Sunt orașele comode și pentru femei?

În funcție de gen, experiența noastră în oraș diferă. Orașele noastre au fost proiectate de și pentru bărbați. Astfel, acestea nu răspund la necesitățile femeilor, care sunt peste 50% din populație (în 2020 la 100 femei reveneau 93 bărbați). Doar 40% dintre femeile din Moldova se simt în siguranță să meargă noaptea singure spre casă, față de 61% în cazul bărbaților. Ne propunem să analizăm care sunt aspectele la care trebuie să atragem atenția pentru a înțelege dacă femeile se simt sigure sau confortabile în Chișinău. Din păcate, nu există studii despre condiția femeii în orașul Chișinău, deci ne vom baza pe observații proprii și pe experiența altor orașe.


Despre orașul feminist

Femeile deseori nu se simt în siguranță sau confortabil în oraș. Fetițele sunt învățate de mici să nu stea pe străzi după lăsarea întunericului, adolescentele sunt îndemnate să fie conduse acasă, femeile evită hainele „provocatoare”. Există locuri și spații în oraș, unde vei vedea rareori femei, mai ales cu copii. De exemplu, într-un bar de cartier, în parc seara, pe străzi slab iluminate, în locuri larg deschise sau cartiere rău famate. Străzile cu trotuare sparte sau fără umbră vor fi evitate de mamele cu cărucior.

Orașul este o localitate complexă, cu o structură administrativă autonomă, cu funcții industriale, comerciale, politice și culturale. Mediul construit al orașului adăpostește viața umană în toată diversitatea sa, trebuie să fie nediscriminatoriu și trebuie să fie accesibil pentru fiecare. Odată ce o femeie nu se simte în siguranță sau confortabil în oraș, acesta eșuează în a-i oferi oportunități egale. 

Leslie Kern, geografă feministă, în cartea sa din 2019 „Orașul feminist”, consideră orașele ostile pentru femei, pentru că acestea au fost proiectate de bărbați pentru bărbați, astfel limitând accesul femeilor la dezvoltare socială, economică și culturală. Istoric, orașele gândite și proiectate de bărbați reflectă rolurile tradiționale de gen.

Feminismul este o mișcare ideologică și politică ce presupune lupta pentru egalitatea și echitatea între genuri în toate domeniile vieții: social, politic, personal, economic, cultural și spațial. Totul pornește de la recunoașterea că există o inegalitate de șanse și oportunități pentru femei, ele fiind dezavantajate și discriminate sistemic pe bază de gen. 

Încă în 1970, geografele feministe au ajuns la concluzia că orașele astfel nu răspund la nevoile bazice și specifice ale femeilor. Dacă cineva nu are corpul unui bărbat heterosexual, de statură medie, alb – va simți dificultăți în a-și trăi viața urbană, de la utilizarea transportului public, la mâncatul în spațiul public. 

„Planificarea și designul urban modelează mediul din jurul nostru – și acel mediu, la rândul său, modelează modul în care trăim, lucrăm, ne jucăm, ne mișcăm și ne odihnim.”, susține Maitreyi Das, Manager al Băncii Mondiale pentru Urban. Caroline Criado-Pérez în cartea sa „Femei invizibile” susține că „Planificarea urbană care nu ține cont de riscul femeilor de a fi agresate sexual este o încălcare clară a dreptului egal al femeilor la spațiile publice…”. 

Sabina Riss, arhitectă vieneză, consideră că reconstrucția orașelor după cel de-al Doilea Război Mondial a avut ca prioritate mobilitatea și confortul bărbatului. „Au proiectat orașe ca și cum nu ar exista alți oameni decât bărbații care merg dimineața la muncă și se întorc seara. Nu aveau idee despre oricine altcineva. Pentru că ei sunt oamenii care proiectează orașe, ei sunt la conducere”. Reconstrucția unui oraș după război sau cataclism natural reprezintă o oportunitate de ajustarea viziunii și includerea femeilor în proces.

