Publicitatea pe clădirile Chișinăului: ce avem și ce ne așteaptă? Image

26 mar. 2018

Cercetări

Publicitatea pe clădirile Chișinăului: ce avem și ce ne așteaptă?

În continuarea seriei de cercetări realizate de Primăria MEA, am investigat problema publicității exterioare amplasate pe clădirile din centrul istoric al Chișinăului. De data aceasta, am analizat cum afectează publicitatea excesivă aspectul estetic al orașului, care sunt cauzele problemei, ce fac autoritățile pentru a o soluționa și ce soluții potențiale există. PrimăriaMEA a discutat cu reprezentanții autorităților publice locale, a mers în teritoriu și a cercetat practica altor orașe pentru a reda o privire de ansamblu asupra problemei.

Introducere

În perioada decembrie 2016 – martie 2017, PrimăriaMEA a efectuat sondaje online și offline în rândul chișinăuienilor pentru a crea un clasament al problemelor municipiului. Pe locul 3 în acest top, locuitorii capitalei au ales problema aspectului inestetic al orașului (11,3%). Fără îndoială, cauze ale acestei probleme sunt multe - construcții ilegale, drumuri avariate, parcări pe trotuare și altele.

PrimăriaMEA a decis să pună sub microscop una din cele mai vizibile și dureroase cauze ale aspectului inestetic al Chișinăului - publicitatea exterioară excesivă. Deși lupta cu panourile publicitare a fost de mai multe ori subiect al atenției autorităților și mass-media, despre publicitatea pe clădiri se vorbește foarte puțin sau chiar deloc. Cu toate acestea, arhitectura urbană se sufocă în reclamă - panouri pestrițe, amplasate haotic și irațional alterează vizibil imaginea edificiilor. Întâi de toate, are de suferit centrul istoric. Printre cauze - lacunele în legislație, controlul defectuos și iresponsabilitatea agenților economici.

Am cercetat particularitățile acestei probleme, am evaluat măsurile întreprinse pentru soluționare și bunele practici de peste hotare și am încercat să identificăm posibile soluții.

Ce înțelegem prin publicitate exterioară?

Publicitatea exterioară reprezintă publicitatea difuzată în spații deschise. Aceasta poate fi reprezentată prin afişe, panouri, standuri, instalaţii şi construcţii (situate separat sau pe pereţii şi acoperişurile clădirilor), firme (inscripții, forme sau imagini atașate unei clădiri, cu referire la un comerciant sau la o activitate care se desfășoară în interiorul clădirii), tablouri suspendate electromecanice şi electronice sau alte mijloace tehnice.

Istoria publicității în exterioare poate fi urmărită încă din secolul al XVII-lea. În acea perioadă, erau pe larg utilizate panouri publicitare în teatru și circ, iar afișele și firmele (inscripții, forme sau imagini atașate unei clădiri, cu referire la un comerciant sau la o activitate care se desfășoară în interiorul clădirii) ajutau la identificarea diferitor instituții și magazine. În același timp, creșterea progresivă a concurenței forța în continuu antreprenorii acelor timpuri să inventeze simboluri și semne distinctive originale.

Către mijlocul secolului XVIII, în locurile unde obișnuiau să se strângă oamenii au început a fi instalate afișe care vesteau despre spectacole de teatru sau circ, iarmaroace și carnavaluri. De asemenea, de o popularitate deosebită se bucurau și anunțurile despre vânzări. Astfel, în mod firesc, în orașe au început a apărea diferite modele de publicitate exterioară. Către anul 1830, aceasta a devenit populară și în rândurile marelui business. O revoluție a publicității exterioare a fost posibilă datorită lui Phineas Barnum, director de circ, care i-a cerut fizicianului Edward Parcell să elaboreze un afiș de patru ori mai mare decât oricare altul. Se presupune că de aici a și luat nașterea publicitatea exterioară modernă (outdoor advertising), transformată într-o industrie globală.

În zilele noastre, publicitatea exterioară este o parte indispensabilă a peisajului urban. Începând cu panouri discrete care invită trecătorii în magazine și terminând cu billboard-uri enorme care “înghit” clădiri în întregime, acestea în mod inevitabil determină și influențează arhitectura și estetica urbană.

