Introducere

Un element de bază al planificării urbane este construcția caselor de locuit. Fiecare bloc rezidențial trebuie să se conformeze planurilor urbanistice generale, apoi zonale și de detaliu; să respecte reglementările ce țin de acces la locuri de parcare, grădinițe, spitale, transport public; să aibă spațiu verde, lumină și teren de joacă; să respecte normele de securitate, mai ales într-o țară seismică; și să se integreze în contextul și istoricul locului.

În ultimii ani, Chișinăul este înghesuit de blocuri noi de locuit cu multe etaje, care rareori prevăd acces la infrastructură socială, iar uneori încalcă spațiul public al altor blocuri. Într-un sondaj online realizat de Primăria Mea despre construcția clădirilor multietajate, pe un eșantion de 194 de respondențiSondajul nu este realizat pe un eșantion reprezentativ, respectiv nu pot fi extrapolate la toți rezidenții Chișinăului, dar ne oferă o imagine subiectivă asupra atitudinilor chișinăuienilor. , 84,1% s-au arătat nemulțumiți de accesul la infrastructură, iar 68% - de aspectul estetic.

Autoritățile publice locale sunt cele care eliberează autorizații de construcție și ar trebui să urmărească respectarea tuturor reglementărilor. Recent, aceștia au emis o serie de dispoziții și decizii menite să rezolve problema construcțiilor ilegale. Rezultate încă nu sunt înregistrate. Consilierii municipali, pe de altă parte, menționează dezvoltarea haotică a orașului care va continua dacă nu va exista un Plan Urbanistic General actualizat și respectat.

În prezent, autoritățile recunosc că există construcții de blocuri care încalcă anumite reglementări, consilierii accentuează necesitatea documentelor actualizate, iar în municipiul Chișinău, săptămânal, pe agenda publică, sunt conflicte legate de noile construcții.

Acest text este o introducere în problema construcției locuințelor în Chișinău. Nu se referă la calitatea lucrărilor sau la costul și reglementările de pe piața imobiliară, ci amintește despre condițiile elementare pentru construcție, reglementările curente și oferă recomandări din partea chișinăuienilor.

Sursa: https://sputnik.md/society/20170501/12435478/chisinau-constructii-bloc-periculos-jungla.html

Casele care ne fac mai fericiți

Felul cum arată și sunt construite clădirile în care locuim, lucrăm sau avem alte activități au impact direct asupra noastră ca rezidenți sau vizitatori ai unui oraș. Cercetările arată că acestea afectează dispoziția și starea generală a persoanelor. Există celule în creierul uman care se armonizează cu geometria și aranjamentul spațiului în care petrecem timpul. The hidden way architecture affects how you feel, 2017, BBC:  Oamenii sunt influențați de felul cum arată fațadele clădirilor, de lumina care le intră în case, de vederea unui spațiu verde, de priveliște, de felul cum se pot mișca într-o încăpere și mulți alți factori.

Conviețuirea printre sute de mii sau milioane de persoane nu este firească vânătorilor tribali de altă dată, de aceea viața la oraș înseamnă mai mult stres și anxietate. Respectiv, arhitecții, urbaniștii, inginerii, neurologii, psihologii și alți specialiști interesați reinventează orașele pentru a face viața mai confortabilă, mai puțin stresantă și cu mai mult spirit comunitar. Desigur, în toate timpurile și în toate orașele, aceștia au luptat cu o birocrație lentă, ineficientă sau apatică și cu interesele oamenilor de afaceri.

Când vorbim despre arhitectură, adesea ne gândim la monumente impunătoare. Casele de locuit însă sunt la fel de importante. Acolo, oamenii petrec mai mult de jumătate de viață,  interacționează cu familia sau își formează noi obiceiuri. Am întrebat trei arhitecți moldoveni, care ar trebui să fie condițiile elementare ale unui bloc de locuit.

