi avizate de arhitectul-șef și/sau persoana cu atribuții de urbanism în cadrul unității teritorial-administrative. 

Zona de publicitate restrânsă a devenit, la fel, mai permisivă. Astfel, aici vor fi posibile și panouri publicitare de 2.5, 8 și 12 metri, firmă, mesh, mesh digital, city light, steag publicitar, rooftop, coloane port afiș. În versiunea inițială, pe lângă ceea ce era permis în ZUL, mai erau doar bannere de până la 2.5 metri și panou city light/lightbox.

Pe 27 noiembrie, proiectul de decizie a fost retras de pe ordinea de zi către executiv. Pe 14 decembrie, primarul Ion Ceban scria pe Facebook că aprobarea regulamentului este tărăgănată: „Ori facem regulă în acest domeniu, ori le demontăm pe toate. Nu voi permite ca procesul să fie blocat în interesul unor persoane.” 

Pe 17 decembrie, proiectul de decizie a fost retras de către consilierii municipali, inclusiv cu votul celor din fracțiunea PSRM. Aliona Doroș, din partea PPDA, a afirmat că impunerea unor noi condiții privind publicitatea stradală într-un timp scurt, cum se procedează prin demontarea panourilor, este o intimidare a agenților economici. Consiliera susține că, în consecință, agenții atacă în instanță primăria, iar municipiul înregistrează pierderi financiare. Astfel, Doroș consideră că regulamentul privind publicitatea exterioară, care urma să fie examinat la ședință, trebuie modificat, pentru a preveni astfel de situații. 

Concluzie: Mun. Chișinău rămâne afectat de poluarea vizuală, chiar dacă panourile publicitare sunt scoase, clădirile rămân acaparate de semne ale firmelor. Faptul că nu va exista o reglementare clară a acestora poate însemna că vom rămâne cu aceleași inscripții nelalocul lor. Totodată, discuția publică despre impactul asupra aspectului estetic al companiilor conduce la schimbări bune.

Sursa: Save Chisinau https://www.facebook.com/savechisinau/photos/a.728016104007638/1986977368111499/

Critica agenților economici despre costuri adiționale, mai ales pe timp de pandemie, este pertinentă (deși intonația folosită de mulți agenți economici nu era tocmai politicoasă în timpul consultărilor), dar decizia finală oricum nu trebuie să fie în detrimentul intereselor locuitorilor, adică a tuturor. 

IV. Scuaruri reabilitate și lipsa consultărilor publice

Spațiile publice sunt esențiale unui oraș confortabil. Ele încurajează interacțiunea între oameni, fac străzile mai sigure, sunt benefice pentru sănătatea fizică și mintală a locuitorilor și oferă răgaz de recreere. Nu în ultimul rând, ele îmbunătățesc aspectul estetic al orașului. Am scris aici detaliat despre rolul spațiilor publice și de ce ele trebuie create cu participarea comunității. 

Mai multe proiecte de reabilitare au fost anunțate de către administrație în acest an (renovarea aleii de pe bd. Mircea cel Bătrân, bd. Grigore Vieru, scuarul Dokuceaev și altele), cu termenul limită de finalizare exact înainte de alegerile prezidențiale. 

Dar scuarul Eminescu a stârnit cele mai multe discuții: despre arbori tăiați, despre lumini verzi nenaturale, despre lipsa verdeței, despre lipsa de respect față de spiritul locului, despre proiect în interesul unui agent economic și foarte multe altele. Postările oficialilor din Primărie au adus sute de critici din partea locuitorilor de toate vârstele, profesiile și etniile. Într-un final, autoritățile oricum nu s-au încumetat să accepte cel puțin intervenții minime pentru a face locul mai pe placul orășenilor. 

Lucrarea artistului Victor Ciobanu. Sursa: https://www.facebook.com/photo?fbid=10225581264456551&set=a.4133419931915

Proiectul pentru Spații Publice este o organizație de referință în amenajarea spațiilor publice. Aceasta a propus mai multe principii de planificare a lucrului (le regăsiți în articolul de mai sus), dar vom remarca două dintre acestea:

1) Comunitatea este expertul – fiecare comunitate are persoane cu diferite experiențe și talente care pot fi folosite.

