PrimariaMea
Ce facem cu „pristroicile” și garajele din curțile blocurilor locative? Image
08 feb. 2024 Timp de citire: 46 de minute

Ce facem cu „pristroicile” și garajele din curțile blocurilor locative?

Pe unii îi deranjează că nu arată estetic bine, alții sunt nemulțumiți că nu există spațiu public suficient pentru pietoni și recreere sau sunt îngrijorați de siguranța personală – vorbim despre „pristroicile”, garajele și grădinăritul din curțile blocurilor locative. Cum sunt chișinăuienii afectați de planificarea necoordonată a vecinilor săi, care este cadrul legal care reglementează anexele și amenajarea spațiul public din curțile blocurilor, dar și ce întreprind autoritățile pentru a combate problema dată? Analizăm întrebările date în articolul de mai jos.

 

 

Despre „pristroici”, garaje și îngrădirea spațiului public din curțile blocurilor locative

Blocurile și curțile din Chișinău au fost acaparate de anexe, garaje și spații îngrădite. 89% din 555 de chișinăuieni afirmă, conform unui sondaj online realizat de Primăria Mea în perioada septembrie – noiembrie 2023, că în sectorul în care locuiesc sunt anexe la blocurile de locuit. 71% zic că mai au cel puțin un garaj instalat în curte, iar alți 83% mai au și câte un spațiu îngrădit în curtea blocului. 

Concomitent, 65% din numărul total de respondenți se simt indignați și afectați de prezența „pristroicilor”, garajelor și a grădinilor din curțile lor. Printre cele mai frecvente răspunsuri cum aceștia sunt afectați, oamenii răspund:

 

Acestea sunt doar câteva din nemulțumirile chișinăuienilor.

Totodată, 5% din respondenți recunosc că aceștia sau cineva din rudele/prietenii săi dețin o anexă, garaj sau grădină personală în curtea unde locuiesc. Dintre care, 29% au menționat că au făcut-o din proprie inițiativă pentru a-și îmbunătăți condițiile de trai și fără careva acte permisive, 22% menționează că au făcut-o în consultare cu autoritățile locale și a fost necesar să prezinte o serie de acte permisive.

Despre problema răspândirii construcțiilor ilegale și neautorizate ale blocurilor locative și în curțile acestora se discută în spațiul public încă din anii 2010. În perioada dată, a avut loc o creștere de reconstrucții la blocurile de apartamente și restricționarea spațiului public din curți. Aceste acțiuni au atras atenția pe rețelele sociale și în mass-media. Cu toate că au fost adoptate ulterior mai multe modificări legislative care interzic construcția anexelor, problema mai persistă. În decursul anilor, numărul acestora a sporit.

Deși legea interzice, unii locuitori ai Chișinăului decid să-și îmbunătățească condițiile locuinței și confortul personal. De cele mai multe ori, proiectele sunt gestionate pe cont propriu, în afara cadrului legal și fără a apela la experți calificați, pentru a economisi bani și timp. Ca urmare, Chișinăul se confruntă cu o dezvoltare haotică a clădirilor, care afectează arhitectura municipiului și siguranța locuitorilor. Lipsa unei supravegheri riguroase din partea autorităților asupra conformității construcțiilor cu normele legale încurajează și alți locuitori să desfășoare proiecte similare.

 

Cum ne afectează „pristroicile”, garajele și grădinăritul?

Riscuri pentru siguranța și integritatea clădirilor. „Pristroicile” adesea ignoră normele și regulile de siguranță, punând în pericol însăși structura clădirilor și, implicit, siguranța locuitorilor. Normativele de construcții sunt extrem de clare în acest sens – orice intervenție în structurile portante (peretele care preia sarcina de greutate a construcției) sau exterioare ale unui bloc locativ și extinderea spațiilor fără autorizare sau orice alte intervenții ce deteriorează aspectul arhitectural al clădirii sunt strict interzise și prezintă pericol.

Potrivit lui Igor Nicoară, directorului Institutului de Geologie şi Seismologie, ultima cercetare care a evaluat starea clădirilor din Chișinău (studiul de micro-zonare seismică) a fost efectuat în anul 2005. Din cele 25 de mii de blocuri evaluate atunci, circa 83% aveau un grad sporit de uzură. În cazul unui cutremur, unele din cele mai afectate ar fi blocurile construite până în anii 1950, casele particulare, centrul istoric și cel modern al Chișinăului, blocurile construite cu abateri și anexe care sunt destul de vulnerabile.

