Trecerile pentru pietoni: între viață și moarte

Echipa Primăria Mea a cercetat subiectul siguranței în trafic și în special, siguranța trecerilor pentru pietoni din mun. Chișinău. În această cercetare au fost analizate câteva cauze ale problemei, precum vizibilitatea redusă a marcajelor rutiere, lipsa iluminării stradale și nerespectarea limitei de viteză de către șoferi. În cadrul studiului, s-au colectat date de la instituțiile abilitate, s-au consultat documente relevante și s-a realizat un experiment prin care s-a monitorizat comportamentul conducătorilor auto în trecerea zebrelor.  De asemenea, autorul a propus câteva soluții pentru a combate efectele negative ale problemei.

Introducere

Pietonii din capitală își pun viața în pericol atunci când traversează strada, iar trecerile pentru pietoni reprezintă un risc pentru aceștia. În luna iulie 2017, în municipiul Chișinău erau înregistrați peste 816 mii de locuitori _1↩  și peste 281 mii de unități de transport _2↩ , fără să luăm în calcul fluxul de oameni și automobile, care vin din afara municipiului. Un subiect discutat în capitală este traficul și faptul că acesta devine tot mai intens. Ambuteiajele se intensifică, locurile de parcare devin un vis al șoferilor, transportul public este lent și neconfortabil, iar pietonii se supun riscului când circulă pe trotuarele capitalei, nemaivorbind de momentul când traversează o stradă.

Municipiul Chișinău este un oraș de top în clasamentul orașelor periculoase pentru pietoni. O statistică din anul 2015 arată că alte orașe cu populații mai mari, au înregistrat coeficient mai mic de persoane decedate în urma accidentelor rutiere. Chișinăul a înregistrat 7 persoane decedate raportat la 100.000 de locuitori _3↩ , în comparație cu 6,9 persoane decedate în Bogota, Los Angeles – 6.3, Amsterdam – 3.2,  Washington DC – 2.4, Londra – 1.6 sau Stockholm – 0.7. _4↩

Acest coeficient al Chișinăului a fost menținut pentru anii 2014, 2015 și 2016, fiind în creștere față de 6 persoane decedate la 100 000 locuitori în anii 2012 și 2013. Mai mult ca atât, din ultimii 10 ani, în 2017 au fost înregistrate cele mai multe accidente rutiere în mun. Chișinău. Acest fapt ne demonstrează că municipiul Chișinău nu este un oraș sigur din punct de vedere al traficului rutier, iar politicile publice trebuie să fie orientate prioritar spre micșorarea numărului de accidente rutiere și al victimelor în urma acestora.

Responsabilă de rezolvarea acestei probleme este Primăria mun. Chișinău, prin direcțiile sale de specializare, precum Întreprinderea Municipală Rețele Electrice de Iluminator „Lumteh” și Direcția Generală Transport Public și Căi de Comunicație, care efectuează lucrările de rigoare pentru îmbunătățirea infrastructurii orașului. De asemenea, Ministerul Afacerilor Interne este responsabil de ordinea publică și siguranța în traficul rutier, prin Inspectoratul Național de Patrulare și subdiviziunea teritorială a mun. Chișinău.

Această cercetare își propune să analizeze două din trei cele mai frecvente cauze ale producerii accidentelor rutiere cu implicarea pietonilor, în raza mun. Chișinău, precum neatenția șoferilor și nerespectarea limitei de viteză. De asemenea se va analiza situația privind trecerile pietonale, dar și potențiale soluții. Totodată se va prezenta și un experiment realizat de PrimăriaMea, care a urmărit comportamentul conducătorilor auto în momentul intersectării a două treceri pietonale amenajate cu limitatoare de viteză artificiale.

