PrimariaMea
Ce facem cu ambuteiajele din Chișinău? Image
26 oct. 2017

Ce facem cu ambuteiajele din Chișinău?

Miercuri, 25 octombrie 2017, s-au organizat dezbateri publice privind problema traficului şi a ambuteiajelor din municipiul Chişinău. La dezbateri, organizate la inițiativa PSRM, au fost prezenți reprezentanții direcțiilor municipale, Ministerului Economiei, Consiliului Municipal și a societății civile. Printre soluțiile propuse se numără: conservarea centrului istoric și reamenajarea sa, reamenajarea intersecțiilor, reamenajarea intersecțiilor și reorganizarea programului semafoarelor, crearea unor buzunare speciale pentru troleibuze și autobuze, asigurarea opririi microbuzelor doar la stații amenajate ș.a. Deși s-a discutat despre problemele transportului public din municipiu și potențiale soluții pentru acestea, Direcția Transport și Căi de Comunicație nu a participat la dezbateri.

 PROBLEMELE IDENTIFICATE

- Planul urbanistic general (PUG), care conține și schema transportului public, este depășit și are mai multe lacune.

- Toată circulația transportului se realizează prin centrul orașului.

-  Reglementarea semafoarelor la intersecții este ineficientă.

- Transportul public privat staționează pretutindeni și îngreunează circulația rutieră.

- Unele zone ale orașului sunt supraîncărcate cu blocuri de locuit și zone comerciale.


CE S-A ÎNTREPRINS?

Schema transportului urban reprezintă un compartiment al planului urbanistic general. Lucrările asupra acestuia au început din 2003. Deși PUG-ul a fost aprobat în 2007, acesta nu corespunde necesităților actuale ale traficului în municipiu și prezintă mai multe lacune.

accidente KIV aug-sept (1)

*Caietul de sarcini nu a fost aprobat, primind avize negative de la Ministerul Culturii, Ministerul Transporturilor, Ministerul Economiei


SOLUȚIILE AUTORITĂȚILOR

Sergiu Borozan, arhitectorul-șef al municipiului. Conform funcționarului, schema transportului public trebuie să prevadă:

- Conexiunea orașului cu traseele internaționale, dar și cu alte orașe din Chișinău;

- Conservarea centrului istoric și reamenajarea;

- Excluderea bulevardului Cantemir;

-  3 centuri/inele: perimetrul centrului istoric, legătura între sectoarele municipale și redirecționarea transportului astfel ca să nu fie necesar să intre în oraș.

În zona istorică transportul trebuie redirecționat în felul următor:

30% automobile private 30% transport public 30% cicliști 10% zone pietonale

 

 

- Reintroducerea tramvaielor (inclusiv tramvaie pe acumulatoare care nu necesită linii ferate) și trenului electric pentru a face legătura dintre aeroport și portul Ghidighici;

- Bandă de circulație separată pentru cicliști;

- Planificarea rutelor în funcție de timp și tipuri de transport.

 

Alexandru Barcovschi, șeful grupului de transport al institutului de proiectare» Chișinăuproiect:

- Crearea unor legături între sectoarele orașului, astfel încât transportul să nu fie nevoit să treacă prin centru pentru a trece dintr-un capăt al orașului la altul.

- Dezvoltarea schemei transportului care să se axeze pe oferirea priorității transportului public.

- Sistem de transport intermodal (taxare electronică, maxim 2 tipuri de transport din centru spre alte sectoare).

- Interzicerea parcărilor pe străzile magistrale.

 

Scurtu Nicolai, poliția de patrulare. Inspectoratul național de patrulare solicită de la autoritățile municipale:

- Reamenajarea intersecțiilor;

- Crearea unor buzunare speciale pentru troleibuze și autobuze;

- Asigurarea opririi microbuzelor doar la stații amenajate;

- Amenajarea parcărilor din contul spațiilor verzi, ci nu a carosabilului;

- Asigurarea blocurilor noi de locuit cu parcări (inclusiv pentru vizitatori).

 

Ministerul Economiei, reprezentant: Ministerul lucrează asupra reconstrucției șoselei Balcani, ceea ce va asigura diminuarea fluxului de transport. Se construiesc pasaje peste râul Bâc și Calea Ferată (construcțiile sunt preconizate până în noiembrie 2018). O problemă întâmpinată de ei este râpa dintre Deleanu și Calea Ieșilor, care la moment se află în proprietatea municipiului, iar pentru realizarea lucrărilor e necesară decizia CMC pentru transmiterea temporară a acestui teritoriu în gestiunea autorităților centrale.