Victoria Mogâldea, arhitectă stabilită în Franța, a accentuat că trebuie luate în considerație istoricul locului și contextul în care se construiește; necesitățile persoanelor; amplasarea cea mai bună pentru a asigura cât mai multă lumină naturală; și dezvoltarea durabilă - de exemplu, să fie instalate panouri solare, astfel și comunitatea cheltuiește mai puțin. Un alt lucru necesar este ca blocurile să aibă o structură adaptabilă, pentru a le putea schimba din spații de locuit în birouri sau invers; pentru că, în timp, orașele se transformă. „Nu poți face o clădire care nu se încadrează în locul dat. Nu are sens din punct de vedere al locului, al istoriei, chiar și patrimoniului”, spune arhitecta.Interviu realizat de autoare la 24.10.2017

Daniel Prosii, arhitect în Paris, a reiterat aceleași principii: locația blocului, orientarea acestuia, pentru cine va fi construit și reglementările impuse de autorități. „Există standarde clare pe care trebuie să le respecți: cât de apropiat este de stradă, care este înălțimea. Desigur, se ia în calcul și priveliștea, structura urbană, cât de apropiată este grădinița, câte locuri de parcare trebuie asigurate. Fără de aceste condiții, nimeni nu acceptă proiectul construcției.”Interviu realizat de autoare la 26.09.2017

Andrei Vatamaniuc, arhitect în Chișinău, a spus că un apartament bun are lumină, priveliște, iar cumpărătorii trebuie să se asigure că în față nu va apărea alt bloc, sau nu vor fi parcate sute de mașini pe un drum mic. Blocul trebuie să fie bine conectat cu orașul, să existe distanță rezonabilă până la grădiniță, școală și policlinică; copilul are unde să se joace, iar zona să fie sigură. Interviu realizat de autoare la 28.09.2017 

Astăzi, specialiștii atrag atenția că orice construcție trebuie să urmărescă: siguranța, promovarea coeziunii sociale, ușurința mișcării și stimulare senzorială. How architecture uses space, light and material to affect your mood, 2016, Independent: Acestea sunt condițiile de bază pentru a construi o casă pentru omul modern, care petrece tot mai mult timp în căminul său.

Construcția noilor blocuri de locuit: o problemă?

În Chișinău, continuă să crească numărul noilor blocuri. În 2012, a început construcția a 96 de blocuri, în 2013 - 88 С начала этого года в Кишиневе началось строительство 88 многоэтажек , iar în 2016 în proces de construcție erau 216 case multietajate Piaţa imobiliară, în haos . De cele mai multe ori, acestea sunt construite în sectoarele existente ale capitalei .

În urma unui sondaj online, pe un eșantion de 194 de persoane, realizat de Primăria Mea, 68% din respondenți s-au arătat într-o oarecare măsură sau foarte nemulțumiți de aspectul estetic al noilor blocuri din Chișinău. Peste 84% s-au arătat într-o oarecare măsură sau foarte nemulțumiți de infrastructura asigurată pentru blocuri, adică grădinițe, școli, servicii medicale sau magazine. În chestionar, cetățenii au indicat numeroase ilegalități care se întâmplă în curțile lor sau în vecinătate, le-am grupat în câteva fenomene, listate în ordinea importanței lor.

Sondajul online nu este reprezentativ pentru toți orășenii, dar reflectă o tendință în atitudinea față de noile blocuri.

Am solicitat și răspunsuri de la reprezentanții tuturor formațiunilor politice din CMC, în primul rând, dacă văd o problemă în noile construcții din oraș și, în al doilea rând, care este viziunea lor de dezvoltare. Am primit două răspunsuri.

Ruslan Codreanu, președintele fracțiunii PPEM (n.r. actualmente, vice-primar), ne-a spus că în Chișinău construcțiile sunt haotice și nu există o viziune urbanistică: „construcțiile apar în cartiere, pe când, dacă există cerere, ar trebui sa apară și să se lărgească în periferii, nu din contul terenurilor în cartiere, terenuri de joaca sau de sport.”

Ion Ștefăniță, consilier independent, a menționat că jumătate din ceea ce se construiește se face conform legii, o altă jumătate se face din contul zonelor verzi, în curțile blocurilor sau anexe ilegale.