De multe ori, însă, lipsa controlului amplasării publicității exterioare și nepăsarea autorităților locale duc la o adevărată emancipare a publicității în orașe. Astfel, vechile edificii și monumente istorice rămân ascunse sub pânza nemiloasă a panourilor publicitare.

Publicitatea exterioară în Chișinău

În Chișinău, problema publicității exterioare se discută de mai mulți ani. Autoritățile locale încearcă să lupte cu excesul de publicitate stradală încă din 2011. Agenții economici acuză autoritățile de o atitudine preferențială la demolarea publicității, iar specialiștii în urbanism și arhitectură o cataloghează drept “gunoi vizual”.

În pofida îndelungatelor dezbateri și discuții, capitala rămâne împânzită de publicitate exterioară. Din cauza excesului acesteia, Chișinăul are un aspect haotic și pestriț. În mod special, arhitectura urbană este afectată negativ de abundența publicității exterioare amplasate pe clădirile din centul istoric.

În căutarea adevărului, am mers chiar în inima orașului, pe bulevardul Ștefan cel Mare și Sfânt, pentru a vedea cum afectează publicitatea de pe clădiri aspectul principalei artere a Chișinăului. Iată la ce concluzii despre aceasta am ajuns:

1. Ascunde o mare parte a clădirilor

2. Nu este armonizată stilistic

3. Este amplasată haotic

4. Nu utilizează eficient spațiul

PrimăriaMEA a investigat care sunt cauzele acestei probleme, ce se întreprinde pentru a o soluționa și cum a fost rezolvată problema în alte orașe.

De ce există problema?

Pentru a înțelege cauzele acestei probleme, am discutat cu Sergiu Borozan, șeful Direcţiei generale arhitectură, urbanism şi relaţii funciare. În urma discuției, am identificat următoarele cauze ale problemei:

1. Lacune în legislația existentă

Actualmente există două acte normative care reglementează acest subiect:

Legea nr. 1227 din 27.06.1997 cu privire la publicitate;

Regulamentul provizoriu privind autorizarea şi amplasarea dispozitivelor de publicitate, a publicităţii exterioare, firmelor (inscripţii şi imagini exterioare) în municipiul Chişinău.

Conform arhitectului-șef al Chișinăului, Sergiu Borozan, formularea acestor acte legislative este pe alocuri vagă și lasă agenților economici spațiu de interpretare. Bunăoară, Regulamentul provizoriu privind autorizarea şi amplasarea dispozitivelor de publicitate [...] prevede că “Folosirea de către agenţii activităţii de întreprinzător a elementelor de design şi arhitectură în exterior, pe faţadele clădirilor, nu se consideră publicitate şi nu constituie obiecte ale impunerii fiscale”. Prin urmare, dacă agentul economic consideră că vopsirea părții clădirii în care activează sau acoperirea acesteia cu o instalație masivă din plastic reprezintă un “element de design şi arhitectură”, nu există nici un impediment legal să o facă. Cu toate acestea, nu e nevoie de vaste cunoștințe în arhitectură pentru a observa prejudiciul estetic adus edificiilor.

Aceeași scăpare este și în Legea cu privire la publicitate. Conform Articolului 17 din lege, “folosirea de către agenţii activităţii de întreprinzător în interior şi exterior a elementelor de design şi amenajat artistic şi arhitectural ce conţin emblema firmei, marca comercială ce corespunde profilului întreprinderii nu se consideră publicitate şi se efectuează fără autorizarea autorităţilor administraţiei publice locale”. Respectiv, agentul economic are absoluta libertate de a schimba aspectul pereților părții clădirii în care activează, atâta timp cât publicitatea pe care o plasează nu este amorală, sexistă, neautentică și neonestă.

2. Nerespectarea cadrului normativ de către agenții economici

Conform Regulamentului provizoriu privind autorizarea şi amplasarea dispozitivelor de publicitate [...], “pe străzile şi arterele principale firmele vor fi de tip casetă luminoasă”.

casete-luminoase

Din păcate, o simplă plimbare de-a lungul bulevardului Ștefan cel Mare și Sfânt (artera principală a capitalei), demonstrează că puțini agenți economici respectă această prevedere a regulamentului.

Totodată, deși Regulamentul “interzice amplasarea publicităţii exterioare sub orice formă […] pe monumentele de arhitectură şi cultură”, unii agenți economici continuă să o facă nestingherit.