 

„Orașele noastre sunt patriarhat scrise în piatră, cărămidă, sticlă și beton.” geografa feministă Jane Darke

Chișinăul nu este o excepție. Oraşul modern pe care îl ştim astăzi a fost proiectat între anii 1945-1949 de Alexei Şciusev, după distrugerile devastatoare din al doilea Război Mondial.

În Primăria Municipiului Chișinău, la etajul doi, la capătul scării, poți vedea un perete cu câteva zeci de poze de bărbați. Aceștia sunt toți primarii ce i-a avut Chișinău vreodată. Nu există nici o poză de femeie, pentru că niciodată orașul nu a fost gestionat de o femeie. Din noiembrie 2017, Silvia Radu a fost numită primară interimară al municipiului Chișinău, de către fostul primar interimar Nistor Grozavu, care la rândul său preluase interimatul de la Dorin Chirtoacă în urma arestului celui din urmă. Aceasta a deținut funcția câteva luni, dar nu a fost aleasă poporului prin exercitarea votului democratic.

Pe lângă funcția de Primar, mai există direcții municipale unde se lucrează la proiecte ce afectează direct felul cum se fac lucrări de amenajare sau reabilitare în Chișinău. În prezent, Svetlana Dogotaru este prima femeie care ocupă funcția de arhitecta șefă a orașului Chișinău. În schimb, directorii celorlalte direcții sau întreprinderi municipale, care au impact asupra spațiului public, sunt bărbați: Regia de Transport Electric – Director general – Dorin Ciornîi, Î.M. „Parcul urban de autobuze” – Director interimar – Ghenadie Zadeseneț, Î.M. „EXDRUPO” – Administrator interimar – Sergiu Tomiță, Direcția autorizare şi disciplină în construcţii – șef interimar Gheorghi Aricov, Direcţia generală transport public şi căi de comunicaţie – șef general Vitalie Mihalache, Direcţia generală locativ-comunală şi amenajare – șef general Ion Burdiumov. 

Cei care asigură ordinea publică, de asemenea, sunt în mare parte bărbați. Ponderea femeilor în numărul total al angajaților organelor de poliție, inclusiv din protecţia civilă şi grăniceri, la începutul anului 2020, a fost de 21,8%. Conform unui studiu realizat la Universitatea San Diego, femeile ofițere sunt calificate în abordarea violenței împotriva femeilor și a crimelor sexuale. De asemenea, este mai puțin probabil ca acestea să facă exces de putere. În plus, un număr mai mare de femei în rândurile forțelor de ordine, pot îmbunătăți relațiile dintre poliție și comunitate. Toate acestea duc la o sporire a siguranței fetelor și femeilor în spațiul public.


Cum facem un oraș feminist?


Pentru ca o femeie să se simtă în siguranță în oraș, acesta trebuie să răspundă necesităților sale bazice, zilnice. Iar pentru ca acest lucru să fie veritabil, este importantă implicarea femeilor în procesul de gândire, proiectare și (re)construcție a orașului. Astfel, aspectele sexiste ale orașului pot fi înlăturate și acesta deveni unul mai prietenos.

Siguranța
Siguranța este o nevoie fundamentală, care trebuie satisfăcută pentru o viață mai calitativă. Femeia trebuie să se poată afla în spațiul public sau privat fără a fi supusă oricărui pericol de violență sau hărțuire. 

Conform unui studiu realizat de OSCE în 2019, jumătate din femeile intervievate s-au confruntat cu cel puțin o formă de hărțuire sexuală de la vârsta de 15 ani, iar în peste 33% dintre cazuri, cel mai grav eveniment a avut loc în spațiul public (în stradă, undeva afară, în cafenea, în restaurant, în club sau la discotecă, într-o mașină, într-o pădure sau parc, în transportul public, ș.a.). Conform aceluiași studiu, de cele mai multe ori, femeia nu va raporta la poliție incidentul de hărțuire.