Am solicitat mai multe răspunsuri de la Direcția generală arhitectură, urbanism și relații funciare (DGUARF) despre calitatea blocurilor noi apărute și accesul lor la infrastructura socială; emiterea autorizațiilor și soarta clădirilor ilegale. Am primit un răspuns selectiv de la arhitectul-șef al municipiului Chișinău, care ne-a informat că în Planul de Urbanism General din 2007 au fost stabilite principiile de extindere a orașului și prognozele demografice, dar și disfuncționalitățile care trebuie de ameliorat.  Scrisoarea menționează că zonele R6 și R7, (n.r. adică zone pe care sunt amplasate blocuri de locuit) Conform Regulamentului Local de Urbanism, zonarea este un instrument public de control al utilizării terenului, care cuprinde anumite precizări legate de modul de utilizare a terenului, cu descrierea funcţiunilor urbane permise, tipul de lot, suprafaţa lotului, condiţii de retragere faţă de limita fizică a lotului, condiţii de ocupare a lotului, intensitatea folosirii terenului, condiţii de parcare, spaţii verzi, gabaritul clădiri, densităţi maxime admise pe o anumită zonă urbană., urmau să fie supuse revitalizării urbane. Acesta a menționat că o serie de divergențe au apărut din cauza discordanței între Regulamentul Local de Urbanism și Planul Urbanistic General. Până în prezent, conform Direcției, construcțiile multietajate sunt autorizate conform unei dispoziții a primarului din 2014  privind punerea în aplicare a unor prevederi ale Regulamentului local de urbanism, referitoare la subzonele funcționale urbane de tipul R (rezidențiale), D (dezvoltare urbană), Re (revitalizare) și zone neconforme. Tot acolo sunt indicate caracteristicile zonelor, construcții admise, construcții admise cu condiționări (de exemplu, conversia locuințelor la parter în spații comerciale) și utilizările interzise (activități productive, construcții provizorii, depozitare etc.) Cu toate acestea, pe parcurs au fost înregistrate mai multe cazuri de construcții ilegale.

Pentru a rezolva problema ilegalităților menționate, atât Consiliul Municipal, cât și DGAURF au emis recent două documente. Primul este o decizie a CMC din 18 iulie 2017, prin care:  Nu se admite construcția obiectivelor noi în spațiul din interiorul cartierelor locative cu clădiri existente din subzonele rezidențiale de tipul R6 și R7 (n.r. Locuințe colective), cu excepția a astfel de obiective: de sport și joacă, cu caracter cultural și artistic, locurilor de agrement și odihnă. vezi

Totodată, se menționează că acestea nu trebuie să depășească înălțimea de 12 metri, adică două nivele; de asemenea, că nu se construiește între clădirile existente (amplasate pe frontul stradal) și pe stradă (trotuar și carosabil). Nu se mai admite și extinderea construcțiilor la parter în spațiul public. Textul spune că DGAURF , împreună cu Direcția juridică nu va admite eliberarea certificatelor de urbanism și autorizațiilor de construire pe aceste terenuri până la epuizarea tuturor căilor de atac ale actelor judecătorești și ale executorilor judecătorești.

Pe 27 septembrie, urmează o dispoziție, deja a Primarului General, cu privire la măsurile suplimentare în vederea reglementării procesului de sistematizare urbană și de autorizare a lucrărilor de construcție în orașul Chișinău, care spune că:

1. Încadrarea obiectivelor cu funcții noi în zonele locuințelor individuale existente, reprofilarea, modificarea capacității sau funcției urbane a construcțiilor, care nu sunt specifice pentru zonele locuințelor individuale, se va realiza pe baza planurilor urbanistice de detaliu și pe baza planurilor urbanistice generale.

2. Încadrarea obiectivelor noi în subzonele locuințelor colective de tipul R6 și R7, reprofilarea sau modificarea capacității celor existente se va realiza pe baza planurilor urbanistice de detaliu.

La solicitarea Primăria MEA către DGAURF despre rezultate înregistrate în urma acestei dispoziții, autoritățile au declarat că rezultatele vor fi anunțate pe parcurs.  

