Cum a fost gestionat patrimoniul public în municipiul Chișinău în anii 2014-2015?

Curtea de Conturi a examinat în cadrul ședinței publice din 26 iulie curent Raportul auditului conformității gestionării patrimoniului public în cadrul entităților publice din mun. Chișinău pe anii 2014-2015. Misiunea de audit a verificat cazuri concrete de înstrăinare/folosire neautorizată a terenurilor publice, inclusiv reclamate de public și presă. Auditul Curții de Conturi a constatat mai multe abateri în activitatea primăriei mun. Chișinău, care au adus prejudicii în valoare de sute de milioane de lei, în perioada 2014-2015.

CARE ENTITĂȚI AU FOST AUDITATE?

- Direcția Generală Economie, Reforme și Relații Patrimoniale din cadrul Primăriei mun.Chișinău;

- Direcția Generală Arhitectură, Urbanism și Relații Funciare din cadrul Primăriei mun.Chișinău;

- Direcția Generală Transport Public și Căi de Comunicație din cadrul Primăriei mun.Chișinău;

- 9 APL de nivelul I: Durlești, Vadul lui Vodă, Cruzești, Codru, Budești, Tohatin, Sîngera, Băcioi, Bubuieci.

CE A VRUT SĂ SE AFLE?

- Dacă autoritățile administrației publice locale (AAPL) au asigurat integritatea, evidența și raportarea veridică a fondurilor publice?

- Dacă managementul existent în cadrul AAPL din mun.Chișinău a asigurat gestionarea regulamentară și eficientă a proprietății publice?

CARE SUNT CONCLUZIILE?

Sintetizând constatările expuse în raportul de audit, se relevă că AAPL nu au manifestat abordarea sistemică referitor la administrarea patrimoniului proprietate publică locală, fiind dispersată evidența și raportarea patrimoniului și a plăților din proprietate. AAPL nu și-au asumat plenar funcțiile de proprietar al patrimoniului proprietate publică locală. Astfel:

- nu au fost aprobate listele patrimoniului (ne)pasibil de privatizare și cel pasibil dării în arendă, locațiune, concesiune etc., ceea ce a limitat transparența și predictibilitatea procesului de administrare a patrimoniului public;

- Consiliul municipal Chișinău tergiversează adoptarea deciziilor cu privire la gestionarea bunurilor imobile, în consecință se încetățenesc relații de arendă neoficializate, și, implicit, nu se încasează venituri în bugetul municipal;

- AAPL continuă practica defectuoasă de privatizare și atribuire a bunurilor în arendă/locațiune cu evitarea procedurilor de licitații/concursuri;

- AAPL nu au asigurat evidența conformă a bunurilor proprietate publică locală, în special a fondului funciar, și raportarea veridică a situațiilor financiare și patrimoniale

CARE SUNT CONSECINȚELE?

Activitatea necorespunzătoare a factorilor de decizie din cadrul AAPL (de nivelul I și nivelul II) în vederea asigurării regularității și legalității administrării patrimoniului public, managementul necorespunzător al gestionării acestuia și a veniturilor din proprietate s-au soldat cu:

- gestionarea defectuoasă a bunurilor publice, veniturile ratate de bugetul municipal și bugetele AAPL (de nivelul întâi) din aceasta sursă fiind evaluate la circa 307 mil.lei;

- planificarea bugetară irelevantă a veniturilor din proprietate și neînregistrarea tranzacțiilor și soldurilor în evidența contabilă și rapoartele financiare;

- neacumularea veniturilor publice generate din administrarea patrimoniului, fiind formate creanțe în suma totală de circa 77,6 mil.lei, inclusiv cu termenul de prescripție expirat - circa 29,0 mil.lei;

- neasigurarea intereselor patrimoniale ale UAT, în consecință municipiul fiind deposedat de bunuri imobile, fenomenul devenind perpetuu;

- utilizarea nejustificată/ocuparea abuzivă a bunurilor imobile proprietate publică locală;

- asigurarea informațională nereglementară a proceselor operaționale aferente administrării bunurilor proprietate publică locală;

- administrarea și evidența neconformă și irațională a bunurilor publice transmise în gestiunea întreprinderilor municipale și instituțiilor medico-sanitare publice, neracordarea sistemului de remunerare a administratorilor întreprinderilor la indicatori de eficiență;

- abateri semnificative privind păstrarea și arhivarea documentelor constituite pentru justificarea și monitorizarea tranzacțiilor patrimoniale etc.

Abaterile de la legalitate și regularitate atestate în administrarea de către AAPL a resurselor și fondurilor publice exprimă, în mare măsură, gradul redus de coordonare și supraveghere a implementării instrumentelor de сontrol intern.

Bugetul municipiului Chișinău este executat de 393 de executori de buget care gestionează patrimoniul atribuit pentru exercitarea funcțiilor de bază a acestora. În gestiunea Consiliului municipal se află 14 societăți pe acțiuni, 52 întreprinderi municipale, 16 întreprinderi medico-sanitare publice (ÎMSP) și 5 întreprinderi de stat (ÎS).

Ședința în cadrul căreia a fost examinat raportul poate fi urmărită aici.

Raportul integral aici.

Autor: Natalia Slepuhin

Sursa informației: www.ccrm.md