Șapte lucruri pe care Primăria le putea face mai bine în 2021

La sfârșit de an, ne amintim ce a făcut Primăria mun. Chișinău „nu foarte bine” în 2021. Este o listă, desigur subiectivă, rezultată din monitorizarea continuă a activității autorităților municipale, din prioritățile orașului și sugestii de la urmăritorii noștri.

 

1. Deja 11 ani fără tichetare electronică   

De mai bine de un deceniu, în fiecare an, conducerea Primăriei promite că „acum, vom avea tichetare electronică”. În 2021, a fost făcut primul pas un proiect-pilot, care însă nu prea amintea de sistemele pe care le-am văzut în transportul public din alte țări. Taxatorii de pe șase linii de troleibuz trebuiau să poarte după ei terminalul pentru plăți cu cardul. Adică, în loc să fie eliminat factorul uman din acest proces, taxatorii au mai primit un rol de a oferi terminalul (un instrument deloc ușor) și a ajuta la procesarea plăților.

„Experimentul” trebuia să se încheie în luna octombrie, ulterior, orășenii să fie informați de următorii pași. Totuși, autoritățile au ezitat să o facă. Putem spune că și în 2021, de fapt, nu am avut tichetare electronică, mai ales în lipsa unor informații despre când se finalizează studiul de fezabilitate, când se va vota în CMC, când se va organiza licitația pentru selectarea companiei care să ofere serviciile de tichetare electronică. Pentru anul 2022, au fost alocați în bugetul municipal 2 milioane de lei pentru implementarea tichetării, însă fără alte detalii despre cum va fi organizat procesul.   

Taxare electronică asigură transparența veniturilor și permite analiza modului de utilizare a transportului public: de exemplu, la ce ore, pe ce rute și la ce stații transportul este mai aglomerat și cum poate fi eficientizat procesul. Mai multe despre ce se întâmplă cu transportul public, puteți citi în cercetarea Primăria Mea „Modernizare cu năbădăi: transportul public din capitală.”

 

2. Poluarea aerului, absentă pe agenda Primăriei 

Și în acest an, pe agenda discuțiilor autorităților municipale nu s-a regăsit problema poluării aerului. În 2021, aproape în fiecare zi au fost înregistrate depășiri ale poluanților în aer. De exemplu, în data de 8 decembrie, în mun. Chișinău a fost depășită media zilnică pentru monoxid de azot de 2,3 ori; de fenol de 1,2 ori și de aldehidă formică de 1,9 ori. Starea poluanților din capitală, felul cum ne afectează sănătatea, problemele existente în combaterea poluării aerului sunt explicate în cercetarea „Aerul care ne îmbolnăvește”

Poluarea aerului cauzează milioane de decese anual în întreaga lume, în rezultatul bolilor cardiace, accidentelor vasculare, bolilor pulmonare sau cancerului. Aceasta are un impact negativ și asupra mediului înconjurător prin creșterea temperaturilor, crearea smogului și a precipitațiilor acide. 

„Cea mai mare pondere o reprezintă emisiile provenite de la transportul auto – peste 90% din totalul emisiilor de poluanți”, spune Agenția de Mediu. Doar în ultimele 11 luni, numărul mașinilor din mun. Chișinău a crescut cu 9085, conform Registrului de Stat al transporturilor

Dincolo de asta, în continuare nu monitorizăm concentrația de particule PM10 și PM2.5 unele dintre cele mai periculoase pentru sănătate; stațiile de monitorizare a poluanților sunt învechite și nu avem informație imediat accesibilă despre starea aerului în fiecare zi. 

Firește, problema poluării aerului nu ține doar de administrația locală, este nevoie de o colaborare între autoritățile de diferite niveluri. Totuși, e timpul ca Primăria să aibă o viziune și strategie de diminuare a poluării aerului prin descurajarea folosirii automobilelor private și dezvoltarea unui oraș accesibil pietonilor, gestionarea eficientă a deșeurilor, îmbunătățirea eficienței energetice, extinderea spațiilor verzi, încurajarea tehnologiilor curate și alte măsuri menite să conducă la un aer mai curat și locuitori mai sănătoși. 

 

3. Moratorii peste moratorii, toate nevotate 

Chișinăul în continuare este un șantier, iar cetățenii își caută fără rezultate dreptatea. Chiar și primarul Ion Ceban a fost indignat de tupeul celor care construiesc. Pe 7 septembrie, într-o intervenție pe Facebook, acesta a declarat că Primăria municipiului Chișinău nu va elibera acte permisive pentru inițierea construcțiilor/reconstrucțiilor în zona centrală a capitalei, până la 1 aprilie 2022, adică până la elaborarea Planului Urbanistic Zonal Centru (PUZ Centru) și va solicita votarea în Consiliul Municipal a unui moratoriu.

Acesta așa și nu a fost votat. Inițiativa instituirii unui moratoriu nu este la prima tentativă. În iunie 2020, mai multe organizații și activiști au solicitat un moratoriu maximum un an, până va fi dezvoltat și votat un plan de revitalizare și Planul Urbanistic Zonal pentru centrul istoric al capitalei. Atunci moratoriul nu a fost votat în CMC și nu a fost susținut deschis de primarul Ion Ceban. 