3. Controlul defectuos al publicității exterioare

Deși unii agenți economici nu respectă prevederile Regulamentului menționat anterior, aceștia continuă să-și exercite activitatea. Șeful Secției peisaj urban și reclamă al Direcţiei generale arhitectură, urbanism şi relaţii funciare, Gheorghe Tofan, a mărturisit echipei PrimăriaMEA că secția nu dispune de resursele instituționale necesare pentru a asigura un control corespunzător al publicității exterioare. Secția nu are resursele umane necesare, ba mai mult decât atât, colaboratorii secției abia de fac față volumului de lucru deja existent.

4. Lipsa unor prevederi legislative care să reglementeze zonal amplasarea publicității exterioare

Regulamentul provizoriu privind autorizarea şi amplasarea dispozitivelor de publicitate [...] din 2007 interzice amplasarea publicităţii exterioare sub orice formă în zona ce include următoarele teritorii şi obiective ale municipiului Chişinău: Piaţa Marii Adunări Naţionale, clădirile Parlamentului şi Preşedinţiei cu teritoriul adiacent, ansamblurile şi monumentele de arhitectură şi cultură, inclusiv teritoriile aflate în imediata apropiere, teritoriile alăturate nemijlocit monumentelor, construcţiilor de cult, Grădina Publică Ştefan cel Mare, Parcul Catedralei “Naşterea Maicii Domnului”. Deși majoritatea acestor obiective se află în centrul istoric al orașului, nici Regulamentul și nici Legea din 1997 nu prevăd norme de restricționare a amplasării publicității exterioare în întreg centrul istoric (cuprins în perimetrul A.Mateevici, Albi şoara, Ismail, Ştefan cel Mare şi Sfânt, Ciuflea, L.Tolstoi, Pan Halippa). Prin urmare, deși aceste teritorii și obiective sunt scutite de amplasarea publicității, toate celelalte edificii cuprinse între ele rămân a fi copleșite de panouri pestrițe. Astfel, această prevedere nu protejează întreg centrul istoric de publicitate excesivă (în calitate de nucleu turistic al Chișinăului) și nu soluționează problema aspectului inestetic al acestuia.

Ce se face pentru soluționarea problemei?

Lupta cu publicitatea exterioară din Chișinău a început încă din 2011, când Dorin Chirtoacă a emis hotărârea de a suspenda acordarea de noi autorizații până când nu va fi dezvoltat un nou concept arhitectural și urbanistic de plasare a publicității de exterior în Chișinău. Centrul de Investigații Jurnalistice scrie că în 2012- 2016 au fost demontate peste 375 de panouri. În același timp, mai mulți agenți economici îl acuzau în 2016 pe Dorin Chirtoacă de o atitudine preferențială, spunând că panourile deținute de companiile asociate Partidului Liberal erau intenționat lăsate intacte. Cu toate acestea, campania edilului s-a axat atunci pe panourile publicitare și practic a ignorat publicitatea amplasată pe clădiri.

Abia în 2017, Primarul interimar, Nistor Grozavu, a emis Dispoziția cu privire la suspendarea publicității exterioare în municipiul Chișinău, care suspenda provizoriu amplasarea publicității exterioare (dispozitive publicitare, amplasate la sol, pe pereți și acoperișuri ale clădirilor) până la aprobarea de către Consiliul municipal Chișinău a unui nou Regulament privind amplasarea/reamplasarea publicității exterioare în municipiul Chișinău. Tot atunci, ziarul “Timpul” scria despre faptul că aleșii locali socialiști cataloghează dispoziția drept “o mișcare bine gândită a Partidului Democrat, care ar fi acaparat Primăria Chișinău și ar fi dorit să împiedice desfășurarea referendumului din 19 noiembrie”.

Într-o discuție cu PrimăriaMEA, șeful Direcţiei generale arhitectură, urbanism şi relaţii funciare, Sergiu Borozan, ne-a povestit că, la momentul actual, Direcția lucrează la elaborarea noului Regulament privind amplasarea/reamplasarea publicității exterioare în municipiul Chișinău. Acesta este inspirat de la un regulament similar adoptat în Paris și va fi finalizat până în mai 2018.