O parte din cetățeni sunt nemulțumiți de construcția noilor blocuri, fie ca rezidenți, fie ca vecini; consilierii municipali și funcționarii publici recunosc că există divergențe între planurile urbanistice existente, mai mult ca atât, din 2014, încep discuțiile despre necesitatea unui Plan Urbanistic General, pentru că cel din 2007 ar fi învechit și multe din prevederi nu sunt respectate; între timp, o serie de construcții noi stârnesc conflicte între rezidenți și companiile de construcții.

Planuri, decizii și dispoziții

Haosul construcțiilor din Chișinău nu este o prioritate pe agenda discuțiilor publice. Chiar dacă sunt adoptate diverse documente care ar reglementa construcțiile, nu există o poziție puternică și o viziune de dezvoltare pe termen lung din partea autorităților publice locale, dar și a comunității.

Chișinăul nu are o experiență urbană îndelungată. Deși sărbătorim fondarea lui în 1436, de fapt sunt puțin peste 200 de ani de dezvoltare a urbei. Primul plan topologic a fost făcut în 1813, care a fost parțial urmat. În perioada Imperiului Țarist apar mai multe case de câte două etaje care înlocuiau colibele de altă dată și dau un aspect urban Chișinăului. Perioada interbelică românească aduce mai multe case în stil neo-românesc. Ulterior, după al doilea război mondial, Chișinăul este distrus în proporție de 70%, iar în 1945-1946, începe a fi reconstruit conform planului lui Șciusev. Totuși, în condițiile necesității asigurării cu locuințe, resurselor limitate și lipsei constructorilor profesioniști, se construiesc multe clădiri aleatoriu. Ca în tot spațiul ex-sovietic, abia în perioada lui Hrușciov se adoptă o serie de reglementări despre spațiu de recreere, densitate, acces la grădinițe sau policlinici, care organizează puțin orașul.  

O parte din acestea se conțin și în SNIP-ul (строительные нормы и правила sau reguli și norme de construcție) din 1989. Acesta începe cu referințe la prognozele demografice ale orașelor (art.1.5). În continuare, suntem informați că orașele și satele trebuie construite doar luând în considerație aranjamentul compact și conexiunea cu zonele funcționale, zonarea rațională a teritoriului, conexiunea cu infrastructura de transport, luarea în calcul a tradiției arhitecturale și urbanistice, peisaj și alte specificații ale regiunii, inclusiv protejarea mediului înconjurător, a monumentelor istorice și a culturii (art. 1.8)

Acesta prevede o serie de reglementări clare, inclusiv spațiul de recreere pentru diferite categorii de vârstă și distanțele dintre ele. O referință utilă este cea despre distanța între blocuri și luminozitate. Bunăoară, casele de 2-3 etaje trebuie să aibă o distanță nu mai mică de 15 metri, iar cele de patru etaje - 20 de metri. Aceste distanțe pot fi schimbate, dacă se respectă normele asigurării cu lumină, aaerisirii și lipsa de vizibilitate din geam în geam (art 2.12)

În 2007, se adoptă un nou PUG pentru municipiul Chișinău care debutează prin a spune că SNIP-ul din 1989 nu mai este actual. Câteva motive sunt: necesitatea includerii Chişinăului în lista oraşelor de importanţă istorică; modificările semnificative în structura demografică şi administrativă a oraşului Chişinău şi a localităţilor suburbane; autorizarea de către Guvern a repartizării unui teren de 1128 ha din preajma oraşului Chişinău pentru construcţia vilelor şi amplasarea întovărăşirilor pomicole; și schimbări recente social-economice şi funciare. Planul urbanistic general al municipiului Chișinău  

În 2014, se discută necesitatea actualizării Planului Urbanistic General și se publică un caiet de sarcini. Acesta explică necesitatea adaptării acestui document prin faptul că PUG-ul din 2007 a fost realizat în concordanță cu planul din ‘78-’79 și este învechit, iar anumite prevederi implică distrugerea mediului și a imaginii istorice urbane. Se menționează faptul că o parte din compartimente au fost realizate incompetent, iar cele care au fost obligatoriu de îndeplinit nu au fost realizate. La fel și prognozele demografice incorecte au avut efecte asupra dezvoltării infrastructurii rutiere, sociale etc. Se mai menționează că locuitorii de asemenea au un interes mai mare față de salvarea patrimoniului, viziunea culturală, dezvoltarea turismului și a imaginii capitalei. vezi