Vremea trece, accidentele rămân

În perioada anilor 2008 - 2012, numărul total al accidentelor rutiere petrecute în raza mun. Chișinău a oscilat între 1308 și 1180 _5↩ . În următorii ani, situația nu s-a schimbat radical: 2013 - 1102, 2014 - 1082, 2015 - 1161, iar în 2016 - 1166 accidente rutiere _6↩ .

În 2017 situația devine alarmantă, din simplu motiv că numărul accidentelor a crescut până la 1382, fiind cel mai mare din ultimii 10 ani. Din totalul de 1382, se înregistrează 602 accidente rutiere cu implicarea pietonilor, dintre care 266 au avut loc pe trecerile pentru pietoni. În urma acestora, au fost traumatizate 264 persoane, iar altele 12 au decedat. Deși trecerile pentru pietoni dau prioritate pietonilor, conducătorii auto aparent nu sunt de aceeași părere. Cea mai frecventă cauză a accidentelor rutiere, în anii 2008 - 2012, cu implicarea pietonilor a fost neacordarea priorității pietonilor _5↩ .

Această încălcare a Regulamentului de Circulație Rutieră se sancționează cu aplicarea amenzii de 3 – 6 u.c. (150 – 300 lei) și 2 puncte de penalizare, doar în cazul neacordării priorității pietonilor _8↩ , fără a avea loc accidentul propriu-zis. Încălcarea de către conducătorul de vehicul a regulilor de circulaţie rutieră soldată cu cauzarea de vătămări corporale uşoare victimei se sancționează cu amendă de la 24 la 30 de unităţi convenţionale (1200 – 1500 lei) cu aplicarea a 6 puncte de penalizare _9↩ . Iar în cazul în care conducătorul auto nu acordă prioritatea legală pietonului și îl tamponează, cauzând o vătămare medie a integrității corporale, vătămare gravă sau decesul victimei, acesta poate fi sancționat cu închisoare de la 3 la 7 ani _10↩ . Probabil societatea noastră încă nu conștientizează consecințele unui accident rutier cu implicarea pietonilor, care poate lua și strica vieți omenești, atât a șoferilor cât și a pietonilor. Cu toate acestea, nici sancțiunile grave nu disciplinează șoferii și accidentele continuă să aibă loc.

Responsabil de monitorizarea situației la acest capitol, precum și aplicarea sancțiunilor este Inspectoratul General al Poliției, prin Inspectoratul Național de Patrulare. Subdiviziunea municipală a Direcției de Poliție ne definește totuși cele mai frecvente 3 cauze ale accidentelor rutiere din anul 2017, cu implicarea pietonilor, acestea fiind: neatenția conducătorilor auto, conducerea automobilului în stare de ebrietate și depășirea limitei vitezei.

Se șterge marcajul - se șterge o viață

Prima cauză a accidentelor rutiere cu implicarea pietonilor, petrecute în 2017, este neatenția conducătorilor auto, care poate fi generată de alte cauze. Una din acestea este vizibilitatea redusă a trecerilor de pietoni. Fie marcajele rutiere aplicate pe carosabil se șterg în timp și nu țin nici măcar un an (primăvară – vară – toamnă – iarnă), fie indicatoarele respective nu sunt plasate în locuri vizibile.

Pornind de la definiția termenului „trecere pentru pietoni - o parte a carosabilului sau o construcţie denivelată, destinată traversării drumului de către pietoni. Aceste treceri sînt semnalizate prin indicatoarele rutiere 5.50.1 – 5.50.2, 5.51.1 – 5.51.4 şi/sau marcajele rutiere 1.14.1, 1.14.2. În lipsa marcajului rutier, suprafaţa trecerii se limitează prin distanţa dintre indicatoarele rutiere” _11↩ , stabilim faptul că pietonii pot traversa strada doar pe aceste treceri, unde ei au prioritate. Mai mult ca atât, pietonilor li se interzice traversarea străzii în afara trecerilor pentru pietoni _12↩ .  Din momentul când aceste treceri destinate pietonilor nu sunt vizibile, crește și riscul de accident.

