„Bespredelul” de la Buiucani

Din 1 martie 2021, sectorul Buiucani al capitalei a fost tăiat de restul orașului și deplasarea către/dinspre acesta a devenit un calvar pentru locuitorii săi. Totul s-a întâmplat pentru că strada principală, Ion Creangă, este în reparație capitală. Cetățenii nu au fost informați despre traseele alternative, deseori acestea schimbându-se de la o zi la alta. Această situație a cauzat un imens disconfort pentru cel puțin 18% din populația orașului. Și nici măcar nu se cunoaște cum va arăta proiectul final. 

Costurile de reparație ajung la 70 milioane de lei, conform Primăriei, iar costurile invizibile ce le vor suporta cetățenii, care petrec cu 2 ore mai mult pe drum decât înainte, nu au fost calculate de nimeni. În acest articol explicăm cum ar fi trebuit să comunice și să desfășoare lucrările autorităților, pentru ca cetățenii să fie în siguranță și să nu le fie cauzat un asemenea disconfort.

Cinci luni de șantier și 70 de milioane de lei pentru reparație 

Strada Creangă este artera principală de legătură dintre sectorul Buiucani și Centru (de unde se poate ajunge în alte sectoare), pe unde lumea merge la lucru, școală, facultate sau unde are nevoie. Toate traseele de troleibuz, autobuz și microbuz fie merg pe Creangă, fie o traversează. Timp de aproape 5 luni asta nu a mai fost posibil, pentru că strada a devenit un șantier. 

Strada avea nevoie de reparație de mult timp, având stratul de asfalt și trotuarele distruse. De asemenea, pe această stradă sunt produse deseori accidente rutiere, în special cele care implică pietoni, pentru că trecerile de pietoni sunt foarte rare, iar cele 2 subterane sunt inaccesibile sau neprietenoase pentru 1 din 3 persoane (părinți cu căruț, persoane cu dizabilități permanente sau temporare, persoane vârstnice, copii mici, femei), ceea ce necesita schimbări de amenajare a străzii. Pe Creangă nu regăsim piste de biciclete sau bandă dedicată transportului alternativ, deși are o lățime de 14m doar carosabilul, cu trotuare generoase în lateral, ar putea adăposti ambele. Costurile planificate de reparație ajung la 70 milioane de lei.

Costuri sporite de timp și de bani pentru 18% din populația orașului

Conform cifrelor oficiale, la Buiucani locuiește 1 din 5 persoane din Chișinău. Respectiv,  din 1 martie, 18% din populația orașului se simte ruptă de oraș.

Pentru a ajunge în Centru, o persoană trebuia să schimbe 3 troleibuze, să achite de 3 ori biletul și să cheltuie de 3 ori mai mult timp. Din august, circulația a fost parțial reluată, totuși în zilele de weekend accesul este în continuare restricționat. Nici cei care au mașină nu sunt scutiți de nervi și ambuteiaje, iar curțile blocurilor și betonka au devenit noi trasee prin care aceștia ocolesc strada Vasile Lupu blocată permanent, pentru a ieși pe Calea Ieșilor și a merge spre Centru.

Din experiență proprie, pentru a ajunge în Centru, o persoană care locuiește la capătul străzii Alba Iulia făcea cel mult 30 min în zilele ambuteiate, iar atunci când strada este închisă, face 1 oră 40 minute în fiecare direcție. Într-o 1 oră 40 poți ajunge la Comrat, la Șoldănești sau chiar la Huși, în România. În total, o persoană cheltuie peste 3 ore pe drum spre și de la job, timp în care ar putea ajunge la Odessa. 

Pe lângă pierderea de timp, locuitorii mai și plătesc triplu pentru drumul spre job, pentru că schimbă 3 troleibuze și achită de fiecare dată câte 2 lei, cu un total de 6 lei. Fiecare zi de lucru îi costă 12 lei pentru transport, pe când înaintea șantierului costa 4 lei, deci +200%.

