Cum ajung orașele la „Zero Deșeuri”?

În ultimele decenii, tot mai multe orașe și-au pus ținta de „zero deșeuri”. Fiecare din ele își ajustează politicile la realitățile locale: unii lasă managementul deșeurilor în sarcina companiilor publice, alții conclucrează cu cele private, iar în America de Sud întâlnim cooperativele de reciclori informali. Am scris despre experiența „zero deșeuri” din Ljubljana, San Francisco și Buenos Aires. 

 

„Zero deșeuri” este un set de principii menit să prevină producerea gunoiului, în primul rând, dar și să nu existe deșeuri depozitate la gunoiște sau incinerate. Nu este un concept nou. Autoritățile publice locale din San Francisco și-au pus această țintă încă din 2002. De atunci, alte orașe de pe toate continentele au continuat să facă același lucru.

Ljubljana – colectarea din ușă în ușă a reciclabilelor 

Orice căutare online despre zero deșeuri sau despre un management eficient al deșeurilor ne va duce la exemplul capitalei Sloveniei – Ljubljana. În doar zece ani, Slovenia a devenit una din campioanele Uniunii Europene la capitolul dezvoltare sustenabilă. Ljubljana a redus cantitatea de deșeuri depozitate cu 59%, iar, în 2016, a câștigat titlul de cea mai verde capitală europeană. O parte din succes este atribuit companiei publice Voka Snaga. În 2012, compania a înlăturat din stradă containerele pentru hârtie și ambalaje și a început să le colecteze din ușă în ușă. În câteva luni, cantitatea de reciclabile a crescut de trei ori, iar cantitatea de gunoi a scăzut la 29%. Apoi, Voka Snaga a făcut un alt pas îndrăzneț: a început să evacueze gunoiul menajer mai rar decât colectau reciclabilele și compostabilele. Aceasta a provocat revolta locuitorilor, pentru că coșurile de gunoi se umpleau mai repede decât Snaga le evacua. Compania a comunicat constant și a explicat necesitatea sortării. 

Mai mult, gospodăriile au economisit bani, plătind cu 50 de euro pe an mai puțin pentru gestionarea deșeurilor, comparativ cu restul țării. În 2013, Voka Snaga a lansat o campanie prin care încurajează locuitorii să reutilizeze lucrurile în loc să cumpere altele noi. 

Sursa: https://zerowasteworld.org/how-does-it-work/
Sursa: https://zerowasteworld.org/how-does-it-work/

 

San Francisco – compania oferă servicii; orașul stabilește tarife 

În 2002, San Francisco și-a propus ca, până în 2010, 75% din deșeuri să nu mai ajungă la gunoiște; iar până în 2020, orașul să devină Zero Deșeuri. În anul următor a fost elaborat un Cod de Mediu, iar, în 2009, apare o decizie prin care reciclarea și compostarea devin obligatorii. San Francisco a implementat programul inovator „Fantastic Three”  care presupune trei tipuri de sortare  a gunoiului: reciclabile, compostabile (resturile de hrană, hârtia murdară cu alimente și altele) și restul deșeurilor. În 2012, 80% din deșeuri deja nu mai ajungeau la gunoiște – cea mai mare rată din SUA. 

Pentru a asigura toate aceste servicii, San Francisco colaborează cu compania privată Recology, Inc. în baza unei ordonanțe unice pe termen lung. De-a lungul timpului, Recology a devenit colectorul exclusiv de materiale aruncate. Orașul oferă supraveghere, cercetare și informare, stabilește și aprobă tarifele; în timp ce furnizorul de servicii dezvoltă infrastructura, asigură colectarea, procesarea și raportarea. 

Agenția Statelor Unite pentru Protecția Mediului spune că unul din avantajele orașului este o conducere puternică și expertiza personalului care au elaborat inițiative politice inovatoare, inclusiv: ordonanțe care stipulează reciclare și compostare obligatorii, interzicerea pungilor de plastic și plata pentru pungile de la livrare, folosirea articolelelor compostabile sau reciclabile pentru servirea alimentelor, interzicerea spumei de polistiren, taxa pentru mucul de țigară și programe ample de informare.

 

Buenos Aires – cooperative de reciclatori informali 

După aproape două decenii de negocieri cu autoritățile, în 2002, reciclatori informali din capitala Argentinei au fost recunoscuți ca prestatori de servicii publice. În multe din țările Americii de Sud, colectarea deșeurilor era o activitate neoficială, deseori transmisă din generație în generație. În timp, au început conflicte între aceștia și autorități, pentru că nu era clar cui aparține gunoiul până la urmă și de către cine trebuie să fie valorificat.  

Reciclatorii informali, cunoscuți și cu numele de „cartoneros”, s-au organizat în 12 cooperative. Au primit acreditare și uniforme. Astăzi, aceștia sunt contractați de administrația publică locală și merg din ușă în ușă să colecteze reciclabilele. 

Fiecare din ei are o pungă mare cu un număr, o rută și numele reciclatorului. Kilogramele colectate sunt înregistrate și se transformă într-un salariu lunar. Cooperativa a dezvoltat și o aplicație prin care monitorizează cantitatea de deșeuri colectată. Una din fabricile de sortare este de asemenea administrată de o cooperativă, ajutată de autorități și cu asistență tehnică din partea unei companii. Mulți reciclatori însă nu sunt parte încă din aceste cooperative, respectiv, sunt eforturi constante de a-i include și pe ei în acest sistem care le garantează anumite drepturi. 

Totuși, această cooperare poate însemna și un statut ambiguu al lucrătorilor și, mai ales, înseamnă că autoritățile pot plăti pentru un serviciu mai ieftin decât ar face-o către o companie și cu mai puține obligații decât în cazul unui contract de muncă tradițional. Oricum, cooperativele lucrează pentru a replica acest model și în alte orașe. 

Sursa foto: https://zerowasteworld.org/how-does-it-work/
Sursa foto: https://zerowasteworld.org/how-does-it-work/

***

Pare cam devreme să vorbim despre „zero deșeuri” în mun. Chișinău,  în timp ce sortăm dezordonat, reciclăm puțin, cheltuim mulți bani, iar curând poligonul de la Țînțăreni se va umple. Multe țări și orașe ale lumii și-au pus ținta de „zero deșeuri” și sunt tot mai aproape de ea. Varietatea localităților și diversitatea actorilor implicați în acest proces arată că e și vremea Chișinăul să adopte o viziune mai curajoasă. Pentru a citi detaliat despre situația deșeurilor municipale în Chișinău și măsurile autorităților, accesați acest link. 

Autoare: Vlada Ciobanu 

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Subscrie

Scrie o petiție

Contacte

Adresa postala:

MD-2012 Chisinau

str. Sciusev 101

E-mail:

echipa@primariamea.md