Conform multor studii, vizibilitatea trecerilor de pietoni este un factor important în asigurarea participanților la traficul rutier. Un studiu efectuat în San Francisco, în anul 2010, a demonstrat că marcajele rutiere cu vizibilitate mai înaltă, aplicate în preajma școlilor, au redus rata accidentelor rutiere cu 37%. Alt studiu realizat în New York, în anul 2012, a estimat rata accidentelor produse în perioada anilor 1989 – 2008, fiind mai mică cu 48% în cazul trecerilor de pietoni cu vizibilitate mai înaltă. _13↩

Astfel, o recomandare pentru autoritățile capitalei este să asigure vizibilitatea trecerilor pentru pietoni prin aplicarea mai frecventă a marcajului rutier, încât acesta să fie vizibil în toate anotimpurile anului. Această măsură este recomandată și de Direcția de Poliție a mun. Chișinău. O alternativă este modificarea modelului de marcaj rutier 1.14.1 prin cel de tip „scară”. Conform MUTCD din 2009 (Manual on Uniform Traffic Control Devices), pe lângă marcajul deja utilizat (tip continental), anume acest tip este considerat un marcaj rutier cu vizibilitate mai înaltă, precum și marcajul de altă culoare. De asemenea, instalarea indicatoarelor de tip nou cu margini reflectorizante vor contribui la semnalizarea mai vizibilă a trecerilor pentru pietoni.

Marcajul rutier de tip scară.
Sursa: guide.saferoutesinfo.org

Responsabilă de aplicarea marcajelor și instalarea indicatoarelor rutiere este Direcția Generală Transport Public și Căi de Comunicație. Potrivit direcției, costul estimativ pentru amenajarea unei treceri de pietoni, în modul deja practicat, pe o stradă cu patru benzi de circulație, este de 8 000 de lei, iar doar aplicarea marcajului rutier costă aproximativ 2 000 de lei. Respectiv, aplicarea marcajului nou de tip „scară” presupune doar cheltuieli suplimentare nesemnificative de material aplicat pe carosabil.

În acest sens, Direcția sus-numită a venit în februarie 2018 cu un „Plan de acțiuni privind securizarea participanților la trafic în mun. Chișinău _14↩ . Una din acțiunile acestui plan prevede aplicarea marcajului rutier la trecerile pentru pietoni, în combinația de culori alb/roșu, primordial în adiacentul instituțiilor de învățământ și pe sectoarele de drum cu grad de siguranță redus. Modernizarea trecerilor pietonale va începe în primăvara anului curent, însă fără termeni exacți și fără o planificare clară a lucrărilor.

Marcaj rutier de tip scară, în combinația de culori alb și roșu, poate spori vizibilitatea trecerii.
Sursa: carlisleiowa.org

De asemenea, pentru creșterea vizibilității trecerilor pietonale și al pietonilor propriu-zis, este nevoie de reamintit despre Regulamentul Circulației Rutiere, care spune că staționarea pe trecerile pentru pietoni sau înaintea acesteia cu mai puțin de 5m este interzisă _15↩ . Însă, fără a face trimitere la vreo statistică, problema parcărilor în Chișinău este cunoscută și resimțită nu doar de cetățeni, ci și de autorități. Mașinile parcate în imediata apropiere a trecerilor pietonale, cresc considerabil riscul de accident rutier întrucât conductorii auto pot observa pietonii doar la câțiva metri distanță și ar putea fi prea târziu pentru frânare.