În 2015, consilierul PPEM, Veaceslav Bulat, declara în presă că

„regulamentul local de urbanism vine în contradictoriu cu planul urbanistic aprobat în 2007. Planul urbanistic aprobat a suferit mai multe modificări. Unele proiecte care au fost planificate sunt foarte costisitoare și nu au fost resurse financiare pentru ele. Trebuia să fie constituită o structură care să monitorizeze și să coordoneze implementarea acestui plan, care însă a lipsit. ” Veaceslav Bulat: Reactualizarea Planului Urbanistic General al or. Chişinău este o reacție întârziată, 2015, Agora:

Planul urbanistic, de asemenea, prevede zonarea funcțională, cu toate acestea, de facto, aceasta nu este pusă în aplicare (USAID, 2013). Înălțimea clădirilor nu este reglementată. Mai mult ca atât, experții locali („Chișinăuproiect”, 2013; I.N.C.P. „Urbanproiect”, 2013) spun că părțile descriptive și numerice din acest Plan sunt învechite și unele cifre sunt considerate nesigure.Bobylev N, Studiul privind managementul locuințelor și terenurilor. Partea III: dezvoltare urbană și spațială. 2013.

Fostul consilier municipal, Ghenadie Ivașcenco, enumeră câteva mari critici ale PUG-ului din 2007:

(1) 2,6 milioanele de metri pătrați de spațiu locativ au fost „localizate” în zonele construcțiilor existente (conform calculelor PUG, urmau nu mai mult de 400 mii de metri pătrați de blocuri locative să fie amplasate în țesuturile urbane existente); (2) valorificarea „terenurilor noi” nu a demarat. Terenurile libere propuse spre valorificare pentru zone rezidențiale noi, cca 600 hectare, au rămas nevalorificate; (3) gradul de realizare a măsurilor în direcția fluidizării transportului este sub 10-15%; (4) obiectivul de extindere a spațiilor verzi a rămas pe hârtie sau situația chiar a regresat. Analiză: 5 eșecuri în realizarea prevederilor Planului Urbanistic General al Chișinăului, după 9 ani de la aprobare 2016

În 2015, Primăria a anunțat că „a iniţiat procedura de elaborare a proiectului privind reactualizarea Planului Urbanistic General al oraşului Chişinău şi Planului de Amenajare a Teritoriului municipiului Chişinău. Proiectul de decizie în acest sens va fi înaintat spre examinare Consiliului municipal Chişinău, iar CMC va constitui colectivul de anchetă publică pentru consultarea populaţiei în procesul de elaborare şi aprobare a documentaţiei de amenajare a teritoriului şi de urbanism.” Totuși, până astăzi nu există un Plan Urbanistic actualizat.

Planul Urbanistic General este un document fundamental în dezvoltarea pe termen lung a oricărui oraș. Lipsa unui plan actualizat și detaliat duce la acțiuni și soluții pe termen scurt, cum au fost decizia CMC și dispoziția Primarului sus-menționată, și la o activitate haotică în domeniul construcțiilor. Un PUG se întocmeşte pentru întreg teritoriul localităţii și cuprinde prevederi ce vizează: schema de transport, a sistemului de rețele, zonele protejate, delimitarea zonei centrale, a zonelor funcționale, dar și regimul de construire care cuprinde: aliniamentele, regimul de înălţime, indicii de control, procentul de ocupare a teritoriului şi coeficientul de utilizare a terenului. Legea privind principiile urbanismului și amenajării teritoriului

Cine este de vină?

Multe din terenurile pe care se construiește astăzi au fost cumpărate, prin licitație, ani în urmă, prin decizii aprobate de Consiliul Municipal. Multe din aceste terenuri și-au schimbat proprietarii de câteva ori, iar documentele le permit să construiască autorizat.

