Mașinile abandonate – între vulnerabilitate legislativă, toleranța autorităților și nepăsarea proprietarilor

Pe unii șoferi îi deranjează mai ales când caută un loc disponibil pentru parcare, alți locuitori ai capitalei poate că nici nu le observă – vorbim de vehiculele abandonate sau fără stăpân din Chișinău. În ce măsură sunt afectați oamenii de rablele lăsate la întâmplare, este sau nu o autoritate responsabilă de ridicarea acestor vehicule, cadrul legal din Republica Moldova reglementează aspectul mașinilor abandonate/fără stăpân, riscă pedepse proprietarii care își lasă mașina de izbeliște, dar și care sunt acțiunile sau inacțiunile autorităților pentru a diminua numărul acestora? Răspundem la întrebări în articolul de mai jos.

Rabla din parcare – cauze și consecințe

În Chișinău, pot fi adesea observate vehicule parcate și nemișcate din loc luni întregi, ori chiar ani. În unele cazuri, automobilul aparține vecinului de bloc, care între timp s-a ales cu o mașină nouă. Astfel, în lipsa unui garaj, acesta folosește spațiul public pentru depozitarea vechiturii. În alte cazuri, proprietarul fie a decedat, iar mașina parcată a rămas a nimănui, fie transportul s-a defectat și nu mai are bani să-l întrețină. Cu timpul, vehiculele sunt vandalizate, rămân fără numere de înmatriculare, se transformă în pubele de gunoi și epave ruginite. Pe lângă tot acest deranj vizual, acestea sunt numite de specialiștii de mediu, adevărate bombe ecologice. În timpul exploatării, automobilul emană în atmosferă toxine dăunătoare calității aerului. Chiar și așa, odată învechit și abandonat, efectele nocive asupra apei, solului și aerului nu se opresc. Specialiștii susțin că mașinile abandonate continuă să elimine toxine și substanțe chimice dăunătoare în aer și sol. Poluanții vin de la scurgerile de uleiuri sau în procesul de ruginire. Tot ei recomandă demontarea unor părți din automobil, reutilizarea sau reciclarea lor, pentru minimizarea riscurilor de poluare.
 

Am chestionat, am aflat

În perioada 28 martie – 16 aprilie, Primăria Mea a desfășurat un sondaj online, privind vehiculele abandonate. Cele mai multe răspunsuri primite sunt din partea respondenților din sectorul Botanica (23,9%), fiind urmați de cei din sectorul Râșcani (22,72%), Buiucani (21,48%), Ciocana (17,77%) și Centru (14,07%).

Din cei 405 de participanți la sondaj, aproape 94% au declarat că în sectorul în care locuiesc sunt mașini abandonate/fără stăpân.

La polul opus, 4% dintre respondenți nu știu detalii despre acest aspect, iar 2% spun că nu sunt asemenea vehicule în sectorul în care își au domiciliul. 

Majoritatea participanților la sondaj, adică aproximativ 90%, susțin că vehiculele parcate de mult timp în același loc, îi afectează „foarte mult” și „relativ mult”. Doar 5,7% au precizat că sunt „neutri” față de situație, iar pe 4,7% dintre respondenți îi afectează „relativ puțin” sau „foarte puțin”. 

Participanților la sondaj li s-a cerut, prin răspuns deschis, să explice în ce mod îi deranjează acest vehiculele abandonate/fără stăpân. Iată cele mai frecvente aspecte menționate:

• blochează locurile de parcare, și așa puține;
• obstacole în circulația mașinilor și cărucioarelor;
• impediment în procesul de salubrizare a spațiului;
• adăpost pentru oamenii străzii;
• loc de oploșire a câinilor vagabonzi;
• aspect neplăcut al orașului: rugină, praf, gunoi;
• ocupă zona verde din ogradă;
• vehiculele parcate în intersecție reduc vizibilitatea pentru alți șoferi.

