Cum protejăm patrimoniul și reformăm CNMI-ul

Construcțiile haotice, care încalcă normele legale și ale bunului-simț, domină centrul istoric al capitalei. Acestea înseamnă ambuteiaje, poluare, povară asupra infrastructurii rutiere și sociale. Mai grav, multe dintre ele se fac din contul monumentelor istorice naționale și locale sau în zone protejate. Cei care ar trebui să protejeze aceste spații și să le valorifice, la moment, sunt cei care votează pentru distrugerea lor și dezvoltă proiecte pentru profit. Peste 600 de persoane au cerut demisia membrilor Consiliului Național al Monumentelor Istorice (CNMI), de pe lângă deja Ministerul Culturii. Aceasta a devenit și o prioritate pentru Guvernul Gavriliță. Am discutat cu arhitecți și foști membri ai CNMI despre reformele necesare. Aceștia au menționat despre transparentizarea procesului decizional, modul de selectare al membrilor și alte modificări. Totuși, protecția monumentelor nu ține doar de Consiliu sau Minister, ci trebuie să fie un efort dintre Parlament, Guvern și, desigur, autoritatea publică locală. 


Chișinăul istoric care dispare 

Monumentele istorice sunt valoroase pentru fiecare oraș. Ele creează un simț de comunitate, de apartenență, ne învață ce s-a întâmplat și cine a locuit în spațiul nostru, păstrează diversitatea arhitecturală, atrag turiști și investiții. Pe lângă aceste funcții esențiale, păstrarea clădirilor vechi, mai înseamnă și mai puțină poluare prin demolări sau extrageri de materiale pentru noi construcții. Desigur, orice oraș trebuie să se dezvolte și să ofere arhitecților spațiu de inovație, însă cu respect și grijă față de patrimoniu. Chișinăul are sute de monumente istorice de categorie națională și locală. Totuși, deseori ne vine greu să numim mai multe clădiri sau să le cunoaștem istoria. Mulți ani, acestea au fost distruse fără nicio responsabilitate sau penalizare publică. De exemplu, în perioada 1993-2006 au fost distruse 44 de monumente; în perioada 2006-2012 – 36. Pe lângă aceasta, se fac sute de intervenții ilegale atât asupra clădirilor cu statut de monument, cât și a zonelor protejate. Iar multe dintre construcțiile noi, deja ne-au obișnuit cu încadrarea absurdă pe care o vedem la tot pasul în centrul istoric. 

Controversata construcție pe scheletul conacului Râșcanu-Derojinschi, aritectul fiind Victor Grozavu, actual membru CNMI
Controversata construcție pe scheletul conacului Râșcanu-Derojinschi, aritectul fiind Victor Grozavu, actual membru CNMI


Acest haos este cauzat de mai mulți factori:

De ordin legal: în Planul Urbanistic General nu este reglementat centrul istoric; Regulamentul Local de Urbanism nu se aplică pentru zona Centru, la fel încă nu avem un Plan Urbanistic Zonal pentru regiune. Pe lângă alte legi și regulamente care ar trebui îmbunătățite și ajustate.

Din cauza corupției, de-a lungul timpului funcționari publici au pus semnătura, fără de rușine și fără a fi trași la răspundere pe o varietate de proiecte, iar când aceștia retrăgeau autorizațiile apăreau instanțele de judecată, la fel de corupte, care permiteau construcția. Era o schemă bine-cunoscută, în care, autoritățile eliberau autorizația, dacă opinia publică critica, retrăgeau autorizația, apoi compania câștiga în instanță, iar autoritățile strângeau din umeri. 

 

Documentul care atesta desființarea clădirii din str. Pârcălab și care a condus la mai multe proteste pentru apărarea patromoniului construit
Documentul care atesta desființarea clădirii din str. Pârcălab și care a condus la mai multe proteste pentru apărarea patromoniului construit

 

De ordin politic: administrațiile naționale și locale nu aveau ca prioritate protejarea patrimoniului.

Lipsa de experiență civică a cetățenilor: abia de câțiva ani, locuitorii orașului au început a revendica constant și uneori instituționalizat drepturile asupra acestor clădiri sau spații. Unul din cele mai răsunătoare, care a și scos în evidență problema patrimoniului, a funcționarilor corupți și a motivat oamenii să își apere valorile în stradă, a fost cazul demolării primei Poște a Moldovei, din str. Pârcălab 71. 


Peste 600 de persoane cer demisia membrilor Consiliului Național al Monumentelor 

Câteva asociații specializate în urbanism și patrimoniu au inițiat o petiție prin care solicită autorităților demisia componenței Consiliului Național al Monumentelor Istorice,  neaprobarea avizelor emise de Consiliu și revocarea ordinului prin care a fost numită actuala componență a Consiliului. 

CNMI are rolul de a proteja monumentele istorice și funcționează pe lângă Ministerul Culturii. Acesta apare atunci când este nevoie de conservarea, consolidarea, restaurarea, reabilitarea imobilelor cu statut de monument protejat de categorie națională și în zonele lor de protecție. Consiliul mai avizează secțiuni din planurile urbanistice generale, zonale sau de detaliu, când se referă la monumente istorice, examinează strategiile naționale din domeniu, propune monumente pentru a a fi incluse în Lista patrimoniului cultural şi natural mondial, printre alte atribuții desfășurate în regulamentul de funcționare.

Activiștii relevă două motive pentru acest demers: pe de o parte este vorba de proiecte avizate în centrul istoric care ridică o serie de suspiciuni, pe de altă parte, este vorba și de numirea controversată a unei noi componențe în ianuarie acest an. Petiția scrie că sunt mai multe blocuri cu nouă etaje au fost aprobate, inclusiv prin demolarea clădirilor existente. Mai mult, sunt și clădiri cu 10, 11, 15 sau 16 etaje în centrul istoric. Aceștia menționează că asta va conduce la pierderea unui număr considerabil din patrimoniul construit, aglomerarea zonei, pierderea identității locale, schimbarea imaginii urbane, utilizarea spațiului urban pentru parcări (blocurile noi construite nu pot asigura numărul de parcări necesar pentru locatarii săi), lipsa spațiilor verzi și congestionarea traficului.
Despre felul cum au fost numiți noii membri și numele care ridică semne de întrebare, am scris anterior, inclusiv despre încălcările de procedură și de cei trei membri noi sunt controversați: Iurie Povar, care a proiectat mai multe clădiri în zonă istorică, cu mai multe încălcări; Ion Ștefăniță care dintr-un apărător al patrimoniului a trecut mai degrabă de partea „dezvoltatorilor”, anume el oferind votul decisiv în cadrul CNMI asupra proiectului de construcție a centrului socio-cultural în locul Cafenelei „Guguță” și Victor Grozavu, arhitect și feciorul fostului viceprimar Nistor Grozavu, ale cărui proiecte includ clădirea multietajată din intersecția străzii București cu Vlaicu Pârcălab sau cele din str-la Teatrului, construite la fel din contul monumentelor istorice. 

Insistența activiștilor nu a rămas fără de răspuns, „Modificarea componenței și regulamentului de activitate a Consiliului Național al Monumentelor Istorice pentru a asigura activitatea transparentă și eficientă a acestuia” fiind regăsită și în programul de guvernare al prim-ministrei Natalia Gavriliță. 

 

Schimbarea CNMI: membri cu verticalitate și mai multă transparență 

Am discutat cu câțiva foști membri CNMI, pentru a vedea ce alte lucruri pot fi modificate în funcționarea acestei instituții. Ion Budeci, fost membru CNMI, arhitect de meserie cu studii efectuate peste hotare în domeniul patrimoniului, ne-a spus că este necesar de a revizui regulamentul și de a aduce membri integri și cu verticalitate. Pe lângă aceasta, el consideră că pe „ordinea de zi deseori sunt incluse unele proiecte-caricaturi, elaborate de arhitecți  prost pregătiți în domeniu”. De multe ori, acestea sunt votate pozitiv. Budeci consideră că „dacă s-ar forma o comisie care  ar include și  membri internaționali pentru re-atestarea arhitecților care posedă categoria A4, profesioniști rămân doar 5% din 100%”, care ar putea proiecta pentru intervenții asupra monumentelor. Plata pentru activitatea membrilor CNMI la fel este mică și ar trebui să fie măcar de 3000 de lei per ședință. 

Lipsa transparenței a fost o altă problemă menționată de Budeci, la fel și de o altă fostă membri a CNMI, Dumitrița Efremov, arhitectă și fondatoare a A.O. UrbanLab Chișinău. Aceasta spune că, în prezent, este destul de dificilă monitorizarea activității și corectitudinii deciziilor consiliului. Soluția este în digitalizare și transparentizare. „Agenda ședințelor ar trebui publicată din timp pe site-ul Ministerului, cu toate proiectele ce urmează a fi examinate. La fel, trebuie publicate procesele-verbale ale ședințelor. Accesul persoanelor interesate la ședințe ar trebui asigurat. În prezent, legea prevede aceasta, însă de facto nu se întâmplă.” Arhitecta spune că cea mai simplă soluție ar fi transmisiunea live a ședinței, care „pe de o parte ar asigura corectitudinea deciziilor, pe de altă parte ar proteja membrii CNMI de eventuale presiuni.” 

Dumitrița Efremov vede o problemă în calitatea membrilor actuali ai CNMI, dintre care unii „nu au nici cunoștințe teoretice, nici experiență practică despre principiile de protejare și restaurare. Dimpotrivă, avem membri care au ca activitate de bază dezvoltarea imobiliară, care adesea este în detrimentul protejării patrimoniului cultural imobil, mai ales în zonele istorice ale orașelor.” Soluția pe care ea o vede este selectarea membrilor în bază de CV, care să demonstreze nivelul profesional al specialistului. Selecția ar trebui să se refere și la integritatea profesională a specialistului respectiv. De exemplu, dacă în trecut a participat sau a favorizat acțiuni în detrimentul patrimoniului (vot pozitiv pentru un proiect controversat, autor al unui proiect controversat sau rudă cu un astfel de arhitect, tentative de mituire sau presiune, etc), persoana respectivă ar trebui exclusă din consiliu. Ar trebui atrasă atenția la posibile conflicte de interes, în mod ideal, membrii ar trebui să aibă o atitudine neutră față de orice proiect prezentat spre aprobare.

Tot ea menționează și un alt aspect, și anume că un Plan Urbanistic Zonal ar putea reglementa modul de construire în zonele istorice: „Părerea mea (strict subiectivă) este că un document precum PUZ centru nu poate reglementa eficient construcțiile în centrul istoric al Chișinăului, de exemplu, întrucât acesta este un document ce reglementează în principiu modul de folosință a terenurilor. Un PUZ nu poate avea prescripții despre designul, materialele, formele arhitecturale și tehnicile de construire sau intervenție, ci ar trebui să se sprijine pe niște regulamente de rang superior, pe care ar trebui să le elaboreze Ministerul Culturii.” Pe lângă modificările necesare a fi aduse Legii Ocrotirii Monumentelor și Regulamentului CNMI, sunt necesare acele ghiduri/regulamente specifice fiecărui tip de intervenție în zonele istorice și la monumente.

 

Totuși, de patrimoniu nu se ocupă doar Consiliul 

Consiliul apare atunci când sunt necesare anumite intervenții asupra monumentelor sau zonelor protejate, responsabilitatea pentru păstrarea, promovarea și valorificarea patrimoniului însă este realizată și de Parlament, de consiliile raionale, municipale, orăşeneşti şi comunale şi, preşedinţii raioanelor şi primari. Parlamentul face politici, aprobă registrul monumentelor și aprobă programului de stat privind ocrotirea, conservarea şi restaurarea monumentelor și finanțează acest program. Guvernul întocmește registrul monumentelor, programul de stat pentru ocrotirea și restaurarea monumentelor și finanțarea acestui program. Iar consiliile raionale și locale au grijă de monumentele locale. Articolul 15 din Legea privind ocrotirea monumentelor mai spune că:

„Controlul asupra măsurilor de protecţie a monumentelor, soluţionarea problemelor ce ţin de măsurile respective revine Guvernului, preşedinţilor raioanelor şi primarilor.”

Sergius Ciocanu, doctor în arhitectură, a declarat că atunci când se spune că CNMI este de vină, se atinge doar o fațetă a problemei. Arhitectul accentuează că, în primul rând Ministerul are responsabilitatea, conform propriului regulament de organizare și funcționare și conform atribuțiilor delegate de Guvern, să formuleze și să implementeze politica statului în domeniul protejării patrimoniului cultural. CNMI este un organism care, ca și în alte țări ale lumii, nu are personalitate juridică, având sarcina de a ajuta ministerul să adopte decizii pe problema corespunderii/necorespunderii propunerilor de intervenții la bunurile cu statut de monument rigorilor internațional recunoscute în acest domeniu. Iar orice decizie formulată de Consiliu capătă putere juridică, doar dacă este asumată de Minister, prin aprobarea, semnarea și ștampilarea acestei decizii: „Problema nu este doar în membri, care ar trebui, cum este și normal, să aibă competențe profesionale în domeniu. Deoarece ei nu apar în Consiliu de la sine. Ei sunt selectați de Minister. Respectiv, Ministerul este cel care poartă răspunderea dacă hotărăște să-și calce în picioare atribuțiile funcționale și să promoveze decizii arbitrare, care distrug monumentele istorice.”

Sergius Ciocanu spune că trebuie să fie schimbată și optica Guvernului pe problema patrimoniului cultural. Și nu doar a Guvernului. El a menționat și importantele atribuții ale administrației publice locale în implementarea la nivel local a politicilor pe domeniu adoptate la nivelul statului, dar care sub varii pretexte se eschiveaza a face acest lucru.

 

Concluzie

Schimbarea membrilor Consiliului Național al Monumentelor și modificarea regulamentului ar aduce mai multă transparență, astfel încât să știm ce se votează și cum sunt măsuri urgente pentru noua guvernare. În același timp, protejarea patrimoniului trebuie să devină o prioritare a tuturor instituțiilor, nu doar a Guvernului, inclusiv administrația publică locală trebuie să își asume un rol activ în oprirea distrugerii monumentelor și zonelor istorice, motivarea celor care doresc să reabiliteze clădirile conform normelor și promovarea și valorificarea acestui patrimoniu. 

Autoare: Vlada Ciobanu

 

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Subscrie

Scrie o petiție

Contacte

Adresa postala:

MD-2012 Chisinau

str. Sciusev 101

E-mail:

echipa@primariamea.md