Mașină parcată cu mai puțin de 5 m distanță de trecerea pentru pietoni, fapt ce reduce din vizibilitatea pietonilor

Pe lângă faptul că autoritățile ar trebui să sancționeze șoferii, care parchează aproape de zebre, există o măsură de ridicare a vizibilității pietonilor, care revine la marcajul rutier. Marcajului 1.12 – linia de oprire sau 1.13 – triunghiuri, care indică cedarea în caz de necesitate, aplicat la cel puțin cinci metri înaintea trecerii pietonale, va spori vizibilitatea acestei treceri _16↩ . Mai mult ca atât, ar fi oportun să se instituie regula de 5m nu doar înainte, dar și după trecerea pietonală, pentru a crește vizibilitatea pietonilor din ambele părți. Respectiv, se propune modificarea Regulamentului Circulației Rutiere în privința aplicării marcajelor sus-numite, precum și a distanței minime de staționare după trecerile pietonale.

Mașina A cedează trecerea pietonului, iar mașina B nu observă la timp pietonul și îl tamponează.
Sursa: guide.saferoutesinfo.org

Mașina A oprește la linia STOP, la distanță de 5m de trecere de pietoni, astfel mașina B are un câmp vizual mai mare pentru a observa în timp pietonul.
Sursa: guide.saferoutesinfo.org

Astfel, pentru a avea treceri pentru pietoni sigure, în primul rând, trebuie să le vedem, să înțelegem unde putem traversa strada și să ne asigurăm că șoferii automobilelor de asemenea le observă.

Traversăm pe întuneric

O altă cauză ce diminuează din atenția conducătorilor auto este lipsa iluminării stradale. Iluminarea trecerilor de pietoni este factorul ce determină dacă conducătorul auto vede trecerea de pietoni și pietonul propriu-zis. Fără o vestă reflectorizantă, pietonul va fi observat de șofer, doar dacă acesta se va afla în raza luminii provenită de la farurile automobilului, iar în dependență de culorile vestimentației va varia și distanța de la care acesta poate fi observat. Un experiment a arătat că vestimentația obișnuită de culoare neagră și albastră este observată de la 10m, în condițiile lipsei iluminării stradale _17↩ . Iar un automobil obișnuit, ce se deplasează cu o viteză de 60km/h, va avea o distanță de frânare de 20m pe carosabil uscat, 35m pe carosabil umed, 70m pe zăpadă și 140m pe gheață _18↩ . Totodată, trebuie de luat în calcul și viteza de reacție a șoferului și greutatea automobilului, pentru a estima probabilitatea de a evita tamponarea cu pietonul.

În mun. Chișinău, accidentele rutiere cu implicarea pietonilor au loc mai mult în timpul zilei, totuși persoanele tamponate după apusul soarelui nu lipsesc. Pe parcursul anului 2017, pe timp de noapte,  a avut loc un singur accident rutier pe o trecere pietonală, care s-a soldat cu decesul pietonului _6↩ .

Întreprinderea Municipală Rețele Electrice de Iluminator „Lumteh”, responsabilă de iluminarea stradală din Chișinău, informează că în capitală avem 929 de treceri de pietoni, dintre care 257 sunt iluminate. Adică doar 27,66% din trecerile pietonale au piloni de iluminat destinat trecătorilor, iar celelalte sunt iluminate de pilonii din apropiere sau nu există lumină deloc. Respectiv, în lupta cu întunericul vin doar farurile mașinilor, care sunt în mișcare și au nevoie de mai mult timp pentru a reacționa corespunzător situației create (să frâneze în timp, să evite tamponarea cu pietonul ș.a.).

Conform documentului normativ în construcții din 2017, privind iluminarea artificială, se stipulează următoarele: „Pe trecerile pietonale într-un nivel cu partea carosabilă a străzilor şi drumurilor de categoriile А şi B, trebuie prevăzută majorarea nivelului iluminării minim de 1,5 ori în comparaţie cu norma iluminatului părţii carosabile intersectate. Majorarea nivelului iluminării se obţine din contul micşorării pasului stâlpilor, instalării corpurilor de iluminat suplimentare sau mai puternice, folosirea pe treceri a îmbrăcămintei rutiere mai luminoase etc.” _20↩ . Cu alte cuvinte, acest normativ, care este aprobat și pus în aplicare de Ministerul Dezvoltării Regionale și Construcțiilor, este încălcat în proporție de cel puțin 62% în cazul iluminării zebrelor din orașul Chișinău.

