Noul val de COVID-19: îmbolnăviri, restricții și vaccinare obligatorie

Încă un val de COVID-19, cel mai agresiv de până acum, este în retragere. După ce, într-o singură lună, numărul de cazuri de coronavirus a depășit 40 000, numărul de infectări zilnice este în descreștere. Totuși, rata cea mai îngrijorătoare rămâne a fi cea a deceselor, în ultimele sâptămâni fiind înregistrate cele mai înalte cazuri de decese pe zi de la începutul pandemiei. Autoritățile locale și centrale continuă să aprobe decizii și restricții pentru a ține situația sub control, fără însă a stopa economia țării. Totodată, aceștia măresc numărul de locuri în spitale și să stimuleze cetățenii să se vaccineze. 

Totuși, rata de vaccinare cu schemă completă rămâne mică, de abia 26% la nivel național și 38% în capitală. Deși numărul celor imunizați este mic, autoritățile consideră deja administrarea celei de-a treia doză de vaccin, în special în contextul în care medicii, fiind depășite șase luni de la vaccinare, încep să piardă imunitatea, iar rata de îmbolnăvire a acestora este în creștere. 

Infografic: Rata de vaccinare cu schemă completă în municipiu și la nivel național. Sursă: Primăria Mea

Încă un val de COVID-19 pe ducă. Cum a fost de această dată

Situația privind COVID-19, în Republica Moldova continuă să fie gravă, însă a depășit nivelul critic. La moment, sunt înregistrate 352 822 cazuri și la 8 495 de decese la nivel național. Din totalul de cazuri la nivel național, 43 433 au fost înregistrate în ultima lună (1 octombrie - 1 noiembrie), 1 025 soldându-se cu deces. Pentru comparație, aproximativ același număr de cazuri (44 521) a fost înregistrat și în perioada 1 mai - 1 octombrie 2021, adica timp de cinci luni.

Infografic: Comparația cazurilor de COVID-19 timp de 5 luni și o lună. Sursă: Primăria Mea

Rata de infectare a persoanelor nevaccinată este mult mai mare decât cea în rândul persoanelor imunizate. Astfel, în perioada 16 august - 20 septembrie, data la care Ministerul Sănătății a încetat să ofere datele privind infectarea în rândul celor nevaccinați, 20 606 persoane s-au infectat, dintre care 17 260 erau nevaccinate (15.59%). Totodată, de la începutul campaniei de vaccinare, pe 2 martie până pe 7 septembrie, 2 447 persoane au decedat, dintre care 6 persoane au primit cel puțin o doză de vaccin (0.24%). 

Infografic: Îmbolnăviri și decese a persoanelor vaccinate vs. nevaccinate în R. Moldova. Sursă: Primăria Mea

Și în municipiul Chișinău situația se agravează, înregistrând o treime din cazurile la nivel național. Astfel, pe 14 noiembrie, conform raportării lui Boris Gîlcă, șef interimar al Direcției generale asistență socială și sănătate, în capitală erau înregistrate 133 510 de cazuri de COVID-19 și 2 451 decese, reprezentând 37.84% și 28,85% din cazurile și decesele totale înregistrate la nivel național în aceeași zi. 

Infografic: Cazurile totale de COVID-19 în mun. Chișinău. Sursă: Primăria Mea

Situația în spitalele municipale s-a îmbunătățit în ultimele zile, existând mai multe paturi libere, inclusiv câteva în secțiile de Reanimare și Terapie Intensivă (ATI). Astfel, conform autorităților, pe 14 noiembrie 934 din cele 1 708 din spitalele municipale erau ocupate, 62 de persoane fiind internați în secțiile ATI. Totuși, timp de câteva săptămâni, situația a fost critică. Autoritățile au raportat repetat că au fost activate secții pentru tratamentul pacienților cu COVID-19 în toate spitalele municipale. Pe 8 noiembrie, în capitală erau 1 708 paturi pentru internarea pacienților și 73 de paturi în secțiile de Terapie Intensivă (ATI).

Deși și acest val pare să fi ajuns la final în ce privește numărul de infectări, totuși cazurile care se soldează cu deces sunt tot mai multe. Astfel, pe 10 noiembrie, au fost înregistrate cele mai multe decese de la începutul pandemiei: 51 de persoane au murit în aceeași zi. 