În același timp, și Parlamentul lucrează la un nou proiect de Lege cu privire la publicitate. Acesta include prevederi mai complexe cu privire la publicitatea exterioară, făcând trimitere la autorizarea, amplasarea și chiar caracteristicile tehnice ale acesteia. Noul proiect de lege nu mai conține formularea vagă cu privire la folosirea de către agenţii activităţii de întreprinzător [...] a elementelor de design şi amenajat artistic şi arhitectural, care anterior nu erau considerate publicitate, ci introduce prevederi specifice cu privire la firme (inscripții, forme sau imagini atașate unei clădiri,

cu referire la un comerciant sau la o activitate care se desfășoară în interiorul clădirii). Aceste prevederi au rolul de a limita libertatea agenților economici de a schimba aspectul estetic al clădirilor în care activează după bunul lor plac. În același timp, legea urmează să stabilească și cerințe tehnice de amplasare a firmelor. O altă prevedere importantă din noul proiect de lege este cea conform căreia “În situația în care, pe fațada sau pe calcanul unei clădiri, sunt amplasate mai multe mijloace de publicitate exterioară în afară de firme, acestea vor fi realizate în mod unitar, fiind obligatoriu de același tip și dimensiuni, încadrate simetric pe fațada sau calcanul respectiv.”

Cu toate acestea, deși proiectul de lege face un pas important în îmbunătățirea aspectului estetic al publicității amplasate pe clădiri, rolul decisiv în modul în care va arăta ulterior publicitatea exterioară urmează să îl aibă Regulamentul privind amplasarea/reamplasarea publicității exterioare în municipiul Chișinău, aflat în stadiu de elaborare. Din păcate, PrimăriaMEA nu a putut obține acces la proiectul acestui Regulament, pentru a efectua o analiză.

Astfel, atât autoritățile publice locale, cât și cele centrale întreprind tentative de a ameliora situația publicității exterioare în Chișinău. Mai mult decât atât, Directorul Agenţiei de Inspectare şi Restaurare a Monumentelor și consilierul municipal, Ion Ștefăniță, susține că lucrurile deja merg mai bine la acest capitol. Acesta speră că în viitorul apropiat vor fi întreprinse măsurile necesare pentru a diminua efectul nociv al publicității exterioare pentru clădirile din centrul istoric.

Cum se luptă cu publicitatea exterioară excesivă în alte orașe?

Lupta cu publicitatea exterioară este caracteristică mai multor orașe. Cel mai vestit în acest sens este exemplul orașului São Paulo din Brazilia. În 2006, primarul orașului, Gilberto Kassab, a promovat “Legea orașului curat” (“Clean City Law”), prin intermediul căreia a interzis toată publicitatea exterioară. În decursul unui an, au fost scoase 15 000 de panouri publicitare, iar firmele (inscripții, forme sau imagini atașate unei clădiri, cu referire la un comerciant sau la o activitate care se desfășoară în interiorul clădirii) au trebuit să fie reduse, pentru a nu încălca noua lege. Panourile LED și publicitatea de pe unitățile de transport au fost și ele eliminate. Chiar și pamfletarea în spatiile publice a devenit ilegală. Aproape 8 milioane de dolari au fost colectate din amenzi doar într-un an. Când a fost adoptată, legea a alarmat agențiile de publicitate. Criticii legii se îngrijorau că interzicerea publicității ar duce la o pierdere de venit de 133 milioane de dolari, iar 20 000 de oameni ar fi să-și piardă locurile de muncă. Alții prognozau că orașul va arăta ca o junglă din beton, odată eliminată publicitatea. Contrar așteptărilor, însă, economia São Paulo nu s-a prăbușit, deși câteva luni după adoptarea legii orașul părea pustiu și înstrăinat. În mod neașteptat, eliminarea publicității exterioare a dezvăluit o frumusețe urbană bogată, care era anterior ascunsă. De fapt, legea a încurajat multe companii să-și reevalueze campaniile de publicitate și să găsească modalități noi de a ajunge la clienți. Aceștia au trebuit să gândească ingenios, inventând noi căi inteligente de a-și promova produsele și serviciile pe străzi, fără a acoperi arhitectura frumoasă a orașului. Multe companii au îmbrățișat social media și au început să interacționeze direct cu clienții lor locali. În cele din urmă, eliminarea publicității exterioare în São Paulo a salvat orașul de poluarea vizuală și, în același timp, a contribuit la o promovare mai calitativă a brandurilor braziliene.