Deși majoritatea respondenților s-au declarat deranjați de aceste vehicule, doar 18% au fost preocupați să raporteze situația unei autorități și să ceară evacuarea acestora.

Cei care au încercat să rezolve situația neplăcută, au apelat la: Serviciul de Urgență 112, preturile de sector, asociația de locatari, Inspectoratul Național de Securitate Publică sau platforma municipală EU.CHISINAU.MD. În mai toate cazurile, spun respondenții, efortul s-a lăsat cu zero efect: „la pretură ne-au spus că nu ține de competența lor”, „vehiculul a rămas neclintit”, „am semnalat pe EU.CHISINAU.MD, nu a fost evacuat”, „problema este confuză, nu este clar unde trebuie de adresat și cine este responsabil” – sunt câteva dintre răspunsuri.

Rezolvat doar pe hârtie

Din primăvara lui 2020, locuitorii capitalei pot folosi platforma EU.CHISINAU.MD pentru raportarea problemelor din oraș. Site-ul are și categoria ,,Mașini abandonate”. 

Am accesat platforma pentru a vedea care este situația vehiculelor abandonate și fără stăpân. Astfel, am constatat că lunar, secțiunea abundă în sesizări. Am identificat automobile în baza cărora au fost scrise de nenumărate ori plângeri.

De exemplu, vizitatorii site-ului, în perioada noiembrie-decembrie, au cerut în șase sesizări ridicarea de pe terenul public a unui automobil, lăsat într-o parcare de pe str. Bucuriei 1, din sectorul Buiucani. 

Din imagini, se poate observa că mașina are parbrizul și geamurile laterale sparte, caroseria ruginită, iar numărul de înmatriculare lipsește.

Iată câteva comentarii din partea celor care au depus sesizări:

„Murdărie totală. Asta e loc pentru parcare sau depozit de gunoi? Insuportabil de mers pe aici. Miroase a urină.”

„Situația nu a fost rezolvată. Au venit și doar au curățat. Aceasta este o parcare publică, nu un loc pentru gunoi. Stimată pretură Buiucani, rezolvați problema eficient.”

„Mai mult de șase luni mașina este într-o asemenea stare. Vă rugăm să luați măsuri.”

„Problema nu s-a rezolvat. Pretura sectorului Buiucani nu muncește. Constant este murdăria și miros de urină, și asta practic în centrul orașului.”

Deși de fiecare dată cei de la Pretura Buiucani bifau plângerea ca fiind „rezolvată”, în doar câteva zile sau săptămâni, oamenii depuneau o nouă sesizare: „Autoritățile doar curăță zona, ulterior, mașina este din nou amenajată de oamenii străzii după bunul plac”. 

Într-un răspuns al preturii, oferit pe același portal se arată că: „Zona a fost salubrizată de nenumărate ori, din cauza mașinii parcate neregulamentar aceasta legal nu poate fi evacuată până la identificarea proprietarului care locuiește în UTA Găgăuzia.”

Pe platforma online am identificat și alte sesizări depuse repetat. La fel ca în situația expusă precedent, autoritatea responsabilă indică că ar fi rezolvat problema. Situația este caracteristică tuturor sectoarelor din capitală, în gestiunea cărora se află zeci de plângeri de acest fel. 

(In)acțiunile preturilor din sector

Conform art. 16 din Legea nr. 131 din 07.06.2007 privind siguranța traficului rutier, asigurarea evacuării este în competența autorităților publice locale. 

Am expediat solicitări de informație pe adresele electronice ale preturilor din sectorul Botanica, Ciocana, Buiucani și Centru, în care am cerut detalii precum: numărul adresărilor care vizează vehiculele abandonate/fără stăpân, numărul vehiculelor de acest tip ridicate pe parcursul anului trecut, evoluția acestui număr în ultimii cinci ani, indicarea spațiului destinat pentru depozitarea mașinilor ridicate, cheltuielile suportate în tot acest proces, cine le suportă sau care este regulamentul după care se conduc.