Grafic: Situația privind COVID-19 în perioada 31 iulie - 14 noiembrie 2021. Sursă: Platforma GIS COVID-19 în Republica Moldova

Fără nunți și cumetrii și fără izolare după contact cu persoane infectate

O dată cu escaladarea situației pandemice, autoritățile locale și cele naționale au hotărât aprobarea unor noi măsuri în cadrul Comisiilor Extraordinare de Sănătate Publică (CESP). 

Astfel, pe 26 octombrie, s-a prelungit Starea de urgență în sănătate publică, până pe 30 noiembrie. În continuare, autoritățile insistă pe restricții care nu încetinesc activitățile economice. Astfel, nu sunt impuse restricții precum închiderea localurilor sau a instituțiilor teatral-concertistice etc. 

Restricțiile prevăzute în ultimele Hotărâri ale Comisiilor sunt: 

- Sistarea organizării și desfășurării evenimentelor private (nunți, botezuri, mese de pomenire, cumetrii etc); 

- Admiterea beneficiarilor în instituții socio-medicale și de reabilitare doar în baza unui test negativ la COVID-19, indiferent de statutul de vaccinare. 

Acestora li se adaugă obligativitatea de a avea un certificat privind vaccinarea anti-covid-19, rezultatul negativ al unui test pentru coronavirus sau dovada anticorpilor, pentru a putea intra în instituțiile HoReCa sau a partecipa la evenimente culturale.

Nici deciziile Comisiei Extraordinare de Sănătate din Chișinău, care s-a întrunit de două ori pe parcursul aceleiași săptămâni, nu au impus măsuri pentru a limita răspândirea COVID-19. Astfel, documentele sunt de fapt un apel deschis al primăriei Chișinău către autoritățile centrale, prin care cere suport în oferirea medicamentelor și consumabilelor necesare pentru tratarea pacienților, amplasarea unei stații de oxigen la Centrul COVID-19 de la Moldexpo, dar și o solicitare către forțele de ordine să asigure respectarea restricțiilor în vigoare.

Totodată, atât în hotărârile comisiei locale, cât și a celei naționale, lipsesc mențiuni privind obligativitatea purtării măștilor în încăperi sau în afara acestora, păstrării distanței, limitării numărului de persoane în același grup etc., inclusiv fără să fie făcute referințe la deciziile anterioare care menționau acest lucru.

Ulterior, și Protocolul Clinic Național, aprobat de Ministerul Sănătății, a fost modificat. Astfel, obligațiunea de autoizolare a persoanelor vaccinate după ce au contactat cu persoane bolnave a fost înlăturată. În cazurile respective, persoanele vaccinate vor trebui doar să monitorizeze apariția unor simptome, timp de 14 zile de la contact. Totuși, obligația de autoizolare a persoanelor vaccinate rămâne în vigoare pentru cei care locuiesc în aceeași gospodărie. 

Ce se întâmplă cu vaccinarea

Între timp, continuă campania de vaccinare. Ultimele date oferite de autoritățile centrale și cele locale, atestă o rată de vaccinare de peste 38% în mun. Chișinău și de 25% la nivel național. Totodată, conform datelor oferite de reprezentanții primăriei, rata de vaccinare a personalului medical din instituțiile medicale municipale e de 96%, iar cea a personalului din școli e de peste 97%. Ambele cifre sunt departe de cele necesare pentru a atinge siguranța din punct de vedere epidemiologic, rată care, conform experților, ar trebui să fie la peste 70%. 

Autoritățile municipale continuă să implementeze diverse măsuri pentru a spori rata de vaccinare. Astfel, conform lui Boris Gîlcă, șef interimar al Direcției generale asistență socială și sănătate, orarul de lucru al celor 70 de puncte de imunizare în capitală a fost extins, activând inclusiv în zilele de weekend. Totodată, troleibuzele și autobuzele de vaccinare vor continua să se deplaseze în municipiu, conform unui grafic prestabilit, pe tot parcursul lunii noiembrie. 