Sao Paulo nu este singurul oraș care a interzis publicitatea exterioară. Astfel de interdicții există și în alte părți ale lumii, cum ar fi Vermont, Alaska, Hawaii, Maine, dar și în alte 1500 de orașe. În Europa, orașul norvegian Bergen este un exemplu similar, iar multe alte orașe au impus restricții severe asupra publicității exterioare sau au creat zone speciale în care publicitatea este interzisă.

În Paris, autoritățile au elaborat un regulament explicit cu privire la publicitatea exterioară. Acesta divizează Parisul în cinci zone: patru zone în care publicitatea este restricționată în diferită măsură și o zonă în care publicitatea exterioară este interzisă.

Zone cu publicitate restricționată

Fiecare din cele patru zone cu publicitate restricționată are cerințe tehnice specifice față de publicitate, astfel încât aceasta să nu altereze aspectul estetic al celui mai romantic oraș.

Și în Moscova autoritățile luptă cu excesul de publicitate exterioară. În 2015, acestea au adoptat un Regulament cu privire la amenajarea informațională și publicitară a clădirilor din regiunea Moscovei. E necesar a menționa aici faptul că, în Moscova, problema pornea de la aceeași ipoteză ca în Chișinău:

Screen Shot 2018-03-10 at 13.55.02

Autoritățile moscovite și-au pus drept scop să elimine însăși rădăcina problemei - cadrul legislativ defectuos. Acestea au elaborat un regulament pentru stabili norme stricte ale parametrilor publicității exterioare. Regulamentul conține un set de interdicții și recomandări ilustrate, pentru a ajuta atât agenții economici, cât și autoritățile să respecte cât mai exact prevederile acestuia. În cele din urmă, rezultatele nu s-au lăsat așteptate:

Screen Shot 2018-03-10 at 14.10.00

Cum soluționăm problema în Chișinău?

Conform șefului Direcţiei generale arhitectură, urbanism şi relaţii funciare, Sergiu Borozan, primul pas care trebuie făcut pentru soluționarea problemei este perfectarea cadrului legislativ. După cum am scris mai sus, autoritățile deja lucrează la implementarea acestei măsuri - Direcția deja elaborează un nou Regulament privind amplasarea/reamplasarea publicității exterioare în municipiul Chișinău, iar proiectul noi Legi cu privire la publicitate este deja depus în Parlament. În această ordine de idei, PrimăriaMEA încurajează locuitorii orașului să participe la consultările publice ale acestor acte legislative și să contribuie cu idei și sugestii în cadrul lor. Un oraș bun este rezultatul unui efort comun al cetățenilor și al aleșilor locali!

În același timp, este necesar ca prevederile noului regulament și a noii legi să prescrie clar mecanisme pentru îmbunătățirea aspectului publicității exterioare în Chișinău. În urma analizei mai multor regulamente similare din alte orașe, PrimăriaMEA a evidențiat următoarele recomandări:

1. Delimitarea Chișinăului în zone cu publicitate exterioară restrânsă și interzisă, după exemplul Parisului. Este esențial a păstra intactă arhitectura și aspectul estetic al centrului istoric, pentru a spori competitivitatea turistică a Chișinăului. Totodată, și principalele străzi și artere ar trebui “descărcate” de publicitate exterioară. Cu atât mai mult că exemple de succes în acest sens deja există în Chișinău:

2. Elaborarea și impunerea unui concept stilistic unic pentru publicitatea exterioară în anumite zone ale centrului istoric (de exemplu, pe porțiunea bulevardului Ștefan cel Mare și Sfânt)

Întrebat de PrimăriaMEA, arhitectul Dumitru Eremciuc ne-a sugerat că pe fațadele clădirilor este recomandat să fie strict interzisă amplasarea publicității, pentru că edificiul în sine reprezintă o imagine de valoare, care nu poate fi ascunsă sau mutilată cu diverse aplicații. Excepții pot servi inscripțiile executate calitativ din anumite materiale, cu o anumită coloristică, care trebuie coordonate și aprobate de organele de resort ale administrației publice locale.