Responsabilii tuturor preturilor menționate mai sus, au încălcat articolul nr. 15 din Legea nr. 982 privind accesul la informație, în care se menționează că solicitantul va primi răspuns în termen de 15 zile lucrătoare. Mai mult, deși am insistat prin apeluri telefonice, dar și prin emailuri, responsabilii preturii Botanica și Buiucani așa și nu ne-au oferit informațiile cerute. 

Angajații preturii Ciocana, chiar de au remis un răspuns pentru Primăria Mea, au omis o bună parte din întrebări. Nu ni s-a explicat clar procedura de documentare și ridicare a unui vehicul abandonat/fără stăpân, cât se cheltuie per vehicul, unde este transportat acesta, sau cum arată statisticile la acest capitol pentru ultimii ani. 

„La moment se întreprind măsuri de identificare și stabilire a regimului juridic a vehiculelor fără stăpân sau abandonate pe terenuri ce aparțin domeniului public. Pentru stabilirea proprietarilor vehiculelor abandonate se conlucrează cu inspectoratul de poliție, se întreprind activități specifice pentru a determina perioada cât vehiculul staționează în locația respectivă.”, se arată în răspunsul semnat de pretora Ciocana, Sinilga Școlnic.

Sectorul Centru pare a fi unicul în care se duce cât de cât o evidență. Conform datelor oferite, numărul sesizărilor privind mașinile abandonate/fără stăpân a crescut aproape de patru ori în 2022 (73 cazuri), față de 2020 (19 cazuri). 

Responsabilii de la pretura Centru afirmă că problema este monitorizată prin intermediul sesizărilor venite din partea locuitorilor, din partea angajaților Direcției Generale Locativ-Comunală și Amenajare, Direcției Generale Mobilitate Urbană sau Î.M. „Asociația de gospodărire a spațiilor verzi”. Cazurile se încheie cu sesizarea Inspectoratului General de Poliție, pentru ca cei din urmă să ia măsurile necesare. Pretura spune că IGP sunt responsabili de documentare: motivul pentru care mașina a fost abandonată, categoria de proprietari, etc. 

Tot cei de la pretura Centru susțin că oamenii pot semnaliza astfel de situații folosind următoarele căi:  IGP, structurile APL, EU.CHISINAU.MD.

„Problema nu are caracter de masă. Nu considerăm necesară organizarea unor campanii ca soluție universală. Se acționează conform prevederilor legale, în ritmul și pe măsura apariției problemei.” – Ana Popovici, vicepretor. 
 

„Nu avem regulament, nu putem să ne apucăm așa de lucru”

Ne-am adresat cu o solicitare celor de la Primăria Chișinău. După ce în decursul a 15 zile nu am obținut răspuns, am revenit cu un apel la Direcția corespondență, petiții și audiență: „Cu regret termenul este expirat. Executorul este Direcția Generală Mobilitate Urbană. La mine răspuns nu este.” – ni s-a comunicat la telefon. 

I-am contactat pe cei de la Mobilitate. În anticameră, persoana de la telefon nu a putut să ne ofere detalii, așa că ne-a recomandat să contactăm executoarea – Nadejda Crăciun, specialistă superior în Direcția Marketing și Achiziții Publice (AUDIO). 

„Solicitarea a parvenit la mine, doar că noi nu avem așa date. Conform legii este în responsabilitatea autorităților locale, noi însă nu avem niciun regulament care să existe, aprobat de către CMC, în care să-i fie atribuită direcției noastre această întrebare, ori altor specialiști din administrația publică locală. Nu avem niciun regulament, nu putem să ne apucăm așa de lucru. Nu este în competența niciunui angajat.” – ne-a explicat Crăciun la telefon. 