Orașul Chișinău nu este bine iluminat pe timp de noapte, subteranele sunt locuri periculoase sau avariate, trotuarele sunt sparte, toate aceste lucruri laolaltă crează un mediu ostil față de femei. Femeile sunt jumătate din persoanele ce utilizează orașul și aceste locuri sunt vulnerabile pentru ele, provocându-le senzații de frică sau disconfort puternic fizic și emoțional.

Accesibilitatea
Este important ca femeia să poată utiliza spațiile și serviciile publice fără constrângeri și bariere. Asta înseamnă trotuare continue, treceri pietonale sigure, rampe pentru căruț, scaune în stațiile de așteptare.

De cele mai multe ori vom vedea cum o femeie de chinuie să urce un cărucior cu copilul său în troleibuz. Dacă nu va fi ajutată de pasageri sau șofer, aceasta nu poate urca în troleibuz. Acest imens disconfort este o limitare a accesibilității și va descuraja femeia să fie mobilă.

O femeie încălțată în pantofi pe toc se va deplasa cu o mai mare dificultate prin oraș, trotuarele sparte din Chișinău reprezentând un traseu cu o mulțime de obstacole pentru acestea. 

Mobilitatea
Pentru o femeie este imperios să se poată deplasa prin oraș în siguranță, ușor și la un preț accesibil. Deseori muncile invizibile sunt pe seama femeii: grija de copii, rudele în vârstă sau bolnave, treburi casnice ce țin de gătit și curățenie, grija de grădină, etc. UNWomen consideră că unele femei petrec chiar și 4 ore pe zi făcând lucru casnic neremunerat, după terminarea zilei de muncă la serviciu. 

Astfel, pentru o femeie este important să poată ajunge rapid dintr-un punct în altul. De la policlinică, la grădiniță, serviciu, supermarket, casă, trebuie să poată consuma minim efort și bani. Iar deseori transportul public nu va fi eficient în a conecta aceste puncte, astfel îngreunând existența femeii.

Pentru a avea un oraș mai ecologic, este nevoie de redus traficul din oraș. Conceptul orașului de 15 minute este deja implementat în orașe ca Viena sau Paris. Astfel, orașul este redus la zone mai mici, accesibile pietonal, cu o gamă vastă de funcțiuni și servicii în raza de 15 minute de mers pe jos sau cu bicicleta.

De asemenea, conform aceluiași studiu, femeile sunt cele ce mizează cel mai mult pe transportul public, iar dacă acesta nu răspunde nevoilor sale de mobilitate, viața femeilor va fi mult mai îngreunată. 

Sănătate și igienă

Anul 2020 și pandemia a demonstrat cât de important este pentru femei să poată duce un mod de viață activ, fără riscuri de sănătate din cauza mediului construit. Aceste riscuri pot și evitate prin asigurarea unui mediu ecologic și sănătos. Este important să fie locuri de recreere, verzi, accesibile și sigure.

De regulă, majoritatea spațiilor dintre blocuri, la Chișinău, au terenuri de fotbal sau de baschet, aceste sporturi fiind mai mult atribuite băieților. Iar atunci când se iau deciziile de a construi sau revitaliza noi terenuri sau spații de sport, decizia este luată deja, fără a fi implicate diverse categorii de persoane. 

Accesibilitatea redusă a femeilor la veceuri publice în Chișinău este un alt aspect care afectează semnificativ calitatea vieții urbane a acestora. O femeie are nevoie de veceu în mai multe situații vulnerabile: perioada menstruală, sarcina și post-natala, perioada de alăptare și îngrijire a nou-născuților. Odată ce nu există aceste veceuri publice accesibile, o femeie va evita ieșirile în oraș sau zone întregi din oraș.

