Legalizarea construcției din strada Alexandru cel Bun pusă în seama Parlamentului și trecere supraînălțată la Miron Costin

După ce în repetate rânduri problema privind legalizarea construcției din str. Alexandru cel Bun 115 a fost discutată în CMC, aleșii locali au decis ca din numele executivului să fie pregătit un proiect de decizie. Acesta ar urma să fie prezentat la cea mai apropiată ședință a CMC și prevede ca membrii Comisiei Situații Excepționale și Parlamentul să facă o derogare de la legislația în vigoare. Acest lucru ar permite ca blocurile din str. Alexandru cel Bun, înălțate de ani buni și construite cu abateri, să obțină documentele de legalizare. 

În ședință consilierii au discutat pe marginea altor șase prezentări de informație. La alte cinci nu s-au prezentat raportorii. 

Ședința a început și de această dată cu întârziere. Mai exact, o reținere de 40 de minute. La fel, calitatea sunetului în timpul transmisiunii live nu a fost remediată. În aceste condiții, în cazul unor prezentări de informație, era imposibil de a urmări firul logic a celor declarate de raportor. 

Durata ședinței: 7 ore 

Pauză: 2 ore 20 min  (întârziere 40 min + pauza 1 oră 40 min)

Ordinea de zi

57. Informații privind construcția nefinalizată din str. Alexandru cel Bun

A raportat arhitecta șefă a capitalei, Svetlana Dogotaru. Totuși, aceasta a declarat că o notă informativă a fost prezentată în scris consilierilor: „Dacă doriți să citesc patru pagini, bine. Dacă nu, puteți să-mi adresați întrebări.”

După ce președintele ședinței i-a cerut să expună în linii generale conținutul notei informative, Dogaru a declarat că: „Povestea cu obiectul respectiv a început în 2005. Atunci a fost atribuit un teren pentru construcția respectivă. Urma să fie construit un centru educațional și un bloc locativ. Pe parcurs, a fost ridicat în loc de P+9 (parter și nouă etaje), a fost ridicat P+12. Tot în timp s-a schimbat și proprietarul construcției. La moment, în registrul blocurilor imobile sunt înregistrate trei blocuri locative. Totuși, inițial autorizație a fost emisă pentru un bloc doar. La nivel de apartamente nu sunt înregistrate. Înregistrate sunt doar contractele de investiție. Este o situație care trebuie clarificată din punct de vedere juridic. Trebuie să vedem cum putem legaliza aceste obiecte.” 

Svetlana Dogotaru a menționat că o soluție în acest sens ar fi solicitarea de la Parlament a unei derogări de la legislația existentă. 

Valeriu Bogdan, șeful Direcției juridice, a explicat că opțiunea unei decizii la nivel de CMC va fi în contradicție cu legislația din domeniu, care este superioară. Mai mult, la moment în instanța de judecată este un dosar în care se cere obligarea primăriei să elibereze certificat de urbanism și autorizație. Totuși, legislația nu prevede eliberarea documentelor pentru ceva construit. Bogdan a reiterat că trebuie ca în comun cu instituțiile centrale să fie identificată o derogare de la norma generală. 

Discutată în repetate rânduri în CMC, problema celor 179 de familii, care au investit într-un imobil din complexul ridicat pe str. Alexandru cel Bun 115, dar nu dețin documentele necesare de proprietate, a fost pasată deputaților din Parlament. Oamenii care au apartamente în complexul locativ și care erau prezenți în sala CMC au fost nemulțumiți de felul cum au tratat consilierii problema. 

Corneliu Pântea (PUN) a declarat că problema este rezultatul unei ilegalități comise cu zeci de ani în urmă: „În primul rând trebuie să fie pedepsiți acei care au comis legalitatea, care au luat bani pentru lucrări. O soluție ar fi ca aceștia să întoarcă banii. Cei care au semnat acte la ASP, la notariat, care au aprobat ilegalitățile. Legislația nu prevede legalizarea construcțiilor construite cu abateri. Nu este atribuția noastră. Fie se identifică o derogare de la actele normative, lucru care poate fi făcut de autoritatea publică centrală.”

Valentin Cebotari, consilier independent, a reiterat că soluțiile existente sunt două: derogarea de la legislație și o obligație de emitere a documentelor permisive de către instanța de judecată: „Dvs. nu sunteți de acord cu aceste soluții. Ce alte soluții doriți, dacă doar acestea sunt legale? Atât.”

Zinaida Popa (PAS): „Anterior am înaintat o notă protocolară, prin care Direcția arhitectură și urbanism a fost împuternicită să vină cu soluții. Nota nu a fost nici semnată de secretarul general interimar și nu a fost expediată, deși era în așteptare de circa două săptămâni. Atât de tare s-a dorit rezolvarea acestei probleme. Ilegalitatea care s-a întâmplat se datorează autorității publice locale. Tot ea au dus de nas locatarii blocului și nu și-a făcut treaba. Tot ea trebuie să găsească soluții. Propun că vedem în ce măsură în CMC se poate de rezolvat.”