 

4. Managementului defectuos al deșeurilor persistă 

Anul trecut au fost votate o serie de proiecte de decizie, care prevedeau un împrumut de 18 milioane de euro și un grant de cinci milioane de euro, pentru gestionarea deșeurilor. Totuși, în ultimii ani, măsurile și comunicarea autorităților sunt direcționate spre gestionarea deșeurilor deja produse (cumpărarea de autospeciale, intervenții la gunoiștea de la Țânțăreni), mai puțin pe sortarea deșeurilor, reciclarea lor și, în general, diminuarea lor. 

În continuare, aruncăm majoritatea deșeurilor la Țânțăreni (care se umple), nu avem infrastructură de sortare a deșeurilor la sursă, nu cunoaștem exact cât se reciclează, dar știm că municipalitatea cheltuiește mai mult pe acest proces decât câștigă. 

Și proiectul de închidere a tuburilor din blocuri a suferit un eșec. Mai multe detalii aici.

Amintim că deșeurile depozitate: poluează aerul, prin descompunerea produselor organice și a eliberării gazului de metan; poluează solul prin scurgerea metalelor toxice, a amoniacului, a compușilor organici toxici și a altor agenți patogeni; și afectează fertilitatea solului și biodiversitatea regiunii. Acestea pot avea efecte asupra sănătății oamenilor: de la condiții mai ușoare ca iritații ale ochilor sau astm, până la condiții grave – cancer. 

 

5. Reparații ale drumurilor: lipsa alternativelor, ambuteiaje și haos 

Anul 2021 a fost un an dificil mai ales pentru locuitorii din sectorul Buiucani. Din 1 martie, sectorul Buiucani al capitalei a fost tăiat de restul orașului și deplasarea către/dinspre acesta a devenit un calvar pentru locuitorii zonei. Totul s-a întâmplat pentru că strada principală, Ion Creangă, era în reparație capitală. Cetățenii nu au fost informați despre rutele alternative de transport public, deseori acestea schimbându-și traseul de la o zi la alta. Mai mult, în articolul ​​„Bespredelul” de la Buiucani, am scris că „Pe tot parcursul lucrărilor pe strada Creangă, șantierul nu a fost izolat și securizat conform normelor de siguranță.”, iar „Procesul de informare a avut loc într-un mod bizar și înjositor.

Alte reparații, atât ale trotuarelor, cât și ale străzilor, au continuat să provoace incomodități locuitorilor. 

Str. Pușkin intersecție cu str. Alexandru cel Bun. 17 decembrie 2021.
Str. Pușkin intersecție cu str. Alexandru cel Bun. 17 decembrie 2021.

 

6. Unde este lupta cu corupția?

Anul trecut, în articolul „8 lucruri pe care Primăria le putea face mai bine”, menționam despre investigațiile fără de răspuns și informațiile despre o multitudine de dezvoltatori imobiliari corupți, dar care așa și nu au condus la reacții din partea administrației publice locale, sesizări din partea APL a organelor abilitate sau anumite acțiuni. Aceste lucruri nu s-au schimbat nici în 2021.

Tot atunci scriam și despre corupția din Pretura Ciocana, iată că anul 2021, ne-a arătat că nu există corupție la Pretură – Sinilga Școlnic fiind scoasă de sub învinuire în dosarul penal intentat pentru implicare în scheme de corupție și fiind în continuare prezentă la locul de muncă. 

 

7. Atacuri nejustificate asupra presei și societății civile 

Anul 2021 a început cu mai multe acuzații din partea primarului Ceban către societatea civilă. La 25 ianuarie, ședința primăriei a început cu declarațiile Primarului General, care a spus că oamenii „s-au folosit de bunătatea sa” și că de acum înainte acesta va „spune oamenilor exact tot ce se întâmplă, inclusiv presei, astfel încât oamenii să cunoască contribuția fiecărui angajat, consilier și a tot felul de ong-uri care pretind că dau o mână de ajutor”. 

Cu regret, și organizația noastră a fost vizată direct. Mai exact, în comentariile unei postări pe facebook, primarul  a declarat că suntem  „nimernici” și ne-a acuzat că pe timpul lui Dorin Chirtoacă am fi tăcut ca „mormolocii.” După o discuție internă, am decis să nu venim cu o replică publică, deși, în comentarii i-am solicitat edilului scuze publice. 

Primăria Mea și-a continuat activitatea: a monitorizat ședințele Primăriei și ale Consiliului Municipal Chișinău, a analizat, informat și explicat activitatea autorităților municipale și a asistat cetățeni în inițiativele lor de organizare comunitară. Considerăm că pentru un oraș mai bun, este necesară o colaborare mai eficientă și corectă între autorități și societatea civilă și mass-media. 

***

Multe alte lucruri pot fi menționate: bunăoară, lipsa inventarierii spațiilor verzi; problema animalelor fără adăpost care încă nu are o soluție; proiecte promise și nerealizate, de exemplu, reabilitarea Scuarului Consiliului Europei; simularea consultărilor publice și chiar lipsa lor; lupte politice cu autoritățile centrale; demisii nefondate; și altele. Sperăm că la anul va fi mai bine! 


Autoare: Vlada Ciobanu 

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Subscrie

Scrie o petiție

Contacte

Adresa postala:

MD-2012 Chisinau

str. Sciusev 101

E-mail:

echipa@primariamea.md