Aceeași explicație am primit-o și ulterior în scris, după alte șapte zile de la discuția telefonică:

„La moment, la nivel local, nu există niciun regulament aprobat de CMC prin care să fie atribuite competențe către DGMU, pentru reglementarea modului de ridicare și transportare a vehiculelor abandonate, evacuarea acestora, cu prevederea amenzilor, cheltuielile, dar și alte detalii enumerate de dvs. DGMU nu vă poate informa la capitolul dat, deoarece nu dispune de asemenea informație.”  – se menționează în răspunsul DGMU. 

Între legislație vulnerabilă și nepăsare

„La nivel național nu există o reglementare cu referire la statutul vehiculelor fără stăpân sau abandonate pe terenuri ce aparțin domeniului public. În cazul în care vehiculele sunt parcate regulamentar, se întreprind măsuri de evacuare benevolă a acestora, prin somarea proprietarului.” – aceste lacune legislative sunt invocate în răspunsul semnat de pretorul sectorului Ciocana, Sinilga Școlnic.

În aceste condiții ne-am propus să cunoaștem pe îndelete ce spune cadrul legal al Republicii Moldova, cine sunt autoritățile implicate și ce atribuții le revin pentru rezolvarea situației. Nici de această dată procesul de obținere a informațiilor nu a fost ușor. 

În condițiile în care cei de la preturi ne-au declarat că poliția este structura responsabilă de identificarea proprietarilor mașinilor pentru care s-au depus plângeri, ne-am adresat pentru informații la serviciul de presă al Direcției de Poliție a mun. Chișinău. Ofițera Natalia Stati ne-a spus scurt: „Nu este de competența noastră”. Totuși, după expedierea unei solicitări pe adresa de email a Direcției, întrebările noastre s-au lăsat cu explicații.  

În răspunsul semnat de Marin Garaz, șeful Direcției de Poliție a mun. Chișinău, se arată că: „În Republica Moldova nu există un act normativ în vigoare, asemănător legislației existente în România. Actele legislative ce țin de mijloacele de transport abandonate și cele fără stăpân sunt în competența materială a administrației publice locale, conform Legii nr. 131/2007 privind siguranța traficului rutier.”  În răspuns se mai arată că tot Administrația Publică Locală este în drept să perfecteze legislația, ori actele normative. 

Totodată, cei de la Direcția de Poliție a municipiului au menționat că „nu dispunem de informații privind spațiul de depozitare pentru autovehiculele menționate, capacitatea de licitare a acestora, având în vedere că nu este împuternicită a întreprinde acțiunile expuse supra.” Sunt împuterniciți însă să ridice vehiculul, în cazul în care mijlocul de transport identificat constituie obiectul contravenției, dacă provoacă perturbarea funcționării normale a transportului auto. Respectiv, cheltuielile de aducere și de staționare a vehiculului la parcare sunt suportate de contravenient. Toate aceste sunt stipulate în art. 439 din Codul Contravențional.

Dacă este să ne referim la bunurile fără stăpân în linii generale, Conform art. 515 alin. (2) din Codul civil,  se consideră fără stăpân bunurile mobile al căror proprietar a renunţat expres la dreptul de proprietate, bunurile abandonate, precum şi bunurile care, prin natura lor, nu au proprietar. Potrivit Hotărârii pentru aprobarea Regulamentului cu privire la modul de evidenţă, evaluare şi vânzare a bunurilor confiscate, fără stăpân (...), mijloacele de transport auto confiscate, fără stăpân se remit pentru vânzare agenţilor economici conform proceselor-verbale de sechestru şi evaluare. Luarea la evidenţă şi păstrarea bunurilor fără stăpân este de competenţa Serviciului Fiscal de Stat (SFS). Același regulament menționează în pct. 64 că bunurile care nu au proprietar sau al căror proprietar nu este cunoscut se consideră bunuri fără stăpân şi trec în proprietatea statului în temeiul hotărîrii instanţei judecătoreşti. Cererea în instanță se înaintează la un an de la găsirea bunului, timp în care SFS i-a măsuri pentru identificarea proprietarului. Autoritatea trebuie sesizată de persoanele fizice și juridice atunci când au găsit un asemenea bun. 

