Ce se întâmplă cu benzile pentru transport public? 

Trei coridoare de benzi destinate transportului public vor apărea în municipiul Chișinău până la finele anului. Acestea vor face legătura între sectoarele Buiucani, Botanica și Râșcani. Traseele respective vor permite orășenilor care utilizează autobuzele, troleibuzele și transportul alternativ să se deplaseze mai rapid și sigur în oraș, fără a fi blocați de ambuteiajele orelor de vârf. 

Deși crearea benzilor era o prevedere a Strategiei de transport elaborată în 2013, s-a ajuns la implementarea acestora abia în 2020. Proiectul-pilot prin care a fost creată banda destinată transportului public pe str. Pușkin inițial a stârnit critici și a creat confuzii în rândul orășenilor. Totuși, deși mai există neconformități în implementare, majoritatea șoferilor respectă rolul lor, iar transportul comun circulă liber chiar în timpul ambuteiajelor.

Pașii făcuți înspre implementarea unei rețele de benzi destinate în tot orașul însă sunt mici. Din mai 2020 și până în prezent, doar trei astfel de benzi au fost create în tot municipiul. Mai mult, autoritățile nu par să se bazeze pe anumite date în alegerea străzilor pe care va fi creată infrastructura respectivă și nici să aibă o viziune de ansamblu pentru dezvoltarea ulterioară a acestora.

 

Noi benzi pentru transportul public în capitală 

În municipiul Chișinău, până la finele anului, ar putea apărea trei trasee de benzi destinate transportului în comun, numite și  „coridoare” pentru transportul public. Acestea vor permite unităților de transport să se deplaseze dintr-un sector în altul fără a depinde de ambuteiaje și respectând graficul de deplasare prestabilit. Benzile vor putea fi utilizate și de cei care folosesc mijloace alternative de transport – bicicletă, trotinetă etc, oferindu-le posibilitatea să se deplaseze mai liber și sigur în oraș. La moment, Direcția generală transport public și căi de comunicație este în proces de realizare a schițelor proiectelor de amenajare, ca ulterior acestea să fie coordonate cu poliția rutieră și să le implementeze până la începutul sezonului rece. Traseele propuse sunt: 

– Str. Calea Ieșilor – bd. Ștefan cel Mare și Sfânt – Podul Viaduct – bd. Dacia; 

– Str. Alba Iulia – str. I. Creangă – Podul Viaduct – bd. Dacia; 

– Bd. Mircea cel Bătrân – str. Bogdan Voievod – bd. Grigore Vieru – str. Mateevici (și înapoi). 

Inofgrafic: „Coridoarele” destinate transportului public în capitală. Sursă: Primăria Mea
Infografic: „Coridoarele” destinate transportului public în capitală. Sursă: Primăria Mea

Prima bandă destinată transportului public a fost amenajată pe str. Pușkin, urmată de str. Bănulescu-Bodoni și bd. Grigore Vieru. Încercarea inițială, amenajată în mai 2020, a stârnit critici și discuții aprinse. Unii șoferi au fost confuzi în privința aplicării marcajului în mai multe locuri, într-o modalitate care nu le-ar fi permis deplasarea pe diverse tronsoane de străzi. Alți orășeni au pus la îndoială eficacitatea benzilor, îngrijorându-se de faptul că majoritatea mașinile private se vor deplasa în continuare pe benzile respective. Totuși, la peste un an de la amenajarea benzii pe strada Pușkin, majoritatea șoferilor respectă scopul ei, iar transportul public circulă liber chiar în timpul ambuteiajelor.  

 

 

Benzi pentru transport public: reguli generale de utilizare

Benzile destinate transportului public și alternativ sunt create în conformitate cu reglementările Regulamentului Circulației Rutiere (RCR) și coordonate cu Poliția Rutieră. 

