Ce se întâmplă cu vaccinarea anti-COVID în Chișinău?

Campania de vaccinare demarată la nivel național dă primele roade - scăderea ratei de infectare cu COVID-19. Cu toate acestea, numărul bolnavilor rămâne mare. În urma donațiilor de peste hotare, Moldova dispune de peste 600 mii doze de vaccin de AstraZeneca, Sputnik V, Pfizer, Sinopharm și CoronaVac. Totuși, rata de vaccinare este mică. Deși oficial încă nu a demarat etapa III de vaccinare, în care urmează să fie imunizată populația generală, pe rețelele de socializare apar postări despre cum oameni din această categorie deja se vaccinează. Explicăm cum decurge campania de vaccinare în țară și rezumăm detalii despre fiecare tip de vaccin disponibil în Moldova. 

Primarul solicită imunizarea populației generale

La 26 aprilie, primarul general a declarat că va solicita autorităților centrale începerea etapei a treia de imunizare în capitală. Conform acestuia, vaccinarea se desfășoară lent, deși există doze disponibile: „Vaccinurile stau la frigider nefolosite și acest lucru ne pare surprinzător, în timp ce în alte țări oamenii fac turism pentru a se imuniza.” Deși răspunsul oficial al Ministerului Sănătății, Muncii și Protecției Sociale încă nu a fost publicat, pe rețelele de socializare oamenii plasează fotografii și îndeamnă pe alții să telefoneze medicul de familie, pentru că ar există posibilitatea de a fi vaccinat. Totodată, Ninel Revenco - coordonatoarea campaniei de vaccinare la nivel național, a menționat că „nu am ajuns la cifra scontată, cum ar fi sute de mii de persoane vaccinate incluse în a doua etapă”, astfel încât demararea etapei III de vaccinare încă nu poate fi inițiată.

Până în prezent, în municipiu au fost vaccinate 42 650 persoane, în cadrul etapei I și II. Acestea sunt, în mare parte, angajați ai sistemului medical și de asistență primară, aproape 5 000 sunt angajați în sistemul educațional, câteva sute activează în transportul public municipal, iar restul aparțin sunt persoane de peste 60 de ani sau cu comorbidități și reprezentanți ai presei etc. 

Vaccinarea are loc în centrele sectoriale ale medicilor de familie și la Centrul Municipal de Vaccinare deschis pe str. Petru Rareș 18, în baza programărilor făcute de medicii de familie. 

De la 2 martie, odată cu începerea campaniei de imunizare, au fost administrate 139 505 de doze național, dintre care 124 505 de persoane cu prima doză, iar 15 000 cu ambele. 

Crește rata de vaccinare - scade rata de infectare

Vaccinarea a contribuit semnificativ la scăderea numărului de infectați zilnic, atât în rândul populației, cât și în cel al personalului din prima linie. La ședința primăriei din 19 aprilie, Șefa Direcției Generale  Sănătate și Asistență Socială, Tatiana Bucearschi, a menționat că rata de infectare în rândurile personalului medical a scăzut de aproape patru ori. Chiar și așa, cifrele rămân îngrijorătoare. Pe 28 aprilie, la nivel național erau 250 138 persoane care s-au infectat cu SARS-Cov-2, de la începutul pandemiei, dintre care 105 512 (42.18%) în mun. Chișinău. 5 780 de oameni au pierdut lupta cu virusul, dintre care 1 768 (30.58%) în capitală.

De unde vin vaccinurile?

În lipsa unui mecanism clar de procurare a vaccinurilor direct de la producător, Republica Moldova a beneficiat de ajutor de la parteneri. 

Infografic: Donațiile de vaccinuri oferite Republicii Moldova. Sursă: Primăria Mea

Per total, conform lui Igor Curov - vicedirector medical al Institutului de Medicină Urgentă, la moment, Moldova dispune de 613 000 de doze, care permit imunizarea a 10% din populația țării. Dintre acestea, 266 400 sunt AstraZeneca, 24 570 sunt Pfizer, 71 000 sunt Sputnik V, 152 000 sunt Sinopharm și 100 000 sunt CoronaVac. 

Despre vaccinuri și procesul de vaccinare

Vaccinarea are loc conform unei proceduri prestabilite. Pe lângă împărțirea oamenilor în etapele I (personal în prima linie), II (persoane cu risc sporit, angajați din sistemul educațional și al structurilor de menținere a ordinii publice) și III (populație generală), medicul de familie este cel care decide ordinea vaccinării. Acesta apelează la lista de pacienți pe care-i are în grijă și, în cazul în care pacientul dorește să se vaccineze, îl include în listă și face programarea pentru o zi și o oră anumită. Medicul de familie trebuie să programeze pacienții astfel încât să fie utilizate toate dozele de ser dintr-o fiolă, iar vaccinul să nu ajungă la gunoi. 