Trecerea pentru pietoni de pe str. Vasile Lupu intersecție cu str. Gheorghe Codreanu, pe timp de noapte.

Aceeași trecere pentru pietoni cu marcajul schițat de autor.

Întrebați dacă există un plan de acțiuni pentru anul 2018, în care vor fi iluminate trecerile pentru pietoni din Chișinău, Î.M. „Lumteh” a răspuns că nu există deocamdată unul, deoarece nu sunt prevăzuți bani pentru activitățile întreprinderii. În același timp, „Planul de acțiuni” al  Direcției Generale Transport Public și Căi de Comunicației, menționat mai devreme, prevede și iluminarea pasajelor pietonale. Acest plan deocamdată nu are stabiliți termeni și volum de lucru. Este estimat doar costul pentru iluminarea unei treceri pietonale, în valoare de 10 100 lei.

Iluminarea trecerilor pietonale conform Planului de acțiuni al DGTPCC
Sursa: planul de acțiuni al DGTPCC

Obiceiurile șoferilor monitorizate de PrimăriaMea

O altă cauză a producerii accidentelor rutiere este viteza excesivă de deplasare a automobilelor, ce scade din perioada de reacție a șoferului pentru a evita tamponarea cu pietonul. În acest sens, autoritățile municipale au început să instaleze limitatoare de viteză artificiale la treceri pentru pietoni. Până în prezent, din totalul de 929 treceri pentru pietoni din orașul Chișinău, 110 sunt amenajate cu limitatoare de viteză, numite și denivelări artificiale sau „speed bumps”. Acestea presupun o instalație de plastic, plasată pe o parte a carosabilului, înaintea trecerilor de pietoni, pentru a încetini viteza automobilelor și de a crea un spațiu mai sigur pentru pietoni. Adițional, se instalează și indicator de limitare a vitezei până la 30km/h.

Limitator artificial de viteză defectat, instalat pe str. Gheorghe Asachi intersecție cu str. Sprîncenoaia

Această metodă ar fi eficientă dacă șoferii ar încetini și s-ar asigura că nu sunt doritori să traverseze strada, însă o problemă a acestora este că denivelările artificiale pot fi defectate (anumite segmente dispar sau ajung la un nivel cu carosabilul) și șoferii pot continua deplasarea cu o viteză excesivă, ce reprezintă un pericol sporit pentru pietoni. O altă problemă este că aceste denivelări artificiale pot fi ocolite de conducătorii auto, ce de asemenea va scade din siguranța pietonilor doritori să traverseze strada, dar și va crea riscuri suplimentare pentru automobilele ce vin din sens opus.

Echipa PrimăriaMEA a realizat un experiment și a monitorizat două treceri pentru pietoni din orașul Chișinău: str. Vasile Lupu (intersecție cu str. Gheorghe Codreanu) și str. Sprîncenoaia (în fața Grădiniței de copii nr.8). Monitorizarea s-a efectuat timp de o oră pentru fiecare trecere, una fiind monitorizată atât ziua cât și pe timp de noapte. Obiectivul acestui exercițiu a fost estimarea numărului de automobile, care ocolesc denivelările artificiale instalate la acea trecere pentru pietoni. Astfel, s-a observat eficiența acestei măsuri de a preveni accidentele rutiere cu implicarea pietonilor.