Până a începe construcția, proprietarii trebuie să obțină un certificat de urbanism pentru proiectare de la DGAURF, ulterior arhitectul realizează proiectul construcției, acesta trece prin verificatorul de proiecte (specialist atestat de către Ministerul Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului, care verifică normele de arhitectură, sanitare și de siguranță), apoi schița de proiect este avizată de arhitectul-șef și se oferă autorizație de construcție.  

Pe lângă documentele necesare construcției, majoritatea legilor care reglementează construcția blocurilor în Chișinău prevăd obligativitatea consultării populației. Bunăoară, Legea cu privire la Urbanism și la Amenajarea Teritoriului stipulează:

Consultarea  populaţiei se face anterior aprobării tuturor categoriilor de planuri urbanistice şi de planuri de amenajare a teritoriului, cu excepţia planului de amenajare a teritoriului naţional şi a planurilor urbanistice de detaliu care nu afectează domeniul public.idem

La fel și decizia CMC din iulie 2017 menționează: Nu se admite fără consultarea prealabilă a populației din zonă, pe terenurile deja repartizate în subzonele rezidențiale de tipul R6 și R7, încadrarea obiectivelor noi.

Puține noi construcții în capitală au fost realizate fără de conflicte. Potențiala construcție din strada Andrei Doga a fost sistată, după mai multe proteste ale rezidenților Sistarea temporară a lucrărilor de construcție pe şantierul din str. Andrei Doga, 32 ; pe strada Alba Iulia 113 vezi sau pe strada Miron Costin vezi, locuitorii au protestat luni în șir. Un caz renumit o reprezintă blocurile de pe strada Vlaicu Pârcălab, care au creat incomodități Ambasadei Franței, iar primarul Chirtoacă a declarat că pe viitor trebuie să nu se permită astfel de construcții și încălcări. Acestea sunt doar câteva din zecile de cazuri care apar sporadic în presă.

Problema se complică atunci când apare un nou element: instanțele judecătorești. Conform studiul privind managementul locuințelor și terenurilor: „În cazul în care APL declară că o construcție este ilegală, se impune o amendă și se dispune demolarea. Persoana poate face apel în instanțe judecătorești. În 73% din cazurile prezentate la instanța de judecată, judecătorul a decis în favoarea proprietarului. Prin urmare, instanțele, de fapt, au regularizat de foarte multe ori construcțiile neautorizate. (Banca Mondială CEE-ONU, 2013).”Bobylev N, Studiul privind managementul locuințelor și terenurilor. Partea III: dezvoltare urbană și spațială. 2013.

Cetățenii la fel pot acționa în cazul unor construcții care le afectează spațiul public de odinioară. Dacă se construiește încălcându-se anumiți parametri, de exemplu, privarea de lumină solară din cauza distanței mici între blocuri, sau se construiește pe un teren cu o altă destinație care nu permite ridicarea clădirilor multietajate, aceștia pot angaja un avocat specializat și să facă o cerere colectivă de chemare în judecată și să solicite revizuirea hotărârii primei instanțe care a eliberat autorizația de construcție.

Atunci când vedem un bloc de 14 etaje, aproape de carosabil, fără spațiu verde și într-o zonă de case particulare și spunem că este neautorizat sau ilegal, s-ar putea să facem o greșeală de exprimare. S-ar putea ca toate documentele să fie în ordine, iar, în caz de necesitate, permisiunea finală de a construi poate fi obținută prin instanța de judecată. Fiecare bloc care stârnește nemulțumirea rezidenților are o istorie aparte, vinovați specifici și acțiuni diferite pentru a stopa sau ameliora situația. Începând cu arhitectul, care este autorul proiectului de construcție și care trebuie să respecte necesitățile rezidenților și istoricul locului, continuând cu autoritățile publice locale care trebuie să respecte reglementările legislației și să o îmbunătățească, apoi constructorii care, la fel, trebuie să ia în calcul beneficiul clienților lor, nu doar maximizarea profitului, și, în final, instanțele de judecată care trebuie să urmărească respectarea legii.   