Fiecare mijloc nou de transport prezintă și un risc de infectare cu Covid-19, pentru că rata de vaccinare a populației este de aproximativ 20%, dar chiar și o persoană vaccinată se poate infecta și da mai departe virusul celor nevaccinați.

Comunicare defectuoasă sau absentă 

Procesul de informare a avut loc într-un mod bizar și înjositor. Cu o zi înainte de demararea lucrărilor pe str. Creangă și închiderea ei, taxatoarele pur și simplu au fost probabil rugate să strige din toată puterea că de mâine troleibuzele vor merge doar până la Medicină și de acolo se va putea lua noua linie de troleu D, cu care se va putea ajunge până la capătul străzii Alba Iulia.

Renumitul troleibuz D și-a schimbat deseori traseul în toată această perioadă, lăsând oamenii să-l aștepte ore în șir în stații. Inițial, acesta mergea pe Creangă la deal, apoi a mers pe Vasile Lupu, alteori pe Calea Ieșilor, apoi Pelivan - spre Alba Iulia, și tot așa retur.

În drum spre Centru, acesta face o tură lungă până la Durlești pe strada Constituției, iar mulți pasageri preferă să coboare la intersecția cu V.Lupu și, traversând în grabă neregulamentar, să ia alt troleu D spre Centru.

Șantier nesecurizat și lucrări date în utilizare nefinisate

​​Pe tot parcursul lucrărilor pe strada Creangă, șantierul nu a fost izolat și securizat conform normelor de siguranță. Deseori s-au utilizat obiecte rudimentare și temporare, cum ar fi cauciucurile și ceva panglici, pentru a marca locurile periculoase. Acestea nu erau fixate de nimic și erau mereu mutate de ploaie și trecători. 

Strada Creangă, 4 iunie 2021

La moment, pe tronsonul Belinski - Alba Iulia se poate circula, dar marcajul așa și nu a fost aplicat, acest lucru punând în pericol viața tuturor participanților la trafic.

Proiectul de reparație nu a fost făcut public

Proiectul conform căruia se fac lucrările de reparație a străzii Creangă, de asemenea, nu a fost făcut public, contrar prevederilor legii. Vitalie Mruc, director general al companiei „Genesis International" SRL, companie care a câștigat concursul de reparație a str. Ion Creangă, a declarat că „lucrările vor consta în frezarea îmbrăcămintei rutiere pe cotele prevăzute în proiect și așternerea unui strat de beton asfaltic dens, de 8 cm, pe bază de granule din granit. Urmează acoperirea suprafeței cu geocompozit, pentru a spori rezistența asfaltului, după care va fi așternut stratul de uzură de 5 cm, din mastic bituminos cu celuloză”. De unde deducem că se fac lucrări de înlocuire a asfaltului din toată suma de 70 mln lei, iar alte detalii importante, cum ar fi amenajarea pistelor de biciclete, nu regăsim în comunicatul Primăriei. De asemenea, e important de menționat că acest proiect nu a fost supus consultărilor publice.

Situația ar putea conduce la creșterea numărului de mașini, într-un oraș și așa poluat 

Un efect indirect al acestei situații, dincolo de costuri, este și faptul că toate aceste inconveniențe ar putea încuraja folosirea mașinii personale. Într-un oraș sufocat de mașini în trafic și parcate neregulamentar, unde numărul acestora crește anual, unde doar în ultimul an, numărul de mașini a crescut cu 7145, ajungând la 225.594, să începi un proiect atât de major fără să anunți, informezi și să gestionezi traficul și transportul public eficient ca viața locuitorilor, adică a contribuabililor, să nu fie transformată într-un calvar insuportabil - este pur și simplu inuman. 

Promisiuni nerespectate

Primarul General Ion Ceban a anunțat în octombrie 2020, în timpul concediului pentru susținerea lui Igor Dodon la prezidențiale, despre începerea șantierului pe strada Creangă „în 2-3 săptămâni”. Lucrările însă au început abia în 4,5 luni. 

