Consiliul Municipal Chișinău în al doilea an de mandat – doar în ședințe „extraordinare” și cu mai puține inițiative
Peste 565 de subiecte au fost examinate de consilierii municipali în al doilea an de mandat. Aleșii locali s-au întrunit în 18 ședințe, care s-au desfășurat pe parcursul a 28 de zile și au aprobat 436 de decizii. Doar 29 de proiecte au fost inițiate de consilieri – de 2 ori mai puține ca în primul an de mandat (62 de proiecte de decizii). Deși în actualul Consiliu se înregistrează o participare înaltă la ședințe (prezența medie a fost de 92% în primul an de mandat, pe când în anii 2017 și 2018 de 76% și 81%), Primăria a refuzat să ne ofere informații despre prezența consilierilor la ședințele din anul II de mandat și indemnizațiile achitate. Din declarațiile de avere prezentate de aleșii municipali, am calculat că acestora li s-au achitat în 2021 peste 4,7 milioane de lei.
Am rezumat activitatea Consiliului Municipal Chișinău în raportul „CONSILIUL MUNICIPAL 2019 – 2023: retrospectiva anului II”. Acesta reprezintă o analiză comparativă a primilor doi ani de mandat ai consilierilor și include date despre numărul de ședințe, prezența consilierilor, inițiativele acestora, proiectele examinate, legalitatea deciziilor aprobate și alte informații relevante despre activitatea consilierilor municipali. Înaintăm recomandări pentru un Consiliu mai transparent și responsabil.
La 15 noiembrie 2021, consilierii au marcat doi ani de activitate. Actualul Consiliu s-a format în urma alegerilor locale din 20 octombrie 2019. Consiliul a fost ales pentru un mandat de 4 ani în următoarea componență: Partidul Socialiștilor din Republica Moldova – 22 consilieri, Blocul electoral „ACUM” – 19, Partidul Liberal – 3, Partidul Politic „Șor” – 2, Partidul Democrat – 2, Mișcarea „Forța Nouă” – 1, Partidul Comuniștilor din Republica Moldova - 1 și Partidul Unității Naționale – 1. Consiliul și-a început activitatea la ședința de constituire din 15 noiembrie 2019.
Pe parcursul activității, componența CMC a suferit modificări, unii consilieri și-au depus mandatul sau a decedat și au fost înlocuiți de colegii din partid. Schimbări majore au avut loc în cadrul fostului blocului electoral ACUM, care s-a destrămat și a creat două fracțiuni: ACUM Platforma DA (10 consilieri) și PAS (9 consilieri). După alegerile parlamentare din 2021, mai mulți membri ai fracțiunii PAS au renunțat la mandatul de consilier în favoarea celui de deputat. 3 din 4 au fost înlocuiți conform listei electorale a blocului ACUM de către reprezentanții platformei DA. Astfel, componența fracțiunilor s-a modificat: numărul consilierilor DA a crescut la 13 consilieri, iar a celor PAS s-a redus la 6 consilieri.
În al doilea an de mandat, consilierii s-au reunit în 18 ședințe (cu 6 mai puțin decât în primul an de mandat). Ședințele s-au desfășurat pe parcursul a 28 de zile (peste 155 de ore). Deși regulamentul Consiliului prevede că consilierii se reunesc în ședințe ordinare o dată în 3 luni, din cele 18 ședințe desfășurate în al doilea an de mandat, 15 au fost extraordinare, 3 de îndată și nici una ordinară. În primul an de mandat, din 24 de ședințe (35 de zile), 23 au fost extraordinare și una de constituire. Astfel în primii doi ani de mandat consilierii au lucrat doar „extraordinar” și de îndată, adică de „urgență”.
În total, consilierii au stat în ședință peste 330 de ore, timp în care au reușit să examineze aproximativ 565 subiecte. Dintre aceste, apr. 436 au fost adoptate, 32 – respinse, 41 – transmise la reexaminare și 56 au fost audieri de informații în urma cărora nu au fost adoptate decizii. Comparativ cu primul an de mandat, consilierii au examinat cu 155 de subiecte mai puțin. În primul an, consilierii au aprobat cu 149 de proiecte mai mult decât în al doilea. În total, timp de jumătate de mandat, consilierii au aprobat 1285 de proiecte.
Din cele 565 de subiecte examinate în anul II, 436 au fost aprobate, 32 – respinse, 41 – transmise la reexaminare și 56 au fost audieri de informații în urma cărora nu s-au adoptat decizii. Cancelaria de Stat a calificat drept ilegale 11 decizii aprobate în anul II, de 3 ori mai puțin ca în primul (39 de decizii). 7 din cele 11 decizii au fost contestate în instanța de judecată de Cancelarie, de 5 ori mai puțin decât în anul I de mandat (35 de decizii).