Posibilitățile economice
Deseori femeia este captivă unei relații nesănătoase pentru că este în imposibilitatea de a se întreține singură. Pentru a evita aceste situații nedrepte și periculoase, femeia trebuie să aibă bani să poată deține proprietăți, casă în care să poată locui/lucra și să se poată simți în siguranță. Iar pentru ca asta să se întâmple este nevoie ca aceasta să poate să se angajeze în câmpul muncii și să beneficieze de acces egal la servicii.

În Moldova, femeile câștigă în medie cu 14% mai puțin decât bărbații. De asemenea, acestea sunt primele care sunt afectate în crize ca pandemia de Covid-19. Populația feminină a fost afectată într-o proporție mai mare  – 30,9% din total femei ocupate, în comparație cu cea masculină – 18,5% din totalul bărbaților ocupați. Ponderea femeilor a constituit 60,5% din total persoane afectate la locul de muncă și cea a bărbaților – 39,5%. Aceste fenomene reprezintă vulnerabilități economice pentru femei, care le defavorizează și descurajează să se simtă independente.

Pe lângă șanse egale, pentru a se angaja, o femeie trebuie să aibă acces la infrastructura socială care să-i poată reduce din angajamente. Rata de ocupare în câmpul muncii a femeilor cu cel puțin 1 copil a constituit 49,7% în anul 2019, în timp ce pentru femeile fără copii rata de ocupare a atins valoarea de 59,6%. Lipsa creșelor, în Moldova, îngreunează întoarcerea femeii în câmpul muncii. De asemenea, serviciul social nu are capacitatea de a îngriji toate persoanele în etate care sunt neajutorate și centrele de plasament au locuri limitate, aceste sarcini revenind la fel, de regulă, femeii.

 

Implicarea societății

Felul cum arată orașul Chișinău ține și de responsabilitatea fiecărui cetățean și fiecărei cetățene. În „Îndrumarul de consultări publice la nivel local” Primăria Mea explică că acesta este „un proces democratic important de implicare a cetățenilor în procesul decizional. Oamenii sunt invitați să spună care este viziunea lor, care le sunt necesitățile sau comentariile asupra unei propuneri sau proiect”. Conform Legii nr. 436 privind administraţia publică locală populația trebuie consultată în problemele de interes local care preocupă o parte din populaţia unităţii administrativ-teritoriale. Iar conform Legii nr. 239 privind transparenţa în procesul decizional consultările pot și efectuate și la propunerea cetățenilor, pe lângă cea a APL.

Abordările participative și sensibile la gen înseamnă recunoașterea expertizei speciale pe care rețelele de femei și expertele o pot aduce la masa de discuții. ONG-urile, asociațiile din oraș și APL trebuie să lucreze îndeaproape cu femei din toate mediile, grupurile socio-economice și de toate vârstele. Doar prin un proces riguros și sigur acestea își vor putea articula nevoile și contribui la elaborarea de politici urbane cu un impact sesizabil asupra siguranței și confortului lor propriu. Astfel de practici sunt răspândite de ani buni în mai multe orașe europene, cum ar fi Viena.


Bună practică

Primăria din Viena a fondat în 1992 „Vienna Women’s Affairs department”. Integrarea dimensiunii de gen este o practică din ce în ce mai comună la nivel internațional și înseamnă să ne gândim la modul în care stereotipurile de feminitate și masculinitate funcționează ca structuri sociale în toate domeniile, sectoarele și nivelurile politicii orașului.

Motto-ul departamentului vienez este „Când este făcut bine, este invizibil” și „un spațiu public care funcționează bine, în care niciun grup nu lipsește sau nu evită să-l folosească, nu iese în evidență”. Prioritatea departamentului Vienez este să încurajeze implicarea femeilor în procesul de conceptualizare și proiectare pentru remodelarea spațiilor publice, respectiv în procesul decizional.