Corneliu Pântea (PUN) a dat de înțeles că nota protocolară scrisă către Direcția arhitectură și urbanism este fără efect, în condițiile în care legislația nu prevede legalizarea construcțiilor fără abateri. 

După aproape două ore de discuție, s-a decis ca la următoarea ședință, din numele consilierilor, indicație către executiv, să fie pregătit un proiect de decizie prin care consilierii să voteze un demers către Comisia Situații Excepționale și Parlament, de a face o derogare de la lege prin care să rezolve problema. 

58. Informații privind afectarea arborilor și arbuștilor în urma reparației trotuarelor din mun. Chișinău

Tudor Gârbu, șeful interimar al Î.M. „Asociația de gospodărire a spațiilor verzi”, a explicat că în urma lucrărilor efectuate atât în centrul vechi, cât și în alte sectoare ale capitalei, mai mulți arbori și arbuști au fost afectați. Totuși, mulți dintre ei încă din perioada sovietică, au fost plantați haotic și creează impedimente. Rădăcinile lor afectează trotuarele, drumurile.

Gârbu a mai declarat că cei de la Î.M. ,,Asociația de gospodărire a spațiilor verzi” nu au agenți constatatori, care să întocmească procese verbale, în baza cărora responsabilii de vătămarea arborilor să fie sancționați. Cei de la întreprindere ar fi expediat demersuri în adresa Inspectoratului pentru Mediu, în care au cerut sancționarea agenților, însă deocamdată nu au primit răspuns. 

!! În sală era gălăgie, iar discursul raportorului de la microfon, inclusiv din cauza calității proaste a sunetului, nu se auzea bine.

 

59. Informații privind măsurile preventive de combatere a ambroziei pe teritoriul mun. Chișinău

Tudor Gârbu, șeful interimar al Î.M. „Asociația de gospodărire a spațiilor verzi”, a declarat că în acest an, ambrozia a fost combătută de pe o suprafață de 368 ha. Responsabilul a mai menționat că deși pe teritoriul municipiului se intervine pentru a minimiza suprafețele pe care planta crește, ambrozia se dezvoltă în voie la periferiile orașului. Astfel, prin vânt ori șuvoaie de apă, semințele sunt aduse iarăși în oraș. O soluție ar fi ca în faza inițială de creștere, planta să fie tratată cu preparate chimice. Gârbu susține că s-a adresat mediului academic, ca aceștia să găsească o formulă eficientă. Preparatele aplicate în anii precedenți dau rezultate minime, întrucât planta ar fi dezvoltat imunitate. 

Pentru acest an a fost alocat un milion de lei pentru procurarea preparatelor chimice. 

Consilierii au luat pauză de prânz timp de o oră și 40 de minute

60. Informație privind soarta terenului cu suprafața de 7 ha ce aparține SC ,,TCI-PRIM” SRL

61. Informație privind construcția din str. Vissarion Belinschi 71

62. Informație privind construcția din str. Moara Roșie 23/2

64. Informație privind legalitatea construcției de pe str. Sprâncenoaia 5

Cele patru subiecte din ordinea de zi ar fi trebuit raportate de către arhitecta șefă Svetlana Dogotaru. Totuși, aceasta nu a mai revenit în ședință. Secretarul CMC, Adrian Talmaci, a explicat că Dogotaru a cerut transferarea subiectelor pentru următoarea ședință.

65. Informații cu privire la situația de la Î.M. ,,Direcția Construcții Capitale” 

Andrei Ciochină, administratorul Î.M. „Construcții Capitale”, a prezentat situația financiară a întreprinderii. Astfel, în perioada 2018-2022, din bugetul total alocat în sumă de 241,4 mil. de lei au fost valorificați 175,4 mil. de lei. Totodată, s-au înregistrat venituri de 16,9 mil. de lei și cheltuieli de 29,1 mil. de lei.

Potrivit directorului, în ultimii ani, întreprinderea înregistrează rezultat comercial negativ:

2019 – pierderi de 1,3 mil de lei;

2020 – pierderi de 1,8 mil. de lei;

2021 – 2,5 mil. de lei;

2022 – 3,4 mil. de lei. 

La începutul acestui an, în urma efectuării inventarierii activelor, s-a constatat că sunt 

obiective în curs de execuție în sumă de 720,8 mil. lei. Conform documentelor, pentru finalizare și darea în explotare a tuturor obiectivelor începute sunt necesari 300 de mil. de lei. 