Primăria Mea a expediat o solicitare SFS, în care am cerut să ni se comunice numărul mijloacelor de transport declarate fără stăpân și trecute în proprietatea statului în perioada 2018-2023, numărul cererilor de chemare înaintate de SFS, numărul mijloacelor de transport din mun. Chișinău pentru care SFS întreprinde măsuri de identificare a proiectului, care și a celor remise spre vânzare. Nu am primit un răspuns la data publicării cercetării.
 

Ce se întâmplă la vecini?

Dacă ne uităm peste Prut, vecinii români au procedura de evacuare a mașinilor abandonate/fără stăpân simplă și clară, cel puțin din punct de vedere legal. Conform legii, vehiculul fără stăpân este cel fără plăcuțe de înmatriculare sau alte marcaje, ori înmatriculat în străinătate, staționat pe domeniul public sau privat al statului, al cărui proprietar sau deținător legal este necunoscut. În aceeași lege aflăm că vehicul abandonat este cel aflat pe domeniul public sau privat al statului de cel puțin șase luni, al cărui proprietar sau deținător legal este cunoscut, însă există indicii temeinice că acesta nu respectă condițiile legale pentru a circula pe drumurile publice. 

Legea din România enumeră clar și pașii care urmează a fi întreprinși de autoritățile responsabile în asemenea situații:

1. Fie că este un vehicul abandonat sau fără stăpân, agentul constatator din aparatul propriu al consiliului local și agenții organelor de poliție vor întocmi un proces-verbal de constatare;

2. Pe caroseria vehiculului se atașează o somație, prin care se solicită ridicarea acestuia în termen de zece zile. După expirarea perioadei, vehiculul cu toate obiectele din el este transportat într-un loc special amenajat;

3. În termen de zece zile, organele de poliție identifică proprietarul. Ulterior, în urma informațiilor finale, primarul emite o dispoziție prin care declară vehiculul ca fiind fie fără stăpân, fie abandonat.

4. Cheltuielile de transportare a vehiculului la parcarea specială sunt suportate de proprietar, ori din sumele obținute în urma valorificării vehiculului și a bunurilor găsite în interior;

5. Informația cu lista vehiculelor fără stăpân este făcută publică. Dacă proprietarul revendică bunul, dar refuză să-l preia, acțiunea reprezintă o contravenție și se sancționează;

6. Restituirea vehiculului declarat fără stăpân se face doar dacă proprietarul prezintă dovada de achitare a tuturor taxelor, a impozitelor și amenzilor aferente bunului. Mai exact: cheltuielile de inventariere, expertizare, ridicare, transport, depozitare, pază, plata parcării dacă acesta a fost ridicat dintr-o parcare, deține inspecția tehnică. 

7. Dacă în zece zile de la anunțul proprietarului, acesta nu se prezintă pentru ridicarea vehiculului, bunul trece în proprietatea unității administrativ-teritoriale din raza căreia a fost ridicat. Acesta fie va fi comercializat, fie va fi predat unei unități de colectare a deșeurilor;

8. În cazul vehiculelor abandonate, proprietarul este somat ca în termen de cinci zile să ridice vehiculul. Dacă timp de zece zile de la primirea somației, proprietarul nu întreprinde acțiuni, bunul trece în proprietatea unității administrativ-teritoriale din raza căreia a fost ridicat.

9. Refuzul proprietarului de a se conformă somației și de a ridica bunul se sancționează cu amendă de 1.000–2.000 de lei românești, adică circa 4.000–8.000 lei moldovenești. 