Datele colectate de PrimăriaMEA nu pretind a fi absolute, dar ne permit să stabilim unele tendințe ale conducătorilor auto din capitală. Astfel, la trecerea de pietoni de pe str. Vasile Lupu, pe timp de zi, în intervalul orelor 15:00 – 16:00, 162 de automobile au ocolit denivelările artificiale. La aceeași intersecție, pe timp de noapte, în intervalul orelor 21:00 și 22:00, 172 de automobile au ocolit limitatoarele de viteză instalate la trecerea pentru pietoni. De adăugat că această stradă cuprinde 4 benzi de circulație și nu dispune de iluminare stradală (fotografia plasată mai sus în articol). Cealaltă trecere pentru pietoni, de pe str. Spîncenoaia, din fața Grădiniței de copii nr.8, a fost monitorizată între orele 15:00 și 16:00 și s-au înregistrat 362 de automobile ce au ocolit limitatoarele de viteză. Așadar, timp de oră, riscul de a fi implicați în accidente rutiere pentru copiii de la grădiniță, dar și părinții acestora a crescut de cel puțin 362 ori.

Astfel, se constată că denivelările artificiale instalate doar pe o parte a carosabilului, pentru a limita viteza automobilelor în preajma trecerilor pentru pietoni sunt ineficiente. Acestea nu încetinesc mereu viteza automobilelor, mai mult ca atât conducătorii auto sunt tentați să facă depășiri ce pun în pericol alți participanți la traficul rutier, inclusiv pietonii. De asemenea, șoferii se concentrează la ocolirea instalațiilor, ceea ce îi face să piardă din atenția pentru pietoni. În cazul trecerilor pietonale fără iluminare, pe timp de noapte, denivelările artificiale cresc riscul de producere a accidentelor.

Șoferii ocolesc limitatoarele de viteză instalate la trecerea pentru pietoni din fața Grădiniței de pe str. Sprîncenoaia

O soluție poate fi amenajarea unor treceri pietonale la nivel cu trotuarul sau sub formă de denivelare artificială pe toată lățimea trecerii, care deja a fost inclusă în „Planul de acțiuni privind securizarea traficului rutier în or. Chișinău”, prezentat de DGTPCC în februarie curent. Această măsură ar costa Primăria aproximativ 50 000 de lei per trecere, cu aplicarea marcajului termoplast pentru un drum cu 4 benzi. Pentru comparație, pe același drum de patru benzi, instalarea și semnalizarea denivelărilor artificiale de tip „speed bump”, costă administrația circa 40 000 de lei.

Denivelare artificială pe toată lățimea trecerii pietonale, cu marcaj termoplast.
Sursa: planul de acțiuni al DGTPCC

Acest tip de denivelare ar exclude posibilitatea ocolirii lor de către șoferi și i-ar forța să încetinească, deoarece depășirea acestei denivelări cu viteză excesivă ar destabiliza automobilul și l-ar putea defecta. Astfel, se creează o premisă pentru respectarea limitei de viteză în localități, iar pietonii pot fi văzuți la timp de către șoferii vitezomani.

Concluzii

Trecerile pentru pietoni rămân a fi nesigure pentru locuitorii capitalei. Anual pe aceste treceri se înregistrează peste 200 de accidente, iar persoanele tamponate sunt traumatizate sau decedează. În această cercetare s-au abordat două cauze frecvente ale producerii acestor accidente. Prima cauză analizată este neatenția conducătorilor auto, care se produce din alte două motive: vizibilitatea redusă a zebrelor și a pietonilor, ce poate fi soluționată prin aplicarea mai eficientă a marcajului rutier și lipsa iluminării stradale, care poate fi soluționată prin instalarea pilonilor de iluminat.

Cea de-a doua cauză analizată a fost nerespectarea limitei de viteză de către conducătorii auto, care a fost argumentată și de ineficiența denivelărilor artificiale instalate doar pe jumătate de carosabil. Monitorizarea efectuată de PrimăriaMEA a demonstrat că acestea nu cresc siguranța trecerilor, ci dimpotrivă o scad. Doar timp de o oră, în fața unei grădinițe, denivelările artificiale au fost ocolite de 362 ori de către automobilele trecătoare. O recomandare în acest sens este instalarea denivelărilor artificiale pe toată lungimea drumului și la nivel cu trotuarul, ce ar oferi mai multă siguranță pietonilor.