Din numărul total de proiecte din al doilea an de mandat, 29 au fost inițiate de consilieri – de 2 ori mai puține ca în primul an de mandat (62 de proiecte de decizii). Din cele 91 de proiecte inițiate de consilieri în perioada 15 noiembrie 2019 - 15 noiembrie 2021, doar 70 au fost examinate în plen (50 în primul an și 20 în al doilea an de mandat) și 52 au fost aprobate (36 în primul an de mandat și 16 în al doilea).
Cele mai multe inițiative, în al doilea an de mandat, au venit de la platforma DA. 4 din cei 13 consilieri au înregistrat 14 proiecte, dintre care 10 au fost aprobate. Dacă în primul an de mandat fracțiunea PAS a înregistrat 22 de proiecte de decizii (18 aprobate), în al doilea fracțiunea a înregistrat doar 6 proiecte.
În cei doi ani de mandat, 2 din cele 9 partide reprezentate în CMC nu au avut nicio inițiativă și nu au înregistrat nici un proiect de decizie – PD și FN. Consilierii neafiliați, care au ieșit din componența partidelor Forța Nouă și PD din CMC, de asemenea, nu au înregistrat niciun proiect.
Cele mai multe proiecte de decizii în al doilea an de mandat au fost înregistrate de consilierul DA Iurie Tesa (5 proiecte). În primul an de mandat, cu 6 proiecte de decizie, pe locul I s-au plasat Roman Cojuhari (PAS) și Alexandru Bondarenco (PSRM).
Cele mai multe proiecte de decizii care au fost ulterior susținute de majoritatea consilierilor, fiind aprobate în plen, în al doilea an de mandat, le-a înregistrat consilierul DA Iurie Tesa (3 proiecte), iar în primul an de mandat – consilierul PSRM Alexandru Bondarenco (5 proiecte). Dacă în primul an de mandat, locul II a fost ocupat de 4 consilieri PAS, în al doilea an de mandat acesta a fost împărțit de consilierul PAS Roman Cojuhari, consilierele DA Aliona Mandatii și Aliona Doroș și consilierul PSRM Alexandru Bondarenco.
În 2020, pentru 36 de zile de ședință, municipalitatea a achitat consilierilor indemnizații în valoare de peste 4,374 mln lei. Pentru 2021, primăria a refuzat să ne ofere informații despre indemnizațiile achitate. Din declarațiile de avere prezentate de aleșii municipali, am calculat că acestora li s-au achitat în 2021 peste 4,7 milioane de lei.
În Consiliul municipal persistă practici care contravin principiilor bunei guvernări: (1) Nu există suficiente informații oficiale publice și ușor accesibile despre consilierii municipali; (2) Modalitatea de exprimare și numărare a voturilor nu este eficientă; (3) Pe timp de Cod Roșu de pandemie, ședințele s-au desfășurat offline, deseori fără respectarea distanței sociale și a normelor antiepidemiologice; (4) Practicile din Consiliul municipal nu încurajează participarea cetăţenilor în procesul decizional; (5) Consilierii au în continuare restanțe la capitolul disciplină.
Acestor dificultăți se adaugă indisponibilitatea consilierilor de a furniza informații privind activitatea lor.
Doar prin transparență și dialog se poate construi încredere între cetățeni și aleșii locali, astfel ca aceștia să colaboreze și să identifice împreună soluții la problemele prioritare pentru locuitori. Doar atunci când cetățenii știu cu ce se ocupă cei pe care i-au ales să le reprezinte interesele și care sunt rezultatele activității acestora, pot aprecia alegerea făcută și acorda sau nu votul pentru următorul mandat. În acest scop, venim repetat cu recomandările:
1. Plasarea pe site-ul primăriei a informațiilor despre consilieri (poze, date de contact, orele de audiență, rapoarte anuale de activitate, declarațiile de avere și interese personale, proiectele de decizii inițiate, prezența la ședințe, indemnizațiile primite, consultările publice organizate etc);
2. Utilizarea sistemului electronic de vot;
3. Desfășurarea ședințelor în regim online în perioada pandemică;
4. Revizuirea mecanismului actual de evidență și plasare pe site-ul primăriei a proiectelor de decizii și deciziilor CMC;
5. Utilizarea cât mai eficientă a timpului alocat ședințelor, prin aplicarea sancţiunilor pentru încălcarea prevederilor regulamentului și informarea cetăţenilor despre acestea.
Doar prin transparență și dialog se poate construi încredere între cetățeni și aleșii locali, astfel ca aceștia să colaboreze și să identifice împreună soluții la problemele prioritare pentru locuitori.
Vrem ca aleșii noștri să fie demni de încredere, să comunice constant cu cetățenii, să reprezinte interesele celor care i-au ales, să raporteze despre activitatea lor și să se implice în stoparea practicilor ilegale.
Raportul poate fi citit și descărcat aici.