Sursă foto: bloknot-moldova.md 

De exemplu, în vara acestui an, un incident de prăbușire a unui bloc locativ cu consecințe fatale, a avut loc în Cairo, Egipt. Cel puțin nouă persoane au decedat în momentul prăbușirii blocului cu cinci etaje. Potrivit reprezentanților guvernatorului Cairo, tragedia a fost provocată de lucrările ilegale de extindere efectuate de locuitorii de la primul etaj al clădirii, fără a deține actele permisive corespunzătoare. Demolarea unui perete intern portant a fost cauza prăbușirii.

Impact asupra mediului urban și aspectul vizual asupra arhitecturii orașului. Pe lângă riscurile pentru siguranță, construcțiile ilegale au un impact evident asupra calității estetice a mediului urban și a arhitecturii. Diversele structuri și materiale folosite în aceste construcții creează un peisaj urban dezordonat și incoerent. De exemplu, blocurile cu „pristroici” creează o impresie de haos și afectează farmecul specific al Chișinăului. Sondajul de opinie realizat de Primăria Mea a arătat că 80% dintre respondenți sunt nemulțumiți de aspectul blocurilor cu anexe. Printre cele mai frecvente replici întâlnite au fost: 

Deteriorarea infrastructurii și a spațiilor publice. Aceste extinderi ilegale, precum garajele și grădinile, obstrucționează curțile blocurilor, străzile pietonale și trotuarele, reducând accesul locuitorilor la facilitățile urbane. Impactul asupra infrastructurii este major, iar gestionarea defectuoasă a acestor spații comune afectează calitatea vieții. Ca urmare, nemulțumirea și preocupările locuitorilor sunt justificate: „Îngrădesc și limitează spațiul comun, care aparține tuturor locatarilor”, „Puțin spațiu în curte din cauza că grădinile și garajele au ocupat mult spațiu”, „Sunt furate porțiuni din drum, iar când plouă totul se inundă”, „Ocupă mult spațiu, în locul celor 3 garaje construite pentru doar 3 mașini, ar putea fi parcate alte 9, fapt ce ar facilita modul de viață al locatarilor”, „Din cauza garajelor s-a îngustat drumul, este puțin spațiu liber. Grădinile personale sunt în paragină, cresc buruiene, se adună boschetari, animale fără stăpân”, etc.

Sursă foto: agora.md 

Acestea afectează și funcționalitatea infrastructurii, iluminatul public și rețelele subterane de utilității, ceea ce poate duce la întreruperi frecvente în furnizarea de apă și electricitate. De cele mai multe ori, construcția unei anexe poate implica săpături în sol sau modificări ale infrastructurii subterane existente, respectiv pot afecta rețelele de apă, canalizare și electricitate. Adițional, garajele și anexele în preajma liniilor de iluminat blochează lumina, afectând vizibilitatea și siguranța în zonele respective. Deteriorarea infrastructurii și spațiilor publice prin aceste construcții ilegale aduc grave consecințe asupra vieții urbane, afectând atât aspectul estetic, cât și funcționalitatea orașului. 

 

Ce spune legea?

Principalele acte normative care reglementează anexele sunt Normativul în construcții din 2016 și Legea cu privire la locuințe din 2015.

Potrivit Normativului în construcții, se interzice efectuarea replanificării în apartamentele din blocul locativ în cazul în care intervențiile respective afectează atât structurile portante (pereții care preiau sarcina de greutate a construcției) externe, cât și interne ale blocului existent. Totodată, potrivit aceluiași normativ, la realizarea reconstrucţiei blocului locativ trebuie să se ţină cont de modificările efectuate în schema constructivă, rezultate din exploatarea în timp a acestui bloc, iar structurile portante, elementele de închidere, precum şi terenul de fundație, trebuie să fie verificate indiferent de nivelul de uzură fizică a structurii. 

De asemenea, conform Legii cu privire la locuințe, sunt interzise intervenţiile care afectează structura de rezistenţă a blocului locativ, extinderea încăperilor din contul balcoanelor şi al loggiilor în blocul locativ, precum şi extinderea balcoanelor şi loggiilor existente, spargerea golurilor noi şi lărgirea golurilor existente în pereţii portanţi ai blocurilor locative, acţiuni care afectează aspectul arhitectural al blocurilor locative, cu excepţia aspectului acoperişurilor. Aceste norme nu permit eliberarea de acte permisive pentru construcția anexelor.