Bune practici la doi pași

La nivel de primării, autoritățile locale din România demarează periodic campanii de identificare a proprietarilor mașinilor abandonate pe domeniul public. De exemplu, Primăria Municipiului Lugoj a îndemnat cetățenii să semnalizeze cazurile de acest fel. În acest scop au pus la dispoziție două numere de telefon pentru apeluri gratuite, dar și o adresă de email.  Același lucru a fost făcut și de Primăria Sectorului 1 din București, precum și de alte autorități publice locale. O campanie de identificare a proprietarilor mașinilor abandonate pe domeniul public a avut loc și la Roman. Razii din partea polițiștilor locali sunt efectuate periodic și la Constanța.  

În 2020, primarul Bucureștiului, Nicușor Dan, anunța despre lansarea unei aplicații mobile prin intermediul căreia pot fi semnalate vehiculele lăsate de izbeliște pe terenul public – Panoul de Bord. 

La nivel național, în România, cel mai simplu este să-ți duci vechitura la casat, prin programul Rabla. În schimbul vehiculului, statul îți oferă o primă de cel puțin 6.000 de lei românești, adică 24.000 de lei moldovenești, în cazul programului Rabla Clasic. Acesta are ca scop înnoirea Parcului auto național. Românii mai au la dispoziție și programului privind reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră în transporturi, prin promovarea vehiculelor de transport rutier nepoluante din punct de vedere energetic – Rabla Plus. Numai în 2022, autoritățile române au alocat în acest sens 1,2 miliarde de lei. 

Programe de casare a vechiturilor pe patru roți au fost implementate și la nivel local. În 2021, după ce mai mulți oameni s-au plâns autorităților din mun. Sfântul Gheorghe că vor să scape de rabla din garaj, însă nu-și permit achiziționarea unei mașini noi, municipalitatea a lansat programul cu genericul ,,Dă valoare rablei tale”. În 2019, un program similar au lansat și autoritățile de la București. Mai exact, programul ,,Rabla de București” consta în acordarea unui voucher de nouă mii de lei românești, în schimbul casării unui vehicul vechi cu un anumit grad de poluare. Program similar celui din România a fost implementat cu mai bine de zece ani în urmă, în Franța și în Germania.  

Totuși…

La 28 februarie 2023, Guvernul a aprobat Regulamentul privind gestionarea vehiculele scoase din uz. Documentul, care va fi aplicat de la începutul anului viitor, are ca obiectiv crearea unui cadru juridic care să favorizeze reutilizarea metalelor, valorizarea componentelor mașinilor vechi și stimularea economiei circulare. Mai exact, vor fi colectate componentele mașinilor scoase din uz, sortate și reciclate. 

„Regulamentul creează cadrul juridic favorabil pentru promovarea economiei circulare, prevenind eliminarea substanțelor periculoase care intră în componența vehiculelor și stabilind obiective înalte de reutilizare, reciclare, recuperare în scopul valorificării materialelor conținute în vehiculele scoase din uz și al păstrării resurselor prețioase în economie. Totodată, încurajează aplicarea normelor de mediu în procesul de proiectare a vehiculelor, drumurilor, sistemelor ș.a.”, a declarat pe site-ul ministerului de resort, ministra mediului, Iordanca-Rodica Iordanov.

Potrivit datelor Agenției de Mediu, în 2014, din totalul mașinilor din Republica Moldova, 68,5% aveau o vechime de peste zece ani. În anul 2018 cota constituia 79,7%, ponderea respectivă fiind în continuă creștere. 

Pentru TVN, în primăvara anului trecut, Ina Coșeru, deputat în Parlamentul Republicii Moldova, a declarat că: „Vom avea un mecanism din partea statului de încurajare a schimbului de mașini vechi pe mașini noi. Ceea ce am văzut în România prin Programul Rabla, atunci când persoanele care au deținut mașini mai vechi au fost încurajate să le aducă la dezasamblare și să primească un ajutor din partea statului pentru a-și procura o mașină nouă.” Deputata nu a precizat însă când mai exact am putea beneficia de un asemenea program. 