Soluția?

În sondajul online, am îndemnat orășenii să formuleze priorități pentru administrația publică locală, în ordine descrescătoare conform importanței:

Consilierii municipali de asemenea văd soluția într-un PUG actualizat. Ruslan Codreanu, PPEM,  accentuează că fără un PUG orașul se va dezvolta dezorganizat: „Noi am încercat să blocăm construcția de blocuri noi, multietajate pe perimetrul centrului orașului. Dar vine un agent economic care a cumpărat pământ la licitații prin anii 2000, terenul îi aparține, are elaborat PUZ-ul de demult și doar acum are posibilitate financiara de a construi.” Consilierul crede că trebuie o abordare unică din partea Primăriei, să fie clar unde se interzice construcția blocurilor noi, unde se permite, trebuie elaborate PUZ-uri, iar acestea trebuie corelate cu strategia de transport. Opinia acestuia este susținută și de consilierul neafiliat, Ion Ștefăniță: „PUG, PUZ si PUD-uri care dau regula de joc pentru fiecare metru pătrat - ce construim, unde construim și cu ce regim de înălțime.”.  

O parte din orășeni sunt afectați direct de construcția noilor blocuri, de aceea ei sunt cei indicați de a formula propuneri pentru autorități: necesitatea unui Plan Urbanistic General actualizat care să conțină standardele necesare; eliminarea corupției în rândul funcționarilor publici, adică acest plan chiar să fie respectat, în detrimentul intereselor oamenilor de afaceri care încalcă legislația și consultarea populației și implicarea acesteia în procesul decizional.

Concluzie:

Acest text reprezintă un început de discuție la subiectul ce ține de construcția noilor blocuri de locuit. Am arătat cum ar trebui să arate clădirile care să facă viața oamenilor confortabilă și am prezentat nemulțumirea unor chișinăuieni legată de dezordinea construcțiilor, aceștia menționând dispariția spațiilor publice, lipsa unei infrastructuri sociale elementare, nerespectarea proiectelor inițiale, lipsa consultațiilor publice, printre multe altele. Am prezentat documentele care reglementează construcțiile în Chișinău și necesitatea urgentă de a fi actualizate.  

În prezent, situația construcțiilor din Chișinău este dezorganizată, iar nimeni nu este protejat, nici chiar cel care plătește pentru un penthouse enorm, cu o priveliște adorabilă către parcuri sau păduri, pentru că într-un an sau doi, exact în fața geamului, va fi o panoramă cu peretele de culoare piersic a altui bloc, iar pe terenul de joacă al copiilor poate apărea o inutilă anexă.

Așa cum spunea arhitectul-șef al Chișinăului, Sergiu Borozan, problema abordată de PRIMĂRIA MEA înseamnă un studiu detaliat și de lungă durată, fapt cu care suntem de-acord. De aceea, vom urmări cu atenție înfăptuirea deciziilor și dispozițiilor recente; modalitatea în care oamenii sunt consultați când apar construcții noi, dar și vom iniția discuții detaliate despre necesitatea unor documente actualizate. Totodată, vom publica în decembrie (după ședința consiliului de administrare) viziunea Uniunii Arhitecților asupra noilor construcții. Blocurile deja construite vor trebui acceptate de comunitate, există însă multe spații publice care trebuie protejate, drepturile vecinilor trebuie respectate, iar noile construcții trebuie să ia în considerație istoricul și contextul în care se construiește.

Autor: Vlada Ciobanu

Cercetarea se înscrie într-o serie de analize elaborate de către PRIMĂRIAMEA în cadrul proiectului „Monitorizarea Consiliului Municipal Chișinău”. Analizele se bazează pe prioritățile cetățenilor municipiului Chișinău și vor fi publicate lunar în perioada august 2017 – aprilie 2018.

Proiectul „Monitorizarea Consiliului Municipal Chișinău” este susținut financiar de programul Buna Guvernare al Fundației Soros-Moldova. Conținutul acestui material nu reprezintă în mod necesar poziția oficială a Fundației Soros-Moldova.

Bibliografie: