7 ani de vot electronic… pe hârtie
În anul 2016, Consiliului Municipal Chișinău a decis să treacă la votul electronic. Decizia a fost votată, tenderul desfășurat, echipamentul procurat, chiar și testat de aleșii locali, însă aici procesul de implementare a votului electronic s-a stopat. Echipamentele procurate din banii publici servesc drept decor, iar ridicarea mâinii rămâne unica metodă prin care aleșii își exprimă votul în cadrul ședințelor. Deși, în cadrul campaniilor electorale a fost des menționată deblocarea procesului de votare electronică, după 7 ani de la achiziționarea echipamentelor și după 4 ani de la testarea acestuia, lucrurile au rămas încă la linia de start.
În continuare, vom prezenta o retrospectivă a realizărilor autorităților publice în lansarea votului electronic la o distanță de 7 ani. Astfel, ne vom referi la:
I. Parcursul votului electronic în Consiliul municipal Chișinău
II. Tendere, conflict de interese și peste un milion de lei cheltuiți
III. Promisiuni, replici și (re) amânarea votului electronic
IV. 7 ani de vot electronic „pe hârtie”
V. Considerații finale și recomandări pentru aleșii locali și naționali
Votul electronic este un instrument necesar și eficient în procesul de transparentizare a activității consilierilor locali. În funcție de metoda selectată, fie prin utilizarea cartelei, fie a unui buton specializat, fiecare consilier poate să-și exprime poziția vizavi de un proiect și să voteze „pro”, „contra” sau „abținere”. Rezultatele votării sunt afișate pe ecran. Dacă consilierii nu sunt prezenți în sală, votul nu poate fi exprimat.
Implementarea votului electronic este o necesitate pentru sporirea gradului de responsabilitate individuală a consilierilor municipali. În activitatea sa, aleșii locali, sunt o punte dintre cetățeni și executiv. Consiliul municipal Chișinău (CMC) decide direcțiile strategice de dezvoltare, identifică soluții la problemele cetățenilor, aprobă regulamentele pentru buna funcționare a orașului și alte decizii administrative. De asemenea, consilierii pot înainta proiecte de decizii, solicitări de informații și explicații de la funcționarii din cadrul structurilor primăriei.
Practica de a vota direct prin ridicarea mâinii creează un șir de provocări în numărarea corectă a voturilor exprimate de fiecare consilier separat. Votul întregii fracțiuni este exprimat de lider, iar depistarea unui conflict de interese real, este practic imposibilă. Votul electronic mai înseamnă: vot transparent, eliminarea obiecțiilor la numărarea voturilor, responsabilizarea consilierilor, posibilitatea de a include în procesele verbale voturile fiecărui consilier, fluidizarea procesului de votare, evitarea erorilor și colectarea imediată a răspunsurilor.
Parcursul votului electronic în Consiliul municipal Chișinău
Consiliul Municipal Chișinău a votat în primăvara anului 2016 introducerea votului electronic și transmiterea online a ședințelor comisiilor de specialitate. Unul dintre subpunctele deciziei aprobate de consilieri prevedea că, începând cu 1 iulie 2016 (!), votarea în cadrul ședințelor Consiliului Municipal se va efectua cu utilizarea instrumentelor electronice de înregistrare a prezenței consilierilor la ședințe și de numărare a voturilor.
După cum e indicat în nota informativă a deciziei CMC, drept punct de reper pentru decizia Consiliului Municipal din Chișinău au servit orașele București și Timișoara, care au fost printre primele care au testat și implementat votarea electronică. În România, votarea electronică ca element juridico-legal se regăsește în Ghidul Consilierului Local și Județean și Codul Administrativ, secțiunea Consiliul Local. În Cod este prevăzut că, în cadrul ședințelor consiliului local, poate fi utilizat votul deschis (prin ridicarea mâinii, la apel nominal al președintelui de ședință, ori electronic).
Consiliul Județean Bihor utilizează ca votul electronic prin butoane – o procedură accesibilă și ieftină. În contextul pandemic, și Consiliul Județean din Alba Iulia a trecut la utilizarea votului electronic. În procesele verbale întocmite în urma ședințelor putem observa numele și prenumele fiecărui consilier și ce proiecte a votat.
Votul electronic nu este o noutate nici pentru Republica Moldova. Sistemul electronic de numărare a voturilor este utilizat în Parlamentul Republicii Moldova. Această metodă asigură corectitudinea numărării voturilor și responsabilizarea deputaților. Astfel, fiecare cetățean poate urmări activitatea deputaților, participarea lor la ședințe, interesele și poziția individuală vizavi de orice proiect.
Tendere, conflict de interese și peste un milion de lei cheltuiți
Odată cu adoptarea deciziei de către Consiliul municipal a fost creată și Comisia responsabilă de vot electronic și transmisiunile online. Ulterior, pe 26 august 2016 a fost demarat concursul de tender pentru 3 loturi:
lotul nr.1 – sistem de votare electronic;
lotul nr. 2 – sistem de video streaming;
lotul nr. 3 – soluția de streaming pentru comisii.
În cadrul primei etape a concursului, toate trei companii care și-au depus ofertele nu aveau tot pachetul de documente, de aceea, tenderul a fost extins. În cadrul concursului repetat au fost înregistrare și analizate 4 oferte din partea companiilor „VEC” SRL, „Netlink Grup” SRL, „IT LAB Grup” SRL și „Daac System Integrator” SRL.
În urma solicitărilor noastre de informații, am depistat că în procesul verbal al grupului de lucru cu privire la evaluarea ofertelor, comisia a constatat că ofertele depuse de „VEC” SRL și „Netlink Grup” SRL nu au tot setul de documente, pe când ofertele „IT LAB Grup” SRL și „Daac System Integrator” SRL corespund din punct de vedere tehnic cerințelor din caietul de sarcini.
Suma alocată în buget pentru achiziție era de 1 400 000 de lei, pe când suma totală necesară pentru a achiziționa sistemul de vot electronic (loturile 1-3) era de 1 656 906 lei. În cadrul ședinței din 12 decembrie 2016, Grupul de lucru pentru achiziții a Primăriei și Comisia de supraveghere a procesului de introducere a votului electronic și transmiterii online a ședințelor au decis să renunțe la lotul nr. 2 și să procure sistemul de vot electronic în sumă de 835 555 lei de la compania „Daac System Integrator” SRL și soluția de streaming pentru comisii în sumă de 385 796 lei de la „IT LAB Grup” SRL.
Suplimentar, au mai fost cheltuite încă 137 000 de lei pentru instalarea utilajului, astfel, numai pentru sistemul de vot electronic au fost cheltuite circa 1 221 351 lei din bugetul public.
Achiziția a fost realizată fără impedimente din partea consiliului municipal, chiar dacă, la mijlocul acestui concurs se afla un conflict de interese nedeclarat. În investigația realizată de Ziarul de Gardă este prezentată succint informația despre achiziția echipamentului. Compania „Daac System Integrator” SRL aparține holdingului „DAAC Hermes”, în care unul dintre consilierii de atunci ai Partidului Comuniștilor din Republica Moldova, Vasile Chirtoca, deținea 50% din acțiuni. La solicitarea ZDG, Președintele Comisiei de Supraveghere a procesului de introducere a votului electronic, consilierul municipal din partea PPEM, Victor Lutenco, a declarat că nu poate spune sigur dacă compania a fost favorizată, iar Vasile Chirtoacă susținea că nu era la curent că firma va participa la proces și nu are nici o atribuție.
Conflictul de interese a fost ignorat, iar echipamentul procurat în conformitate cu decizia Grupului de lucru și a Comisiei. Totuși, procurarea echipamentului necesar nu s-a soldat cu introducerea votului electronic în CMC. La solicitările echipei Primăria Mea, primăria invoca că nu dispune de tot echipamentul necesar. Astfel, voturile consilierilor municipali au continuat să fie exprimate prin ridicarea mâinii încă pentru 3 ani.
Promisiuni, replici și (re) amânarea votului electronic
După 3 ani de la achiziționarea echipamentului, la data de 19 decembrie 2019, consilierii au testat în sfârșit votarea electronică. Aleșii locali au primit câte o cartelă, care trebuia să fie introdusă în dispozitivele instalate la masă, pentru a confirma prezența la ședință și a vota apăsând unul dintre butoanele: verde – pro, roșu – contra, galben – abținere. Imediat după aceasta, votul electronic și ședințele consiliului municipal au pornit-o pe căi diferite. Primarul municipiului Chișinău, Ion Ceban, a declarat că votul electronic va începe a fi folosit din anul viitor (2020) pentru că era necesar de definitivat Regulamentul cu privire la utilizarea votului electronic.
În martie 2020, văzând că votul electronic se lasă așteptat, consilierii au cerut explicații din partea primarului, în cadrul ședinței Consiliului municipal. Secretarul consiliului, Adrian Talmaci, a răspuns că sistemul este funcțional, dar implementarea votului nu ar fi posibilă din cauza legislației Republicii Moldova, care nu prevede votarea electronică. Deși achiziționare votului a început încă în 2016, administrația a început să vorbească despre legislația în vigoare abia la o distanță de 4 ani.