Inventarierea a mai identificat lipsuri de bunuri materiale și utilaje de la depozite în sumă de 735,2 mii lei, datorii salariale de 7,9 mil. lei. 

Datoria totală a întreprinderii constituie 12,4 mil. lei.

Ion Cebanu (PL) a declarat că situația în întreprindere este una proastă: „Acolo este mai mult o direcție, nu o întreprindere. Tot ce au ei valoros este clădirea. Ca întreprinderea să aibă rezultat comercial zero, și nu în minus, trebuie să execute lucrări în valoare de cel puțin 150 de mil. lei anual. Lucrările lor nu sunt nici măcar a cincea parte din această sumă. Este o situație gravă. Solicit ca primarul general să vină cu un raport, să ne spună viziunea privind activitatea întreprinderii. De ce s-au dat lucrări la alte direcții, iar întreprinderea aceasta a fost ocolită.” 

Dinari Cojocaru (PSRM): „Voi nu aveți angajați la moment, cum o să finalizați lucrările în execuție? Aveți doar doi angajați și câteva menajere, din informațiile mele. Este un cerc vicios. În mun. Chișinău, toate lucrările de construcție trebuiau să fie făcute de această întreprindere municipală.” 

66. Informație despre gradul de implementare a decizie CMC nr. 10/5 din 02.07.2020 ,,Inițierea procedurii de înlocuire a pavilioanelor moral învechite de pe teritoriul grădinițelor din mun. Chișinău 

Andrei Pavaloi a  declarat că direcția pe care o conduce are mai multe solicitări din partea Direcției de Sănătate Publică, de adaptare a pavilioanelor conform unor noi criterii. Mai multe informații raportorul nu a expus.

Totuși, Pavaloi a explicat că în bugetul Direcției Educație nu sunt suficienți bani pentru a acoperi toate cererile de înlocuire.

Silvia Grigorievna  (PSRM) a susținut că pavilioane existente pot fi reparate, deoarece instalarea altora noi este extrem de scumpă.  

67. Informație cu privire la aprobarea PUZ-lor din localitățile Băcioi, Durlești și Stăuceni și coordonarea acestora cu DGAURF a mun. Chișinău

Un raportor din partea localității Băcioi și Stăuceni nu s-a prezentat. 

Potrivit juristei din cadrul primăriei Durlești, Liubovi Popa, în perioada 2019-2023, pentru orășelul Durlești au fost votate șase PUZ-uri care au dus la modificarea Planului Urbanistic General. 

Consilierul independent, Vladimir Cebotari, a explicat că una dintre problemele generate de aceste PUZ-uri este aglomerarea străzii Tudor Vladimirescu: „Cineva dorește să construiască blocuri locative. În 2021 am aflat de la juristă că instanța de la Judecătoria Râșcani a obligat Consiliul Local să voteze un PUZ, pe care, până la acel moment, nu l-am văzut în comisii sau la Consiliu. Acest PUZ a validat inițial construcția a 17, iar mai apoi a 24 de blocuri.” Cebotari a declarat că decizia instanței de la Judecătoria Rîșcani putea fi contestată la Curtea de Apel. Totuși, jurista primăriei nu ar fi prezentat documentele necesare în termenii prevăzuți de lege.

Zinaida Popa (PAS) l-a contrazis, menționând că o contestare a deciziei instanței de judecată putea fi făcută și de către membrii consiliului local. 

68. Informație privind măsurile întreprinse în vederea sporirii siguranței pietonilor la traversarea străzilor pe trecerile de pietoni

Vitalie Mihalache, șeful Direcției Generale Mobilitate urbană, a precizat că în perioada ianuarie-aprilie, Î.M. „Exdrupo” a instalat 215 indicatoare pentru trecerile de pietoni. În același timp, a fost aplicat marcaj pentru trecere de pietoni pe o suprafață de două mii de mp. 

Totodată, pe str. Miron Costin 7 și 12 au fost amenajate treceri de pietoni supraînălțate. 

Ion Cebanu (PL) a cerut informații privind statistica accidentelor pe trecerile de pietoni. Mihalache a explicat că la începutul anului 2023, numărul accidentelor pe trecerile de pietoni a crescut cu 37%. Motivele constatate de direcție ar fi: neatenția pietonilor și starea de stres și neliniște a șoferilor. Șeful DGMU a menționat că se urmărește ca împreună cu cei de la Poliția Rutieră și Ministerul Educației, să fie incluse în școli ore suplimentare de securitate rutieră. Totodată, se discută despre posibilitatea măririi amenzilor pentru traversarea neregulamentară a străzii. 
 

Ședința a fost pusă pe pauză până joi, 18 mai. 

VIDEO DE LA ȘEDINȚĂ NR 1

VIDEO DE LA ȘEDINȚĂ NR. 2