Bunăoară, în Paris, în zona cu publicitate restrânsă de tip D (zona în care publicitatea exterioară este permisă, dar cu cele mai drastice cerințe față de ea), firmele (inscripții, forme sau imagini atașate unei clădiri, cu referire la un comerciant sau la o activitate care se desfășoară în interiorul clădirii) sunt obligate a fi iluminate doar în culorile alb sau auriu (excepție fiind doar culoarea roșie a emblemei farmaciilor și culoarea portocalie a emblemei produselor din tutun). Cu atât mai mult, orice formă de publicitate este obligatoriu ajustată la stilul fațadei clădirii. Pentru scepticii care consideră că agenții economici nu pot ceda la expunerea simbolurilor sale reprezentative (de exemplu, culoarea caracteristică mărcii), convingător poate fi exemplul unui restaurant McDonald’s din Marseille:

26804651_928761930615944_223020290617996148_n

3. Limitarea numărului de unități de publicitate exterioară (inclusiv firme) care pot fi amplasate pe suprafața clădirii/părții clădirii în care activează agenții economici sau, în caz că sunt mai mulți agenți economici, comasarea acestora într-un mod estetic și compact. Un exemplu bun în acest sens este prescris în Regulament cu privire la amenajarea informațională și publicitară a clădirilor din Moscova, menționat anterior:

Screen Shot 2018-03-10 at 18.55.39

4. Îmbunătățirea controlului publicității exterioare în Chișinău.

Șeful Secției peisaj urban și reclamă al Direcţiei generale arhitectură, urbanism şi relaţii funciare, Gheorghe Tofan, susține că o soluție pentru a asigura controlul eficient al publicității exterioare ar fi crearea unui organ specializat în cadrul secției respective, responsabil exclusiv de monitorizarea respectării cadrului legislativ de către agenții economici. Conform acestuia, această măsură va îmbunătăți considerabil lucrul autorităților locale în ceea ce ține de identificarea și penalizarea agenților economici care nu respectă regulile de amplasare a publicității pe clădiri.

Concluzie

Problema publicității exterioare în centrul istoric al Chișinăului are mai multe manifestări - aceasta alterează aspectul arhitecturii urbane, îi conferă orașului un aspect haotic și pestriț și cauzează disconfort vizual atât locuitorilor, cât și oaspeților capitalei. Deși s-au întreprins tentative repetate pentru a elimina excesul de publicitate, acestea s-au axat pe panourile publicitare și practic au ignorat publicitatea de pe clădiri. Cu toate acestea, anume acest tip de publicitate aduce un prejudiciu major arhitecturii urbane. Abia în 2017, autoritățile și-au îndreptat privirea spre problema publicității de pe clădiri și au dispus elaborarea unui nou Regulament privind amplasarea/reamplasarea publicității exterioare în municipiul Chișinău și a unei noi Legi cu privire la publicitate. Eficiența implementării acestora urmează s-o urmărim în anii ce urmează.

Ce putem face acum? Să mergem la consultările publice ale ambelor acte legislative (acestea urmează să fie supuse atenției publice în primăvară - vară 2018). Putem veni cu propuneri și sugestii privind modul în care vrem să arate Chișinăul - mai curat, mai îngrijit și mai “aerisit”.

În același timp, putem atenționa autoritățile responsabile (Direcţia generală arhitectură, urbanism şi relaţii funciare din cadrul Primăriei) despre panourile publicitare care deranjează sau nu corespund cerințelor. Pentru a testa această măsură, PrimăriaMEA a înaintat o cerere Direcției pentru a elimina două panouri publicitare amplasate neregulamentar pe clădirea magazinului “Gemeni”:

28822014_1799037870148911_289670232_o

Despre rezultatele acestui experiment promitem să vă comunicăm ulterior! Până atunci, PrimăriaMEA va urmări măsurile întreprinse pentru soluționarea problemei și va continua să informeze chișinăuienii despre acestea.

Autori:

Alexandru Demianenco

Taisia Haritonova

Cercetarea se înscrie într-o serie de analize elaborate de către PRIMĂRIAMEA în cadrul proiectului „Monitorizarea Consiliului Municipal Chișinău”. Analizele se bazează pe prioritățile cetățenilor municipiului Chișinău și vor fi publicate lunar în perioada august 2017 – aprilie. Proiectul „Monitorizarea Consiliului Municipal Chișinău” este susținut financiar de programul Buna Guvernare al Fundației Soros-Moldova. Conținutul acestui material nu reprezintă în mod necesar poziția oficială a Fundației Soros-Moldova.