Indicatoarele rutiere și marcajele ce delimitează benzile rezervate transportului public. Sursă: RCR
Indicatoarele rutiere și marcajele ce delimitează benzile rezervate transportului public. Sursă: RCR

Rolul benzilor este de a prioritiza transportul public față de cel privat, astfel încât acesta să devină mai atractiv pentru orășeni și să-i încurajeze să se deplaseze cu autobuze sau troleibuze, în locul mașinilor personale. Conform fostului viceprimar pe mobilitate urbană și urbanism, Victor Chironda, sub direcția căruia au început a fi create benzile respective, pe acestea: 

– Este permisă intersectarea benzii pentru virarea la dreapta, intrare și ieșire din curți; 

– Este interzisă prin semnul „Oprire interzisă” (3.31) oprirea, staționarea sau parcarea pe banda destinată transportului comun; 

– Este interzisă, prin semnul „Oprire interzisă” (3.31), oprirea, staționarea sau parcarea pe banda de extremă stânga pe porțiunile unde carosabilul este îngust și staționarea ar putea împiedica traficul rutier; 

– Nu se permite oprirea pentru îmbarcarea/debarcarea pasagerilor din alte unități de transport decât cele publice, inclusiv taxiurilor.

Totodată, conform RCR, acolo unde linia galbenă este discontinuă, este permisă oprirea pe bandă de către alte vehicule decât cele pentru transportul public, pentru a îmbarca sau debarca pasageri.

Bandă rezervată transportului public pe str. Pușkin. Sursă: facebook.com/chironda.victor
Bandă rezervată transportului public pe str. Pușkin. Sursă: facebook.com/chironda.victor

 

Drumul lent spre transport public atractiv

Deplasarea în municipiul Chișinău a fost, și rămâne, anevoioasă. Transportul public învechit, și gestionat ineficient, încurajează cetățenii să procure mașini. Astfel, în ultimii ani, numărul de autovehicule în capitală a crescut vertiginos, iar infrastructura orașului, care nu a fost creată pentru un asemenea flux, abia mai face față. Mai mult, cu câte mașini în plus vin în capitală, cu atât mai multe ambuteiaje, probleme în găsirea locurilor de parcare și situații de accident se creează. 

Autoritățile municipale au avut tentative de ameliorare a situației. În anul 2013, acestea au aprobat Strategia de Transport a Municipiului Chișinău, un document ambițios care voia să modernizeze transportul public. Conform acesteia, calitatea și disponibilitatea transportului comun trebuia sporită, inclusiv prin crearea a trei benzi destinate acestuina în diverse zone ale orașului: 

– Str. Ion Creangă, în direcția Buiucani și, indirect, spre Vatra și Trușeni; 

– Bd. Grigore Vieru; 

– Bd. Iurii Gagarin și bd. Decebal, în direcția Botanica. 

Mai multe dintre prevederile strategiei nu au fost implementate, iar aceasta nu a fost actualizată. Abia în anul 2019, autoritățile municipale au intensificat eforturile pentru modernizarea transportului public în capitală. Atunci a început lucrul asupra Planului de mobilitate urbană, cu susținerea PNUD Moldova/Green City Lab – pentru elaborarea căruia autoritățile au lansat de curând procedura de achiziții publice. Tot în 2019, primăria a procurat 30 de unități noi de transport public. Procesul de renovare a Parcului Urban de Autobuze și de Troleibuze din Chișinău a luat amploare în perioada 2020-2021, fiind procurate 68 troleibuze și 158 de autobuze. Mai mult, în 2020, cu susținerea Băncii Europene pentru Reconstrucție și a Ministerului Finanțelor Austriac, a fost elaborat un document care cuprinde toate ideile pentru a dezvolta municipiul într-un mod prietenos orașului, inclusiv prin îmbunătățirea infrastructurii de transport public. Documentul – Planificare strategică: „Chișinău oraș verde”, prevedea crearea a trei coridoare destinate transportului public, incluzând concepte noi (sistem park&ride, noduri multimodale, inițiative de folosire în comun etc), cu implementarea până în 2023 și o investiție de peste 7 milioane de euro. Ulterior, în primăvara anului 2021, autoritățile au propus o strategie de dezvoltare a transportului alternativ, care includea și o rețea de benzi destinate transportului alternativ ce ar putea fi create în cadrul benzilor pentru transport public. Totuși, până în prezent, strategia nu a fost supusă votului în Consiliul local. Totodată, în iulie 2021, consilierii municipali au stabilit noi standarde pentru transportul public municipal. Printre prevederile acestora este și micșorarea întârzierilor în graficul unităților de transport, inclusiv prin implementarea traseelor de benzi destinate transportului public. 