Este necesară și o pregătire înainte de imunizare. Experții recomandă limitarea sau evitarea consumului de alcool cu câteva zile înainte de vaccinare și câteva zile după aceasta.  Motivul e că acesta ar putea încetini capacitatea sistemului imun de a se învăța să lupte cu COVID-19, fiind prea ocupat să lupte cu toxinele băuturii alcoolice. De asemenea, doritorii de a se imuniza trebuie să fie conștienți de posibilitatea apariției unor efecte adverse, de intensitate diferită. Totuși acestea dispar în câteva zile de la vaccinare.  

Vaccinurile funcționează diferit, însă toate cele disponibile în Republica Moldova protejează cetățenii de formele grave ale bolii.

Infografic: Particularitățile vaccinurilor prezente în Republica Moldova. Sursă: Organizația Mondială a Sănătății (OMS). Elaborare: Primăria Mea

Vaccinurile Vaxzevria și Sputnik V utilizează tehnologia vectorului viral, prin care este modificat un simplu virus de răceală, astfel încât să includă și o componentă inofensivă a Sars-Cov-2. Diferența între aceste două vaccinuri însă, e că Vaxzevria utilizează același virus de răceală pentru ambele doze, pe când Sputnik V utilizează viruși de răceală diferiți pentru prima și a doua doză - motivând că astfel e posibilă obținerea unei imunități mai sporite și de lungă durată. 

Vaccinul Pfizer este un vaccin mesager ARN (mARN). Acest lucru presupune că o bucățică din codul genetic al virusului COVID-19 este inserat în celulele corpului gazdă și le „învață” să creeze proteinele virusului Sars-Cov-2 care se agață de celulele umane și cum să se lupte cu ele. Astfel, corpul uman este pregătit pentru o interacțiune viitoare cu COVID-19 și știe cum să lupte cu virusul. 

Vaccinurile Sinopharm și CoronaVac utilizează virusul inactiv - adică o versiune mai slăbită a virusului COVID-19, care nu se poate multiplica. Astfel, corpul uman interacționează direct cu virusul de COVID-19 și învață să-l doboare, fără să fie supus riscului de a dezvolta efecte depline cauzate de infectare. 

Cele mai comune efecte adverse post-vaccinare sunt: 

- Înroșire, durere sau roșeață în zona unde a fost introdusă seringa cu vaccin; 

- Dureri de cap sau de mușchi; 

- Dureri articulare; 

- Frisoane; 

- Vomă; 

- Oboseală; 

- Febră. 

În primele luni ale 2021, în presă au apărut informații precum că există riscul apariției trombozelor, după administrarea vaccinului Vaxzevria. Aceste efecte au fost observate în 79 persoane din cele peste 20 milioane vaccinate cu prima doză în Marea Britanie. Dintre acestea, 19 au decedat. Cheagurile de sânge au o incidență mai mare la tineri decât la persoanele mai în vârstă, motiv pentru care vaccinul este recomandat în special pentru administrarea la persoanele de peste 60 de ani. Cu toate acestea, Organizația Mondială a Sănătății spune că beneficiile depășesc riscurile, iar multe state, inclusiv România, continuă să vaccineze și pe cei cu vârsta cuprinsă între 18-30 ani. 

Medicii recomandă contactarea doctorilor în momentul apariției următoarelor efecte adverse, în particular după administrarea vaccinului Vaxzevria (AstraZeneca): 

- Dificultăți de respirație; 

- Dureri în piept; 

- Picioare/gambe umflate; 

- Dureri abdominale persistente; 

- Probleme neurologice severe și persistente, precum vedere încețoșată sau dureri de cap care durează câteva zile; 

- Apariția peteșiilor (mici pete roșii sub piele în zona administrării vaccinului). 

Echipa Primăria Mea vă îndeamnă în continuare să stați acasă pe cât de posibil, să evitați locurile aglomerate, să purtați masca pe gură și pe nas, atât în încăperi, cât și afară, să vă spălați pe mâini cu săpun cel puțin 30 de secunde, să vă dezinfectați mâinile și să vă vaccinați, atunci când vă vine rândul.

Autoare: Cristina Sîrbu