2) Creăm un spațiu, nu un design – scopul este de a crea un spațiu care are oferă un puternic sentiment de apartenență, dar și care arată bine.

Pe lângă faptul că orășenii nu au fost întrebați deloc care este părerea lor, nici artiștii locali nu au fost implicați în vreun fel. Toate proiectele de reabilitare a spațiilor publice din ultima vreme sunt realizate fără vreun concurs public, fără a încuraja talentele locale să contribuie și ele la îmbunătățirea aspectului estetic al orașului. 

Concluzie: Spațiile publice îmbunătățesc și aspectul orașului, dar și viața locuitorilor. Aceștia trebuie implicați în procesele decizionale, iar participarea artiștilor, arhitecților și urbaniștilor trebuie să fie transparentă. Pentru 2021, Primăria publică planifică noi renovări, sperăm că pe viitor vor ține cont de critica societății și își vor schimba abordarea față de lucrul cu orășenii.

V. Alte acțiuni:

Chișinăul - fără încă un mozaic. În aceste zile, mozaicul „Legenda Chișinăului”, al artistului Mihail Burea, din str. Negruzzi 2 este demontat. Viceprimarul Chironda a scris pe pagina sa de Facebook că: „Drept urmare a deciziei proprietarului de a demola imobilul vizat (în baza expertizei tehnice care demonstrează degradarea avansată a imobilului), s-a decis demontarea, păstrarea și conservarea panoului din mozaic pentru a fi amplasat la o adresă nouă.” Amintim însă că un alt mozaic, cel de la palatul de Cultură al Sindicatelor, încă nu a transferat, conform promisiunilor, la Teatrul Național de Operă și Balet. 

Înlesniri pentru cei care renovează clădiri istorice. La 17 decembrie, primarul Ion Ceban a scris pe Facebook că autoritățile se vor gândi la anumite scutiri de impozite pentru a încuraja restaurarea fațadelor clădirilor istorice. O inițiativa binevenită pentru a motiva astfel de renovări care sunt destul de costisitoare. Vom urmări acțiunile concrete la acest subiect.

Demontarea unei renumite gherete ilegale 

Autoritățile au evacuat o gheretă masivă de pe bulevardul Ștefan cel Mare, între str. Tighina și Armenească, care de mai mulți ani îngreuna accesul pietonilor, dar și care afecta aspectul estetic al unei străzi centrale. Totodată a fost reparat trotuarul. 

https://www.facebook.com/Ion.Ceban.public/photos/a.1919025351652737/2805182859703644

Concluzie

Municipiul Chișinău se schimbă vizibil. Sunt scoase panouri și gherete ilegale, sunt renovate scuaruri și se discută despre regulamente esențiale.

În același timp, majoritatea dintre aceste procese nu sunt transparente. Aceasta poate fi din lipsă de experiență, dar implică riscuri mari de coruptibilitate. Chișinăul poate deveni un oraș mai frumos, nu doar dacă se face documentația necesară, dar și dacă sunt pedepsiți funcționarii care au permis aceste ilegalități și afaceriștii care au participat la aceste acte de corupție. Iar aceste lucruri au lipsit cu desăvârșire pe agenda aleșilor și funcționarilor publici. Or, un Chișinău în care se lucrează la Planul Urbanistic General, dar în același timp companiile dubioase acaparează noi terenuri pentru construcții problematice, nu este Chișinăul promis în campania electorală. 

Autoare: Vlada Ciobanu

Textul a fost elaborat în cadrul proiectul “Priority Driven Local Administration”, implementat de AO Primăria MEA, datorită suportului generos din partea poporului american, oferit prin intermediul Agenției Statelor Unite pentru Dezvoltare Internațională (USAID).  Materialul reflectă opinia autorului și nu reprezintă viziunea USAID sau a Guvernului Statelor Unite.