Tot în luna iulie, viceprimarul Victor Chironda publica despre elaborarea unui plan de acțiuni pentru dezvoltarea benzilor destinate transportului public, incluzând câteva capturi de ecran dintr-un document. Totuși, acesta nu a inclus un link către sursa capturilor, iar pe pagina primăriei, a direcției, a organizației Green City Lab și UNDP Moldova nu am găsit planul respectiv.

Între timp, chiar și în condițiile în care transportul public continuă să fie ineficient, iar documentele ce ar trebui să modernizeze acest aspect fie sunt în elaborare, fie așteaptă să fie aprobate și implementate, numărul utilizatorilor de transport public crește. Conform unei cercetări Primăria Mea, dacă în 2017 fluxul anual de pasageri în troleibuze era de aproximativ 123 milioane de orășeni, în 2019 acesta a crescut cu 22 milioane, ajungându-se la peste 145 milioane anual. Și fluxul anual al utilizatorilor de autobuze, mijloc de transport mai puțin utilizat din cauza calității proaste și a rețelei subdezvoltate, a crescut. Astfel, de la circa 15 milioane în 2017, s-a ajuns la peste 17 milioane în 2019. 

 

Fluxul anual de pasageri în transportul public. Sursă: date.primariamea.md
Infografic: Fluxul anual de pasageri în transportul public. Sursă: date.primariamea.md

Creăm benzi, însă fără a anunța orășenii 

Strategiile se adună, însă autoritățile merg în continuare pe „achipuite”. Deși conform Planificării strategice – Chișinău oraș verde, definitivarea traseelor pentru benzile destinate transportului public trebuia făcută până la finele anului 2020, situația privind acestea nu e clară nici până acum. 

Conform fostului viceprimar, Victor Chironda, benzile pentru transport public ar trebui create în baza analizei frecvenței unităților de transport pe străzile municipale. O asemenea analiză, realizată de portalul transmetrika.com, demonstrează necesitatea creării benzilor pe mai multe străzi, atât cele pentru care la moment sunt preconizate coridoarele pentru transport public, cât și străzile Alba Iulia, șos. Hâncești, Meșterul Manole, Calea Ieșilor, Mihai Viteazul, Albișoara și altele. 

Totuși, deși conform UNDP există un plan de amenajare, lucrările efectuate în prezent par să nu fie bazate pe date concrete. Această aparență este cauzată, în primul rând, de modul în care a fost anunțată crearea coridoarelor: în cadrul unei ședințe săptămânale a primăriei, ca sugestie a edilului, fără însă a oferi o fundamentare pentru alegerea străzilor respective sau mențiunea unui plan de amenajare existent. Mai mult, deși în Strategia Chișinău oraș verde sunt menționate mecanisme precum sistemul park&ride, inițiative de folosire în comun etc, care ar trebui dezvoltate odată cu implementarea benzilor respective, acestea, pentru moment, nu au fost anunțate. Totodată, lipsa publicării în mod accesibil a documentelor menționate la fel contribuie la concluzia acționării fără a avea la bază un plan prestabilit.

Benzile destinate transportului public sunt esențiale pentru un oraș mai mobil, mai sigur și mai sănătos. Totuși, felul cum acestea sunt implementate în mun. Chișinău, fără comunicare transparentă și de ansamblu, poate conduce la nemulțumirea atât a utilizatorilor de transport public, cât și mai ales ai acelui privat.

Autoare: Cristina Sîrbu

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Subscrie

Scrie o petiție

Contacte

Adresa postala:

MD-2012 Chisinau

str. Sciusev 101

E-mail:

echipa@primariamea.md