Executarea construcţiilor de orice categorie, a lucrărilor de modificare, reamenajare, consolidare şi reparaţie capitală a clădirilor şi edificiilor, indiferent de tipul de proprietate şi de destinaţie, fără autorizaţie de construcţie, precum şi a construcţiilor cad sub incidenţa art. 179 din Codul Contravențional al Republicii Moldova și atrage sancțiuni sub formă de amendă

Pe lângă anexe, unii locuitori transformă spațiile adiacente blocurilor în garaje personale și grădini individuale, restricționând spațiul public comun. Drept consecință, unele curți rezidențiale nu dispun de terenuri de joacă adecvate pentru copii, spații verzi accesibile tuturor locuitorilor sau suficiente facilități de parcare.

La rândul său, spațiul public comun din curțile blocurilor locative este reglementat de Legea cu privire la condominiu. Potrivit acesteia, blocurile și spațiile aferente – reprezintă proprietatea comună a locatarilor. Fiecare proprietar deține o cotă parte din spațiile comune, proporțională cu suprafața locuinței sale. Spațiul comun este destinat pentru uzul tuturor locatarilor, și nu poate fi îngrădit sau vândut de către proprietari.

 

Legea interzice, dar problema persistă: de ce și cine e responsabil?

Reglementările legale stipulează clar interdicțiile și regulile privind intervențiile în blocurile și curțile locative. Întârzierea în aplicarea acestor legi duce la creșterea riscurilor de siguranță pentru locuitori și la dezvoltarea haotică continuă a blocurilor locative din Chișinău.

La data de 14 decembrie 2023, Primăria Mea a organizat o discuție publică pe subiectul anexelor, garajelor și grădinilor individuale,  la care au fost invitați atât reprezentanți din societatea civilă, cât și ai autorităților publice. În cadrul acestei discuții, am încercat să identificăm de ce mai există problema dată, dar și cine se face responsabil de ea. În urma discuțiilor s-a constat că autoritățile locale se confruntă cu mai multe provocări în aplicarea legii și în asigurarea respectării normelor privind construcțiile:

Insuficienți agenți constatatori avizați pentru activități în teren: De exemplu, în sectorul Râșcani, pretura dispune doar de patru poziții de agenți constatatori, dintre care doar trei sunt ocupate în prezent. În plus, atribuțiile lor nu se rezumă doar la inspectarea construcțiilor, ci includ și alte responsabilități.

Procesele îndelungate de stabilire a încălcărilor și aplicarea sancțiunilor: După constatarea încălcărilor, pretura comunică locuitorilor sistarea lucrărilor sau solicitarea demolării acestora. În cazurile în care oamenii refuză să coopereze, autoritățile publice locale recurg la instanța de judecată, unde procedurile pot dura de la câteva luni la câțiva ani. Uneori, locuitorii pot contesta decizia instanței, ceea ce contribuie la tergiversarea procesului.

Absența unei divizări clare și concise într-un act normativ a responsabilităților dintre cele două instituții responsabile directe: Primăria municipiului Chișinău și Inspectoratul Național pentru Supraveghere Tehnică (INST). Conform Hotărârii Guvernului Nr. 1088 din 18.12.2017, Inspectoratul Național pentru Supraveghere Tehnică (INST, iar în trecut: Agenția pentru Supraveghere Tehnică) are funcția să stabilească gradul de avariere a construcțiilor şi, în cazul în care construcțiile prezintă pericol, interzicerea exploatării acestora și are dreptul să constate contravenții, să încheie procese-verbale cu privire la contravenții și să aplice sancţiuni în conformitate cu Codul contravenţional al Republicii Moldova; să sisteze lucrările de construcţii-montaj în lipsa actelor permisive necesare, cu abateri de la proiect şi de la documentele normative, fără proiect sau cu încălcări ale legislaţiei în construcţii, precum şi cele care sunt executate de persoane neatestate

Totodată, potrivit articolului 21 din Legea cu privire la construcții, primarul municipiului este responsabil de emiterea certificatelor de urbanism și a autorizațiilor de construire/desființare, iar potrivit articolului 24, primăria municipiului Chișinău are obligația de a menține registre separate pentru aceste documente. Adițional, în conformitate cu art. 15 din Legea privind statutul municipiului Chişinău, primarul general aprobă procesele-verbale de recepție a lucrărilor de construcţie pe teritoriul municipiului și asigură controlul lucrărilor de proiectare și construcție. Iar, între timp, pretorul de sector conform art. 21 al aceleași legi, contribuie la exercitarea controlului legalității construcțiilor din sector, informează primarul general și sesizează INST privitor la încălcările depistate în sector și asigură evidența locuințelor de stat şi municipale, departementale, cooperatiste, a asociațiilor proprietarilor de locuințe privatizate, asociațiilor de coproprietari în condominiu, cooperativelor de construcție a garajelor, cooperativelor de construcție a locuințelor și altor asociații similare, sprijinind crearea lor și asistând la adunările generale de constituire ale acestora.