Ca răspuns la solicitările de informații și reproșurile consilierilor, executivul primăriei a menționat că va solicita Parlamentului și Guvernului să introducă în legea cu privire la statutul municipiului Chișinău o normă cu privire la implementarea votului electronic.
În aprilie 2020, deputații Partidului Acțiune și Solidaritate Radu Marian și Veronica Roșca, au înaintat inițiativa legislativă nr. 164, care prevedea modificarea art. 16 și art. 19 din Legea privind Administrația Publică Locală și art. 7 și art. 10 din Legea privind statutul municipiului Chișinău. Modificarea ar fi înlăturat impedimentele din legislație și ar fi permis implementarea votului electronic. Proiectul de lege a fost însă retras din prima lectură. Conform deputatului Partidului Acțiune și Solidaritate, Victor Spînu, proiectul a fost restras din motiv că necesita a fi îmbunătățit. Între timp, a fost pregătit un nou proiect de amendare a legislației aferente APL care va fi înregistrat în scurt timp și propus spre consultări publice.
La 23 iulie 2020, Platforma Demnitate și Adevăr a declarat în timpul ședinței Consiliului Municipal că lucrează la un proiect privind introducerea votului electronic în cadrul Consiliului Municipal prin eliminarea vidului legislativ. Cu toate acestea, niciun proiect nu a fost prezentat și propus spre votare consilierilor. La solicitările noastre de a obține o informație despre această inițiativă, înaintate către Platforma Demnitate și Adevăr din CMC, nu am primit niciun răspuns.
ACTUALIZARE! La data de 21 iunie 2023, înainte de alegerile locale generale, un nou proiect de lege sa fie înregistrat în Parlament de către membrii fracțiunii PAS. În proiectul de lege nr. 195 se regăsește modalitatea și procedura de vot electronic în consiliile municipale, locale și raionale. După ce va fi inclus pe ordinea zi, proiectul va fi examinat și propus spre aprobare.
Conform autorilor, proiectul de lege va fi supus consultărilor publice. Puteți urmări informația accesand pagina parlament.md, și pagina primariamea.md, care va urmări implementarea sistemului de vot electronic.
Considerații finale și recomandări pentru aleșii locali și naționali
Au trecut 7 ani de când a fost propusă implementarea votului electronic în cadrul Consiliului Municipal Chișinău. Introducerea votului electronic în cadrul consiliului este o necesitate dictată de actualitățile în care ne aflăm. Cetățenii deleagă atribuțiile aleșilor locali prin exprimarea votului, iar votul electronic va permite locuitorilor să urmărească mai ușor și rapid activitatea acestora, astfel crescând gradul de responsabilitate a consilierilor, transparența în procesul de vot, evitarea conflictelor de interese și fluidizarea votării.
Fiecare locuitor al orașului are dreptul să-și cunoască consilierii, ce acțiuni aceștia întreprind, ce proiecte votează și pe cine ei au ales să le reprezinte interesele.
Ca locuitorii să nu mai aștepte alți 7 ani implementarea votului electronic, autoritățile trebuie să pună prioritate pe realizarea următoarele acțiuni:
1. Amendarea Legii privind administrația publică locală și Legea privind statutul municipiului Chișinău cu prevederi ce vizează utilizarea votului electronic ca metodă alternativă de vot;
2. Modificarea Regulamentului de funcționare a Consiliului Municipal Chișinău în concordanță cu noile prevederi;
3. Crearea unui regulament de utilizare a votului electronic în cadrul consiliului municipal;
4. Cooperarea și folosirea dialogului constructiv între consilierii municipali pentru deblocarea votului electronic.
După 7 ani de implementare a votului electronic pe hârtie în cadrul Consiliului Municipal și peste un milion de lei cheltuiți din bugetul public, ne dorim ca transparența și responsabilitatea individuală să nu fie doar lozinci electorale. Efortul comun pe care îl depunem pentru un oraș așa cum ne dorim, nu trebuie să fie unilateral. Doar prin transparență și dialog se poate construi încrederea între cetățeni și aleșii locali, astfel ca aceștia să colaboreze și să identifice împreună soluții la problemele prioritare pentru locuitori. Doar atunci când cetățenii știu cu ce se ocupă cei pe care i-au ales să le reprezinte interesele și care sunt rezultatele activității lor, pot aprecia și decide acordarea sau neacordarea votului pentru următorul mandat.