Prin conflicte și încălcări, cât mai durează soluționarea problemei animalelor fără adăpost?

[Update 29 septembrie] La 29 septembrie, Ecaterina Pagu a demisionat din funcția de șefă a Secției de Control și Protecție a Animalelor mun. Chisinau din motive personale. 

La sfârșitul lunii august, a fost numită o nouă șefă a Secției control și protecție a animalelor din Chișinău. Ecaterina Pagu a fost investită în funcție după câteva luni de conflicte interioare în cadrul subdiviziunii, stârnite din cauza numirii lui Vitalii Voznoi în calitate de șef interimar și a modificării proiectului de sterilizare a animalelor de companie. Apărătorii drepturilor animalelor din capitală s-au arătat nemulțumiți de devierea de la regulamentele adoptate în 2019, de încălcările admise de Regia „Autosalubritate” și încetinirea procesului de sterilizare a animalelor de companie. 

Odată cu numirea noii șefe a SCPA, au început a fi revizuite măsurile anterior, iar sterilizarea câinilor și pisicilor a redevenit gratuită pentru perioada 15 septembrie - 15 decembrie 2021. Această măsură este un pas important în soluționarea problemei animalelor fără adăpost din Chișinău. Specialiștii prognozează că prin sporirea sterilizării, aplicarea corectă a regulamentelor în vigoare și oferirea resurselor necesare pentru SCPA putem vedea o îmbunătățire a situației deja în 2-3 ani. 

Eterna problemă a animalelor fără adăpost în Chișinău

De zeci de ani deja, autoritățile încearcă să rezolve problema animalelor fără adăpost, însă măsurile ineficiente și lipsa de prioritizare încetinesc găsirea unei soluții sustenabile. Conform estimărilor făcute în primăvara acestui an, pe străzile capitalei ar fi circa 5000 de câini fără stăpân, dintre care circa 3000 sunt femele, adică există un potențial mare de înmulțire. Conform specialiștilor, pentru a încetini reproducerea necontrolată a maidanezilor e nevoie ca rata de sterilizare să depășească rata de nașteri. Acest indicator însă e departe de a fi atins în Chișinău - doar 20-25% din câinii fără stăpân de pe străzile capitalei sunt sterilizați, pe când rata necesară menținerii sub control a populației canine e de 70%. 

Între timp, problema animalelor fără stăpân continuă să fie una din cele mai importante pentru locuitorii capitalei. Am desfășurat într-o cercetare anterioră cauzele problemei animalelor fără stăpân. Printre acestea sunt:

- Lipsa unui cadru normativ adaptat la condițiile actuale, care să prevadă un mecanism funcțional de control al animalelor de companie, sancțiuni pentru abandonarea lor și educarea deținătorilor de animale de companie.

- Nesterilizarea animalelor de companie; 

- Implicarea precară a statului în educarea populației;

- Lipsa sau neajunsul de adăposturi pentru animalele de stradă;

- Supraproducția animalelor în scopuri comerciale, care cauzează o disonanță dintre cerere și ofertă și, ulterior, duce la apariția acestor „animale de prisos” pe străzi;

- Surplusul de alimente produse, care ulterior ajung la gunoi și devin sursă de hrană pentru animalele fără adăpost și lăsarea tomberoanelor de gunoi deschise.

Măsuri ineficiente de la autorități și regulamente propuse de activiști

Din 2017 încoace, Primăria a mai corectat din aceste neajunsuri. În octombrie 2018, pe teritoriul necropolei municipale, a fost instituit Centrul de gestiune canină din municipiului Chișinău, cu o capacitate de sterilizare a de 50-70 de animale pe săptămână. Obiectivul era de a steriliza circa 1000 de câini în 6 luni, însă autoritățile nu au avut capacitatea să o facă. Activiștii semnalau atunci că Î.M. Regia „Autosalubritate” reușește să prindă doar 10% din maidanezii semnalați de locuitori. În martie 2020, presa raporta că acest centru este deja supraaglomerat, adăpostind 870 de câini în timp ce capacitatea maximă era de 600-700 de patrupezi. 

În decembrie 2018, Primăria a supus consultărilor publice două regulamente vitale: Regulamentul privind întreținerea animalelor de companie și fără stăpân și Regulamentul privind capturarea, transportarea, evidența și îngrijirea câinilor și pisicilor fără supraveghere și fără stăpân. Acestea au ajuns să fie aprobate în septembrie 2019 și îmbunătățite în urma consultărilor publice, marcând o victorie importantă pentru cei care pledau pentru o soluție umană și o abordare complexă a problemei. Documentele includ mai multe prevederi, printre care se evidențiază:

- Vaccinarea anuală obligatorie a animalelor cu vârsta mai mare de 3 luni și înregistrarea lor în Baza de Date Electronică;

- Sterilizarea câinilor și pisicilor fără rasă începând cu vârsta de 6 luni, iar în caz contrar achitarea unui impozit;

- Obligativitatea de a purta câinii în lesă și de a strânge deșeurile în urma lor;

- Înregistrarea și microciparea obligatorie a animalelor din aziluri și a celor din punctele de întreținere temporară;

- Lansarea programului „Capturare – Sterilizare – Eliberare” pentru animalele fără adăpost, care permite inclusiv luarea în curatelă a animalelor fără adăpost. 

Responsabilitatea pentru aplicarea acestor măsuri trebuia să fie delegată unei noi structuri, Serviciul de Gestionare și Protecție a Animalelor, de facto fiind creată Secția control și protecție a animalelor în cadrul Direcției Generale Locativ-Comunale și Amenajare. Deși o subdiviziune de acest tip era demult așteptată de activiști și apărătorii drepturilor animalelor, aceștia s-au arătat nemulțumiți că secția a fost creată în cadrul Direcției Generale Locativ-Comunale și Amenajare, „care nu are nicio tangență cu tema animalelor”. Mai mult decât atât, timp de un an, secția a funcționat doar cu 1-2 angajați, în loc de șase, cum era prevăzut inițial. Suplinirea cadrelor necesare însă nu a dus la o mai bună funcționare a secției, ci dimpotrivă a determinat stârnirea unui conflict în cadrul acesteia. 

Regulamentul, totodată, prevedea și o parte din responsabilități pentru „întreprinderi specializate autorizate de către organele autoritățile publice locale”, de facto Î. M.  Regia Autosalubritate, în calitate de prestator de servicii. Activiștii  critică de mai mulți ani instituția, acuzând-o de prindere ilicită și haotică a câinilor fără adăpost, dar și aplicarea cruzimii față de aceștia. Aceștia reproșează că „în fiecare zi, serviciul Autosalubritate capturează câini fără ordin, supraaglomerând volierele de la Necropolă și supunând o parte din câinii capturați la o moarte violentă și dureroasă. Uneori, aceiași câini sunt prinși de 2-3 ori. Totodată, timp de 8 luni la Necropolă nu există un medic veterinar care să acorde primul ajutor medical și ofere îngrijire zilnică. În același timp, Autosalubritate primește lunar câte 600 de mii de lei din bugetul orașului.” Acuzații de incompetență au fost aduse la adresa Regiei Autosalubritate și de către consilieri municipali. Fracțiunea PAS în CMC a criticat într-un comunicat de presă managementul defectuos în cadrul instituției, atenționând că un câine prins și sterilizat costă bugetului municipal 1000 de lei, iar până la momentul actual nu există o bază de date clară despre câți câini sunt prinși, sterilizați și întorși în habitatul natural. 

Conflictul din Secția control și protecție a animalelor - cine, când, de ce?

Conform lui Karl Luganov, specialist principal în SCPA, după un an și jumătate de activitate a secției sub capacitatea necesară (cu doi angajați în loc de șase), Primăria a permis suplinirea personalului acesteia cu încă trei persoane: Vitalii Voznoi, Angela Abegaz și Ecaterina Pagu. Aceștia au fost angajați în calitate de funcționari publici debutanți și ar fi trebuit să treacă o perioadă de probă de șase luni.

Odată ce la sfârșitul lunii februarie numărul de angajați al secției a ajuns la cinci, Luganov a depus cererea pentru a fi numit în calitate de șef interimar al acesteia. Primăria a refuzat atunci cererea, numindu-l pe Vasile Efros (șeful Secției amenajare și salubrizare al DGLCA) în calitate de mentor al angajaților SCPA. După trei luni, pentru a facilita activitatea secției, Luganov a depus repetat cererea, însă a fost anunțat despre numirea lui Vitalii Voznoi în funcție de șef interimar. Karl Luganov și-a expus public nemulțumirea privind această numire, atenționând că Voznoi nu are experiența necesară în domeniul protecției animalelor, nu a terminat încă perioada de probă în calitate de funcționar debutant și nu a trecut printr-un concurs transparent pentru numire în funcție. Aceste reproșuri au fost făcute publice și pe pagina de Facebook a SCPA, stârnind nemulțumiri în rândul comunității apărătorilor drepturilor animalelor. Mai mulți activiști civici, inclusiv cei din „Societatea Umană” s-au alăturat criticilor la adresa lui Voznoi și numirii lui în calitate de șef interimar al SCPA. Conform acestora, „în cel mai batjocoritor mod, ca șef interimar a fost numit Vitalie Voznoi, o persoană depărtată de tema protecției animalelor, dar convenabilă pentru conducerea Direcției Generale Locativ-Comunale și Amenajare. În decurs a doar două luni Vitalie Voznoi a reușit să blocheze trei proiecte, aducând daune majore orașului în rezolvarea problemei cu animalele fără adăpost.” 