De asemenea, conform art. 56 și art. 57 din Legea cu privire la locuințe prevede că controlul respectării proiectului de reconstrucţie şi a condiţiilor prevăzute în autorizaţia pentru executarea lucrărilor de reconstrucţie este pus în sarcina proprietarilor şi administratorului, precum şi a autorităţilor administraţiei publice locale şi a INST. Totodată, administratorii blocurilor locative fiind obligaţi să informeze autorităţile administraţiei publice locale şi INST despre reconstrucţiile neautorizate ale încăperilor în blocul locativ sau despre necorespunderea încăperilor reconstruite cu documentaţia de proiect şi cu autorizaţia de construire.

La o primă vedere, competențele INST și ale administrației publice locale par destul de similare și se suprapun, creând confuzie pentru cetățeni când doresc să sesizeze abaterile privind construcția anexelor. O clarificare mai bună a acestei situații o oferă Codul Contravențional al Republicii Moldova. Astfel, conform Capitolului III din Codul Contravențional privind autoritățile competente să soluționeze cauzele contravenționale, articolul 177, care prevede sancționarea schimbărilor efectuate prin acțiuni concrete la blocuri de locuit, intră în competența deplină a INST-ului. Articolul 179, care reglementează construcțiile/modificările la construcție fără autorizație, ține de autoritățile locale, care constată faptele și le transmit în instanță. Având în vedere că primăria monitorizează construcțiile care se efectuează fără autorizații, aceasta ținând mai mult de articolul 179, fapt care explică separația tacită între aceste două instituții a competențelor date în dependență de aceste articole ale Codului Contravențional, dar în același timp lipsit de claritate pentru chișinăuieni. 

Lipsa de transparență în gestionarea și sancționarea încălcărilor. Anterior, INST avea inclus pe pagina sa web o secțiune dedicată raportării construcțiilor ilegale, unde fiecare locuitor putea raporta o construcție suspectă, iar aceștia urma să verifice legalitatea acesteia. Odată cu trecerea la o nouă pagină web, această secțiune nu mai este disponibilă. Totodată, la solicitarea noastră de a ne oferi mai multe detalii despre numărul construcțiilor neautorizate efectuate de locuitori depistate și contravențiile aplicate, INST ne-a răspuns: „Referitor lа numărul sesizărilor înregistrate și sancțiunile aplicate locuitorilor municipiului Chișinău pentru încălcarea legislație și a documentelor normative în amenajarea teritoriului, urbanism și construcții vă informăm că Inspectoratul Național pentru Supraveghere Tehnică, nu duce (nu a dus) o statistică a contravențiilor comise și sancțiunile aplicate.”

De asemenea și primăria ne-a comunicat că administrația publică locală nu dispune de informații exacte cu privire la numărul anexelor și garajelor înregistrate în municipiul Chișinău. Acestea sunt răspunsurile primite de la Primăria mun. Chișinău și preturile de sector în urma solicitării noastre privind numărul de anexe înregistrate și modalitățile de aplicare a sancțiunilor respective:

Din momentul adoptării Legii nr. 75 din 30.04.2015 „Cu privire la locuințe”, numărul cererilor înregistrate anual de către administrația publică locală, pentru eliberarea certificatelor de urbanism pentru proiectarea anexelor la blocurile de locuințe, este nesemnificativ. Eliberarea actelor permisive în cazurile respective este refuzată. 

„Construcțiile neautorizate sunt identificate conform autosesizărilor sau în baza sesizărilor persoanelor fizice și juridice în conformitate cu Codul Contravențional al Republicii Moldova. 

De asemenea, Primăria Municipiului Chișinău nu a putut să ne informeze dacă există precedente de sancțiuni aplicate pentru astfel de încălcări

Totodată, Primăria a indicat în răspunsul său că înregistrarea drepturilor asupra imobilelor intră sub incidența competenței Departamentului Cadastru al Agenției Servicii Publice. Totodată, conform răspunsului primit de la Agenția Servicii Publice, „evidența numărului anexelor nu constituie obiect al evidenței cadastrale, întrucât părţile componente ale unei clădiri (cum ar fi anexele la blocurile de locuit) nu se înregistrează că bunuri separate”.