CE SPUN CONSILIERII

Alexandr Odințov, consilier PSRM:

Problema circulației rutiere se datorează supraîncărcării unor zone ale orașului cu blocuri de locuit și obiecte comerciale care determină concentrarea unui număr mare de transport în aceste regiuni.

Ion Ceban, consilier PSRM:

Materialele prezentate sunt bune, dar ele nu se aplică, nu există un consens între instituțiile care se ocupă de această problemă, nu există buget ș.a. Consilierul propune autorităților să se axeze nemijlocit pe problemele din prezent care necesită decizii urgente, care pot fi implementate cu resursele existente.

*La dezbaterile publice au fost prezenți doar consilierii PSRM, la inițiativa cărora au fost demarate discuțiile.


CE SPUN REPREZENTANȚII SOCIETĂȚII CIVILE

Rusu Tudor, Uniunea Transportatorilor şi Drumarilor:

Dacă nu se vor face investiții, Chișinăul va fi blocat definitiv.

Președintele UTD, a indicat că investițiile pot fi atrase din mediul privat, precum se procedează în orașe mari ca Londra. Conform calculelor UTD astfel se poate atrage până la 20 milioane de euro.

De asemenea, este necesar un centru unic de administrare a transportului public, care să țină evidența tuturor formelor de transport, fluxul de pasageri a acestora, cheltuielile necesare etc. Un astfel de centru ar rezolva multe probleme, inclusiv cele privind tarifele.

Alexandr Stratan:

Trebuie reorganizate semafoarele la intersecții. Se propune ca la intersecții un singur semafor să permită trecerea (verde), în timp ce celelalte să ardă roșu.

- Construirea unei autobane de la Grătiești la Durlești;

- Lărgirea străzii Petricani (plus două benzi);

- Lărgirea străzii Grenoblea, Miorița;

- Construcția unui pod pe strada Ismail care să asigure ieșirea pe str. Vodă;

- Construcția parcărilor subterane (până la 500 de locuri de la bd. Vieru (Ministerul Finanțelor) până la hotelul „Turist”, la Palatul Național etc.);

- Înlăturarea unor pasaje subterane care blochează transportul public (ex. Str. Armenească).

Sergiu Ungureanu:

La elaborarea caietului de sarcini este necesar stabilirea unor ținte precum ar fi calcularea timpului în care trebuie să ajungă un pasager dintr-un punct al orașului în altul. Rezolvarea problemei se poate face nu prin excluderea transportului privat, ci prin îmbunătățirea celui public în așa măsură încât pasagerul să fie motivat să aleagă această opțiune.

Asociația „Oberliht” (reprezentant):

Este necesar să luăm în considerare și perspectiva ecologică despre care nu s-a discutat deloc. Din această perspectivă, trebuie de discutat despre pietoni și cicliști.

Vitali Voznoi, activist civic:

Organizarea audierilor publice nu s-a realizat după toate rigorile. Primăria nu a asigurat plasarea tuturor informațiilor și materialelor necesare.

Activistul a îndemnat autoritățile să desfășoare audieri publice în zilele de odihnă, cu anunțarea din timp a acestora, după cum prevede legislația.


Consultările publice au luat sfârșit după 2 ore de discuții. S-a decis ca toate propunerile din timpul discuțiilor să fie înaintate către Direcția arhitectură, urbanism și relațiii funciare și Direcția transport și căi de comunicație până pe 15 noiembrie. În baza acestora, până pe 20 decembrie, trebuie să fie elaborat caietul de sarcini și transmis spre examinare Consiliului Municipal.

La fel, a fost acceptată propunerea activistului Vitalie Voznoi privind organizarea consultărilor publice cu respectarea tuturor prevederilor legale. Astfel, la începutul săptămânii viitoare urmează să fie anunțate noi consultări la acest subiect. Primăria a dat asigurări că audierile vor fi anunțate în timpul prevăzut de legislație și cu oferirea tuturor informațiilor necesare.

Autor: Cristina Voroneanu

 

Video:


Distribuie