Totodată, în perioada următoare, în țara noastră ar urma să fie schimbată modalitatea de taxare la importul automobilelor. Dacă în momentul de față Republica Moldova taxarea se face în baza accizei nerambursabile plus o taxă de lux nerambursabilă, s-ar putea trece la aplicarea de TVA. Șeful secţiei destinaţii vamale al Serviciului Vamal din Moldova, Valeriu Cozîrev, a declarat că proiectul de lege este în faza de elaborare. Pe lângă TVA, așa cum se întâmplă în țările UE, ar urma să între în vigoare și taxa de mediu. Astfel, mașinile noi vor avea o cotă minimă, iar cele vechi, cu emisii mari respectiv și taxe mai mari. Proiectul are ca obiectiv descurajarea intenției de a importa mașini vechi și poluante. 
 

Concluzii și recomandări

Pe parcursul documentării subiectului, am constat că aspectul mașinilor abandonate și fără stăpân nu este reglementat expres în legislația din Republica Moldova. Am identificat doar câteva elemente din legislație, pe care în funcție de situație, autoritățile (poliție, autorități locale) le aplică. Mai mult, lipsește un regulament destinat anume în acest scop. Autoritățile intervin mai mult în cazul în care vehiculul este lăsat pe spațiile verzi și creează impedimente în trafic. 

În absența unui cadru legal clar, este confuz atunci când vine vorba de atribuțiile și responsabilitățile fiecărei autorități implicate în procesul de identificare, documentare, evacuare a unui vehicul abandonat/fără stăpân. Deducem că în cadrul Primăriei Chișinău nu există o direcție în responsabilitatea căreia să fie inclus acest aspect. 

Autoritățile la care ne-am adresat pentru explicații, în cele mai multe cazuri, ne-au redirecționat către un alt posibil responsabil. Cel din urmă a făcut același lucru la rândul său. Preturile de sector (Buiucani și Botanica), care se prezumă că ar fi instituția în măsură să ia atitudine pe segmentul respectiv, ne-au ignorat solicitările de informație, încălcând astfel Legea privind accesul la informație. Alte două preturi, Ciocana și Centru, ne-au oferit răspunsuri întârziate și incomplete. Solicitarea adresată celor de la Primăria Chișinău a fost redirecționată către Direcția Generală Mobilitate Urbană (DGMU). Cei de la DGMU ne-au comunicat că nu au în fișa postului monitorizarea mașinilor abandonate. Totodată, locuitorii capitalei nu știu unde să se adreseze pentru semnalarea problemei și nici nu au garanția că plângerea lor va fi rezolvată.

Mecanismul legal existent aferent bunurilor abandonate/fără stăpân este unul defectuos, or, deși HG nr. 972/2001 reglementează procedura ce ține de bunurile fără stăpân, nu este clar în ce măsură autoritățile competente întreprind acțiuni în acest sens.

Recomandăm autorităților locale din Chișinău, să elaboreze un regulament, pe care să-l aprobe în CMC, și care să stipuleze aspectele legale necesare în cazul vehiculelor abandonate. Un exemplu în acest sens este Legea privind regimul juridic al vehiculelor fără stăpân sau abandonate pe terenuri aparținând domeniului public sau privat al statului ori al unităților administrativ-teritoriale. 

Totodată, sugerăm preturilor de sector organizarea periodică a unor campanii în care locuitorii capitalei să fie încurajați să semnaleze existența unor astfel de vehicule. 

La nivelul autorităților publice centrale este necesară implementarea unor programe naționale, precum Rabla aplicat în România. Proiectele cu un asemenea concept ar motiva oamenii să achiziționeze un vehicul mai nou, în defavoarea ruginiturii din garaj. Tot la nivel central se poate interveni și la capitolul legislație națională.