Unele din modificările făcute la Viena:

– Parcurile au fost reproiectate pentru a oferi un iluminat și un acces mai bun pentru femei și fete, precum și aranjamente mai democratice, cum ar fi scaune pentru a oferi spațiu comun diferiților utilizatori ai parcului, inclusiv femei, copii, migranți, bătrâni și persoanele fără adăpost;

– Trotuarele au fost lărgite și traversări de străzi au fost reprogramate pentru a permite părinților cu cărucioare, vârstnicilor și persoanelor cu mobilitate redusă să se deplaseze mai confortabil;

– Au fost construite alei pietonale noi, care permit rute mai directe între casă / școli / magazine / mijloace de transport / ș.a.;

– S-au îmbunătățit caracteristicile de siguranță în zone rezidențiale cu intervenții cum ar fi oglinzi pentru a vedea în jurul curbelor de pe alei și plantare pentru a crește atractivitatea;

– Au fost favorizate arhitectele femei pentru a proiecta locuințe noi, astfel acestea oferă spațiu personal mamelor singure și încurajează rețelele de sprijin comunitar.

 

De ce este important să gândim orașul pentru femei?

Bineînțeles, nu trebuie să proiectăm orașul doar pentru femei. Avem nevoie ca orașele noastre să fie sigure și confortabile pentru toată lumea. Dar cel mai bun mod de a face acest lucru este să ne setăm prioritățile în ordinea corectă. Iar pentru asta, trebuie să ne concentrăm pe grupurile cele mai vulnerabile: femeile, persoane cu dizabilități, bătrânii și copiii.

​​


Emma McInnes, din ONG-ul „Women in Urbanism” zică că “prin proiectarea orașelor care sunt mai accesibile pentru aceste grupuri, vom face orașele mai bune pentru toată lumea, inclusiv pentru bărbați. Aceasta înseamnă orașe cu design urban bun, locuințe de calitate în apropierea locurilor unde oamenii doresc să lucreze și să se joace și o alegere eficientă și conectată a transportului”.

Concluzie

O abordare mai sensibilă a problemelor femeilor este esențială pentru dezvoltarea unei geografii umane non-sexistă, dacă nu feministă, a orașului. Mai mult, credem că eliminarea

prejudecățile și stereotipurilor prezente în spațiul public al Chișinăului ar crea un mediu mai adecvat și uman pentru toate categoriile de utilizatori. Femeile trebuie să se simtă confortabil în oraș pentru a avea o calitate a vieții mai bună și să beneficieze de oportunități egale.

O planificarea urbană participativă și sensibilă la gen este imperativă. Participarea comunitățile locale la procesul de planificarea municipală, o împuternicește să influențeze deciziile care le afectează cartierele. Este necesar să se asigure o reprezentare obligatorie pentru femei, fete și minorități de gen și sexuale, în special din grupurile marginalizate de pe axele de dizabilitate, clasă, și altele.

Pentru verificarea situației în Chișinău, este nevoie de audituri de siguranță, plimbări exploratorii, cartografiere participativă, făcute cu și pentru fete și femei. Datele colectate din diverse studii are orașului trebuie să fie dezagregate pe gen, astfel procesele de planificare urbană să răspundă sensibil la nevoile adevărate a femeilor.
Orașele sunt una din cele mai importante invenții a umanității și noi ar trebui să le gândim mai degrabă pentru cele mai vulnerabile persoane care le utilizează, decât pentru cei care și așa sunt favorizați. Făcând orașul mai sigur pentru femei și fete, asigurăm participarea acestora deplină în viața socială, economică, culturală și politică, ca cetățene egali. 


Autoare invitată: Constanța Dohotaru

Dacă cunoști fete și femei care trec prin situații de hărțuite, abuz sau violență nu fi indiferent(ă)! Raportează cazurile de abuz la Serviciul Unic Urgență 112 sau la Telefonul de Încredere pentru Femei și Fete 0 8008 8008. Aceste servicii sunt gratuite și disponibile 24/7.



Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.

Subscrie

Scrie o petiție

Contacte

Adresa postala:

MD-2012 Chisinau

str. Sciusev 101

E-mail:

echipa@primariamea.md