Noua conducere a SCPA a fost învinuită și de blocarea intenționată a proiectelor privind sterilizarea animalelor de companie și încetinirea creării unei baze de date electronice pentru animalele din Chișinău. Într-ul live public de pe pagina SCPA, Luganov anunța că tenderul pentru „Sterilizarea, vaccinarea și înregistrarea (microciparea) câinilor și a pisicilor de rasă comună” a fost tergiversat timp de două luni și modificat astfel încât mai puțini locuitori (doar pensionarii, cei cu venituri mici sau stăpânii animalelor adoptate) ai Chișinăului să poată beneficia de sterilizarea gratuită a animalelor de companie. Mai mult, s-a decis ca animalele să fie sterilizate doar în sectoarele capitalei în care locuiesc stăpânii lor, astfel limitând considerabil potențialul de sterilizare (mai puține companii au putut aplica, respectiv nu în toate sectoarele capitalei au putut fi oferite aceste servicii). Aceste modificări contraveneau celor două regulamente adoptate în 2019. Nici baza de date a animalelor de companie nu a mai fost lansată, pentru că în urma conflictelor interne, SCPA nu s-a putut înregistra în calitate de operator de date cu caracter personal.

De cealaltă parte a conflictului, Vitalie Voznoi l-a învinuit pe Karl Luganov și o altă angajată a secției, Ecaterina Pagu, de sabotarea activității Secției Control și Protecție a Animalelor, spunând că aceștia nu-și îndeplinesc atribuțiile de serviciu. Comentând numirea sa în funcție de șef interimar al SCPA, Vitalie Voznoi a anunțat că juriștii cu care s-a consultat i-au confirmat că nu ar fi existat interdicții privind numirea sa în funcție de șef interimar. Referitor la proiectele de sterilizare a animalelor și de creare a bazei de date unice, Voznoi a declarat că Luganov a tergiversat de sinestătător publicarea tenderului. Mai mult, atunci când se discutau modificările introduse în proiectul inițial de licitații, Karl Luganov și Ecaterina Pagu ar fi absentat de la ședințele SCPA. Totodată, Voznoi și-a acuzat oponentul de preluarea controlului unilateral asupra comunicării din numele Secției și a paginii de Facebook a SCPA. 

Apogeul conflictului a fost pe 13 august, în ziua protestului organizat de activiști și apărători ai drepturilor animalelor în fața Primăriei. Atât Luganov, cât și Voznoi, au ieșit în transmisiuni live în care și-au expus partea proprie de adevăr și s-au acuzat reciproc de tergiversarea activității secției. Cu toate acestea, se pare că activiștii i-au luat partea lui Luganov - aceștia au adunat peste 50 de semnături la petiția privind demiterea lui Voznoi din funcția de șef interimar al SCPA. În cele din urmă, pe 23-24 august, a fost organizat concursul pentru suplinirea funcției de șef al Secției de Control și Protecție a Animalelor, câștigat de Ecaterina Pagu. 

Pentru a afla cum percep activiștii schimbarea de management în cadrul secției, ne-am adresat Anastasiei Kozlowski, una din organizatoarele protestului din 13 august. Aceasta ne-a declarat că „dacă Ecaterina manifestă fermitate de caracter și arată cât de important este să urmezi strategia setată, precum și să asculți oamenii care știu cu adevărat să rezolve problema animalelor la nivel profesional, [...] atunci secția are o șansă.” Anastasia spune că pentru a asigura eficiența acestei structuri pe viitor, este necesar ca activitatea secției să nu fie împiedicată de către conducerea Direcției Generale Locativ-Comunale, Primărie sau consilieri municipali. Din contra, aceștia trebuie să asculte și să aibă încredere în expertiza specialiștilor în domeniul protecției animalelor.