Cercetarea a propus și câteva recomandări prin care s-ar putea crește nivelul de siguranță a trecerilor pietonale din capitală: aplicarea mai frecventă a marcajelor rutiere, modificarea marcajului rutier existent prin marcajul de tip nou „scară” sau de altă culoare, aplicarea unui marcaj rutier „linie stop” cu 5 metri înainte de treceri pietonale și modificarea Regulamentului Circulației Rutiere privind semnificația acestui marcaj, instituirea distanței minime de 5 m a mașinilor parcate după trecerile pietonale, iluminarea trecerilor pentru pietoni și instalarea denivelărilor artificiale la nivel cu trotuarele.

În luna februarie 2018, Direcția Generală Transport Public și Căi de Comunicație a prezentat un Plan de acțiuni privind securizarea traficului rutier în Chișinău, care va demara în primăvară. Acesta prevede și măsuri pentru îmbunătățirea zebrelor, însă nu este clar în ce măsura va fi realizat și care va fi impactul asupra problemei.

PrimăriaMEA va monitoriza acțiunile direcției referitoare la planul de acțiuni și va reveni cu informații actualizate despre problema trecerilor pietonale periculoase.

Autor: Oleg Tomșa

Cercetarea se înscrie într-o serie de analize elaborate de către PRIMĂRIAMEA în cadrul proiectului „Monitorizarea Consiliului Municipal Chișinău”. Analizele se bazează pe prioritățile cetățenilor municipiului Chișinău și vor fi publicate lunar în perioada august 2017 – aprilie. Proiectul „Monitorizarea Consiliului Municipal Chișinău” este susținut financiar de programul Buna Guvernare al Fundației Soros-Moldova. Conținutul acestui material nu reprezintă în mod necesar poziția oficială a Fundației Soros-Moldova.

Surse utilizate:

1. An Overview and Recommendations of High-Visibility Crosswalk Marking Styles https://nacto.org/docs/usdg/overview_and_recommendations_high_visibility_crosswalk_marking_styles_mcgrane.pdf ( Accesat la 26.12.2017)
2. Banca de date statistice https://statbank.statistica.md/pxweb/pxweb/ro/30%20Statistica%20sociala/30%20Statistica%20sociala__12%20JUS__JUS050/JUS050200reg.px/table/tableViewLayout1/?rxid=9a62a0d7-86c4-45da-b7e4-fecc26003802 (Accesat la 25.12.2017)
3. Cities Safer by Design https://www.wri.org/sites/default/files/CitiesSaferByDesign_final.pdf (Accesat la 25.12.2017)
4. Codul Contravențional al Republicii Moldova https://lex.justice.md/md/330333/
5. Codul Penal al Republicii Moldova https://lex.justice.md/md/331268/
6. Document normativ în construcții: Iluminatul natural și artificial (Accesat la 28.02.2018)
7. Everything you've always wanted to know about crosswalks https://www.minnpost.com/cityscape/2014/07/everything-youve-always-wanted-know-about-crosswalks
8. Harta interactivă a accidentelor rutiere din Chișinău https://diez.md/2017/12/21/harta-interactiva-care-iti-arata-regim-live-zonele-cu-cele-mai-multe-accidente-din-chisinau-si-intreaga-moldova/
9. Marking and Signing Crosswalks https://guide.saferoutesinfo.org/engineering/marked_crosswalks.cfm (Accesat la 25.12.2017)
10. Planul de acțiuni privind securizarea participanților la trafic în municipiul Chișinău https://www.chisinau.md/libview.php?l=ro&idc=403&id=21159&t=%2FPresa%2FComunicate-de-presa%2FPlanul-de-actiuni-privind-securizarea-participantilor-la-trafic-in-municipiul-Chiinau
11. Politica publică: Îmbunătățirea trecerilor de pietoni în mun. Chișinău. Autor: Stas Ghilețchi
12. Raport final comun de activitate în cadrul proiectului: „Dezvoltarea parteneriatelor pentru reducerea numărului de accidente rutiere în Chişinău şi Tiraspol” https://www.saferoads.md/information/Raport%20final%20activitate.pdf (Accesat la 28.12.2017)
13. Registrul de stat al populației https://www.registru.md/date-statistice/in-profil-administrativ-teritorial(Accesat la 25.12.2017)
14. Registrul de stat al transporturilor https://www.registru.md/ro/date-statistice/rst-in-profil-de-tipul-mijlocului-de-transport-si-administrativ-teritorial (Accesat la 25.12.2017)
15. Regulamentul Circulației Rutiere https://lex.justice.md/md/331491/
16. Safety Effects of Marked Versus Unmarked Crosswalks at Uncontrolled Locations Final Report and Recommended Guidelines https://www.fhwa.dot.gov/publications/research/safety/04100/01.cfm
17. Spațiul care schimbă mentalitatea https://victorchironda.eu/2014/05/28/spatiul-care-schimba-mentalitatea/
18. Sustainable safety – conceptul care schimbă străzile și mentalitatea https://victorchironda.eu/2017/10/29/sustainable-safety-conceptul-care-schimba-strazile-si-mentalitatea/
19. The Manual on Uniform Traffic Control Devices (MUTCD) https://mutcd.fhwa.dot.gov/pdfs/2009/mutcd2009edition.pdf
20. Walkability Audit Shows Promise for City https://carlisleiowa.org/walkability-audit-shows-promise-for-city/ (Accesat la 26.12.2017)
21. Видимость в обычной одежде https://www.adme.ru/svoboda-kultura/my-proverili-kakaya-otrazhayuschaya-odezhda-dejstvitelno-mozhet-spasti-zhizn-1539865/ (Accesat la 8.02.2018)
22. Тормозной путь https://vodi.su/tormoznoy-put/ (Accesat la 8.02.2018)