Și autoritățile centrale încercă să implementeze măsuri pentru a spori rata de vaccinare la nivel național. Astfel, guvernul a hotărât că, pentru fiecare doză de vaccin administrată în perioada stării de urgență în sănătate, angajații au dreptul la două zile de concediu plătit. 

Vaccinare obligatorie și doza „booster”: declarațiile lui Boris Gîlcă la ședința CMC

Deși progrese se fac, încet, măsurile întreprinse nu sunt de ajuns. Boris Gîlcă, chemat la raport  de către consilierii municipali de mai multe ori pe parcursul lunii precedente, a făcut mai multe declarații privind măsurile pe care autoritățile centrale ar trebui să le întreprindă pentru a spori rata de vaccinare. 

Astfel, acesta a menționat necesitatea oferirii dozei „booster”, adică cea de-a treia doză de vaccin, persoanelor care s-au imunizat în luna martie. Necesitatea vine în special în contextul în care, primii vaccinați au fost medicii și personalul din instituțiile medicale, iar rata de reinfectare a acestora este în creștere în ultima perioadă. Conform lui Gîlcă, a treia doză se administrează doar cu vaccinurile Pfizer și Moderna, indiferent de tipul de vaccin administrat inițial. Gîlcă a declarat că au fost făcute demersuri multiple către autoritățile centrale pentru începerea campaniei de revaccinare, însă fără rezultate. Ulterior, Ninel Revenco, Coordonatoarea campaniei de vaccinare, a declarat că s-a hotărât începerea vaccinării cu doza booster pentru cei care s-au vaccinat cel puțin șase luni în urmă. Administrarea dozei ar trebui să înceapă în curând.

Tot în cadrul ședinței, întrebat privind ce măsuri ulterioare de stimulare a vaccinării ar putea fi implementate, acesta a declarat că vaccinarea ar trebui să fie obligatorie, cel puțin pentru anumite categorii de persoane. Mai mult, Gîlcă a menționat că, Republica Moldova ar trebui să preia practicile țărilor vestice, inclusiv privind suspendarea sau concedierea celor nevaccinați. 

Centrul de Politici și Reforme (CPR) a analizat dacă obligațiunea de imunizare ar fi o încălcare a drepturilor omului. Astfel, aceștia explică că termenul de vaccinare obligatorie nu înseamnă neapărat aplicarea măsurilor coercitive, fie acestea forțarea sau impunerea sancțiunilor celor nevaccinați, ci mai degrabă presupunerea că persoana va suporta costul refuzului de vaccinare, spre exemplu prin restricționarea accesului la anumite libertăți neesențiale. În urma analizei implementării vaccinării obligatorii în mai multe țări, dar și a jurisprudenței CEDO și naționale, aceștia concluzionează că obligațiunea de imunizare nu este o încălcare a drepturilor omului, atâta timp cât aceasta este justificată. Totodată, autorii menționează că, o metodă recomandată rămâne oricum organizarea campaniilor ample de informare și sensibilizare, astfel sporind rata de încredere a oamenilor față de vaccin. 

La peste un an și jumătate de pandemie, situația în Republica Moldova continuă să fie gravă. Rata de vaccinare este mică, iar autoritățile, în încercarea de a nu dăuna economiei țării, evită să pună restricțiile care, în alte țări, au ajutat la controlarea numărului de cazuri de infecție și de decese. În tot acest timp, autoritățile nu s-au învățat să ofere proactiv datele publice și veridice privind pandemia, lucru care, în complex, știrbește din încrederea și așa firavă a cetățenilor în ce privește pandemia. Mai mult, comunicarea defectuoasă și lacunară nu permite presei să aducă dovezi care ar contribui la sporirea ratei de vaccinare în capitală și la nivel național.

Echipa Primăria Mea în continuare vă îndeamnă să respectați regulile anti-COVID: spălat pe mâini cât mai des, purtatul măștii care să acopere gura și nasul și limitarea ieșirilor atunci când acestea nu sunt necesare. Totodată, vă îndemnăm să vă vaccinați cu orice vaccin disponibil, la unul dintre cele 70 de puncte de imunizare din capitală. Reamintim că centrele de vaccinare lucrează cu regim extins, inclusiv în zilele de weekend. Vaccinarea micșorează drastic șansele de spitalizare sau deces.

Autoare: Cristina Sîrbu