În mod ideal, secția ar trebui transformată într-o direcție aparte în cadrul primăriei, întrucât în cadrul DGLCA nu sunt persoane care înțeleg particularitățile domeniului de control și protecție a animalelor.

Dincolo de conflict - cum asigurăm soluționarea eficientă a problemei animalelor fără adăpost?

Odată cu numirea noii șefe a Secției Control și Protecție a Animalelor, se pare că spiritele s-au calmat, iar conflictul dintre angajați, activiști și administrația publică s-a epuizat. Cu toate acestea, rămâne validă întrebarea când vedem o îmbunătățire a situației animalelor fără adăpost în Chișinău? Răspunsul la această întrebare l-am cerut de la Karl Luganov. Conform acestuia, Chișinăul a rămas cu mult în urmă în gestionarea animalelor fără adăpost. De asemenea, încălcarea regulamentelor existente și limitarea sterilizării animalelor de companie ne-ar fi întors la situația din 2018, astfel încât e nevoie să începem a acționa imediat.

La nivel de oraș, este necesar a întreprinde următoarele măsuri:

- creșterea numărul de sterilizări a câinilor fără stăpân;

- lansarea programelor de sterilizare preferențială în masă a animalelor de companie;

- începerea înregistrării animalelor de companie;

- introducerea stimulentelor fiscale pentru animalele sterilizate și înregistrate;

- implementarea programelor de promovare a îngrijirii responsabile a animalelor de companie;

- colaborarea cu suburbiile.

O serie de măsuri imediate trebuie să le întreprindă și Regia „Autosalubritate”:

- interzicerea prinderii și eliberării câinilor fără ordine emise de Direcția Generală Locativ-Comunală și Amenajare;

- introducerea unor sancțiuni stricte pentru încălcarea punctului precedent;

- deschiderea accesului către datele GPS a vehiculelor Direcției Generale Locativ-Comunale care prind animale fără adăpost;

- ducerea unei evidențe clare a câinilor capturați și eliberați de către „Autosalubritate”.

Activiștii consideră că pentru soluționarea problemei animalelor fără adăpost este nevoie și de extinderea atribuțiilor Secției control și protecție a animalelor. Aceștia cer pentru SCPA oferirea împuternicirilor de a aplica amenzi, dar și asigurarea dreptului de a informa publicul în mod deschis despre orice încălcări în cadrul administrației publice locale. Una din măsurile principale cerute de activiști era oferirea posibilității de a steriliza gratuit animalele de rasă comună pentru toți rezidenții orașului, indiferent de venituri. Pe 16 septembrie, noua conducere a SCPA a anunțat că această posibilitate a fost oferită locuitorilor Chișinăului în perioada 15 septembrie - 15 decembrie 2021. 

Pentru a rezolva în ansamblu problema animalelor fără adăpost din oraș, este necesar să se introducă și legi privind înregistrarea obligatorie și sterilizare, creșterea amenzilor, etc. Dacă problema nu este abordată complex, atunci câinii fără adăpost din alte regiuni ale țării vor putea ajunge în oraș și perpetua problema.

 „Cu munca potrivită, oferirea resurselor necesare pentru SCPA, susținerea implementării tuturor proiectelor și executarea corectă a regulamentelor, în 2-3 ani, putem vedea primele rezultate bune”, susține Karl Luganov. 

Ce lecții am învățat din situația creată în SCPA și ce putem face fiecare mai departe?

Conflictul din cadrul SCPA a demonstrat încă o dată că factorul uman joacă un rol determinant în soluționarea problemei animalelor fără adăpost. Chiar dacă există regulamentele și instituțiile necesare pentru identificarea și aplicarea soluțiilor este esențial să existe dorința și profesionalismul necesar pentru aplicarea lor. Autoritățile încă nu s-au învățat să aibă încredere în activiștii și specialiștii în domeniul protecției animalelor, iar interesele administrative par să predomine. Dincolo de conflictele interne ale administrației publice locale, este la fel de importantă vocea societății civile care cere condiții și tratament uman pentru animalele de companie cu și fără stăpân, dar și responsabilitatea persoanelor care dețin aceste animale. 

Primăria MEA îndeamnă toți chișinăuienii care au animale de rasă comună să apeleze pentru sterilizarea gratuită a prietenilor lor patrupezi, contribuind la soluționarea problemei animalelor fără adăpost. Doar prin contribuția responsabilă a fiecăruia putem asigura o viață decentă pentru toate animăluțele din Chișinău. 

Autoare: Taisia Haritonova