Note de subsol

1. https://www.registru.md/date-statistice/in-profil-administrativ-teritorial

2. https://www.registru.md/ro/date-statistice/rst-in-profil-de-tipul-mijlocului-de-transport-si-administrativ-teritorial

3. https://statbank.statistica.md/pxweb/pxweb/ro/30%20Statistica%20sociala/30%20Statistica%20sociala__12%20JUS__JUS050/JUS050200reg.px/table/tableViewLayout1/?rxid=9a62a0d7-86c4-45da-b7e4-fecc26003802

4. https://www.wri.org/sites/default/files/CitiesSaferByDesign_final.pdf

5. https://www.saferoads.md/information/Raport%20final%20activitate.pdf

6. *Date oferite de Direcția de Poliție a municipiului Chișinău la 16.02.2018

7. https://www.saferoads.md/information/Raport%20final%20activitate.pdf

8. https://lex.justice.md/md/330333/

9. Ibidem

10. https://lex.justice.md/md/331268/

11. https://lex.justice.md/md/331491/

12. Ibidem

13. https://nacto.org/docs/usdg/overview_and_recommendations_high_visibility_crosswalk_marking_styles_mcgrane.pdf

14. https://www.chisinau.md/libview.php?l=ro&idc=403&id=21159&t=%2FPresa%2FComunicate-de-presa%2FPlanul-de-actiuni-privind-securizarea-participantilor-la-trafic-in-municipiul-Chiinau

15. https://lex.justice.md/md/331491/

16. https://guide.saferoutesinfo.org/engineering/marked_crosswalks.cfm

17. https://www.adme.ru/svoboda-kultura/my-proverili-kakaya-otrazhayuschaya-odezhda-dejstvitelno-mozhet-spasti-zhizn-1539865

18. https://vodi.su/tormoznoy-put/

19. *Date oferite de Direcția de Poliție a municipiului Chișinău la 16.02.2018

20. Document normativ în construcții: Iluminatul natural și artificial