Ironic, dar găsim scris pe site-ul oficial al Primăriei Chișinău, dar nepus în practică cu adevărat pe strada Creangă. „Având în vedere că artera de drum este una cu circulație intensă, s-a decis organizarea lucrărilor pe tronsoane, fără suspendarea în totalitate a traficul rutier, ci doar pe anumite benzi.” 

Între timp, în 22 aprilie 2021, Primarul General anunță pe pagina sa de Facebook lansarea unei noi rute de troleibuz care leagă Buiucani de Botanica, care va circula pe str. Albișoara și va evita str. Creangă. Totul pare bine, doar că în realitate, această rută a pornit abia în 30 iunie, adică 2 luni mai târziu decât a fost anunțată și cu 4 luni mai târziu decât au început lucrările de reparație a străzii Creangă.

Cum trebuie să se întâmple acest proces de șantier pentru a fi unul uman

Siguranța, confortul și respectul locuitorilor și locuitoarelor sunt prioritare.

În primul rând, conducerea Primăriei, Direcțiile și Întreprinderile Municipale vizate, trebuie să înțeleagă și decidă că sunt prioritare siguranța și confortul locuitorilor acestui oraș, adică a contribuabililor, a celor care platesc taxe, impozite, care umplu cu viață și asigură funcționarea acestui oraș. Ulterior, șantierul trebuie securizat pentru a siguranța locuitorilor, conform normelor în vigoare. Traseele alternative nu trebuie sa fie mai lungi sau mai scumpe decât cele pe care le înlocuiesc. Dacă până la reparație de la Alba iulia se ajungea în Centru cu 2 lei în 30 min, acum exact același lucru trebuie să se întâmple. 

Comunicare eficientă – informațiile trebuie să ajungă la fiecare.

Trebuie demarat un plan bun de comunicare a următoarelor schimbări și anunțate toate traseele rutiere, de transport public și pietonale care vor fi temporar închise. Trebuie la fel anunțat termenul exact cât vor sta suspendate și enumerate traseele alternative. Aceste mesaje trebuie diseminate masiv pe toate căile de comunicare: TV, radio, afișe în stații, policlinici, poștă, pe verso facturilor de utilități care fiecare persoana le primește acasă și pe rețelele sociale.

Transparență – care va fi rezultatul final și cum va fi îmbunătățită strada.

Prezentarea proiectului de reparație a străzii Ion Creangă a avut loc în sala CMC în 22 octombrie 2020, dar acesta nu poate fi găsit nicăieri online pentru a fi vizualizat. Respectiv, nu cunoaștem cum va arăta rezultatul final și înțelege ce ne așteaptă. Nu cunoaștem dacă vor fi amenajate mai multe treceri de pietoni, piste pentru transport alternativ, benzi dedicate pentru transport public, etc. Este neapărată publicarea proiectului, inclusiv conform legislației. Mai mult, în asemenea situații sunt necesare și discuții publice, în caz că locuitorii au anumite propuneri.

Solidaritate din partea autorităților publice locale.

Așa cum au cerut mai multe persoane revoltate pe rețelele sociale, Primarul General și conducătorii direcțiilor și întreprinderilor municipale vizate ar trebui să renunțe cât mai des la transportul personal și să meargă la serviciu/spre casă cu transportul public. Doar așa, aceștia vor simți pe pielea lor dacă cetățenii se chinuie să ajungă la job sau este o inconveniență acceptabilă.

Sperăm că Primarul General, Direcțiile și Întreprinderile Municipale vizate își vor face concluziile de rigoare și vor începe un management îndreptat spre respectul, securitatea și confortul cetățenilor/elor orașului Chișinău. Adică a persoanelor care o dată la 4 ani merg la vot, iar în rest, zi de zi achită taxe și impozite în bugetul local.

Întreaga poveste cu cuvinte necenzurate pline de revoltă, poate fi consultată aici: https://youtu.be/752yIqZJTzQ

Articol de autoarea invitată, Constanța Dohotaru