În concluzie, problema pristroicilor și garajelor derivă dintr-o combinație de factori. Îmbunătățirea acestei situații necesită eforturi concertate și o colaborare mai strânsă între Primăria municipiului Chișinău, Inspectoratul Național pentru Supraveghere Tehnică și ceilalți actori implicați. Accesul limitat la informații complică evaluarea problemei și delimitarea clară a responsabilităților a instituțiilor responsabile pentru a implica societatea civilă în soluționarea problemei. Autoritățile locale par să nu întreprindă suficiente acțiuni pentru a aborda problema construcțiilor neautorizate, deși au competențele și influența necesară pentru a o face. Adițional, lipsa și mediatizarea precedentelor de sancțiuni motivează și alți chișinăuieni să întreprindă acțiuni pentru îmbunătățirea confortului personal, blocând accesul tuturor locuitorilor la spațiul public din curtea comună și supunând riscului siguranța sa personală.

 

Ce fac alte state? 

Problema „pristroicilor” și fenomenul anexării spațiului public din curți și folosirea acestuia pentru garaje și grădini de către proprii locatari nu reprezintă doar un specific local, ci mai degrabă o problemă regională caracteristică în special pentru țările post-sovietice, inclusiv Ucraina, Georgia, Armenia, Azerbaijan, Rusia, și altele.

De exemplu, la data de 5 ianuarie 2022, guvernul Armeniei a adoptat o serie de măsuri pentru prevenirea construcțiilor neautorizate realizate de locuitori și a conferit autorităților locale dreptul de a le demola, după caz. Această decizie a impus proprietarii de diferite tipuri de anexe la blocurile locative și din curțile acestora să le legalizeze până la 1 ianuarie 2023. Construcțiile neînregistrate au fost supuse demolărilor obligatorii, iar cele înregistrate puteau fi demolate dacă nu se conformează cerințelor de siguranță. Ca răspuns la această decizie, șeful Comitetului de Cadastru din Armenia a observat că în țară au fost înregistrate aproximativ 24 000 de astfel solicitări de legalizare a acestor tipuri de construcții, cu aproximativ 200 de înregistrări zilnice, din care aproximativ 80% au fost înregistrate în capitala Erevan.

Începând cu ianuarie 2023, Primăria orașului Erevan a început să publice materiale video care ilustrează procedura de demolare a construcțiilor neautorizate, acestea fiind asistate de forțele de poliție.

Exact, astfel de precedente se întâmplă și în Baku, Azerbaijan, unde construcțiile neautorizate și contrar normativelor în construcție sunt interzise și demolate de către autoritățile publice locale. Un exemplu recent de demolare a avut loc în ianuarie anul curent, unde anexa unui bloc de locuit a fost raportată autorităților de către alți vecini și care a fost supusă demolării forțate de autorități.

Și în statul vecin, Ucraina, construcțiile samavolnice din curțile blocurilor sunt interzise, iar mai multe orașe au început campanii de demolare a acestora înainte de război. De exemplu, în 2019, în orașul Dnepr au început demolările sistematice a oricăror anexe neautorizate. Autoritățile locale au specificat că regulile sunt aceleași pentru toți locuitorii orașului și că orice obiecte care sunt construite fără documentele necesare și care folosesc ilegal facilitățile municipale vor fi demolate. Ba mai mult, inspecțiile specializate ucrainene începuseră chiar și demontarea gardurilor ilegale, garajelor, chioșcurile și panourilor publicitate care au fost amplasate haotic și fără documente de autorizare. 

 

Concluzii și recomandări

Chișinăuienii sunt nemulțumiți de aspectul inestetic și sentimentul de insecuritate generat de modificările și anexele adăugate blocurilor de locuințe, care au redus spațiul public disponibil în curțile acestora. Acest fenomen e amplificat de lipsa aleilor, trotuarelor, zonelor de agrement și parcărilor, întrucât spațiul din curte a fost preluat și atribuit pentru garaje și grădini de către vecinii lor.

La moment, autoritățile publice locale nu dispun de o viziune clară privind soluționarea problemei date. În lipsă de acțiuni și termeni prestabiliți, locuitorii vor continua să confrunte această problemă încă o perioadă nedeterminată de timp.

Cercetarea realizată scoate în evidență că există o serie de acțiuni care pot contribui la diminuarea problemei construcțiilor și instalațiilor neautorizate de către locuitorii Chișinăului. În fața provocării date, este crucial să identificăm și să implementăm soluții durabile pentru a asigura un mediu urban sigur, estetic și funcțional pentru toți locuitorii. 

Ca răspuns la această problemă complexă, Primăria Mea propune următoarele recomandări formulate în urma discuției publice pe subiectul anexelor, garajelor și grădinilor individuale din 14 decembrie 2023:

  • Evaluarea stării clădirilor din municipiu. Ultima evaluare a condiției clădirilor a avut loc în 2005, iar informațiile de atunci nu sunt actuale acum. O analiză mai nouă și mai detaliată ar ajuta la înțelegerea pericolelor și la luarea unor decizii mai bune și informate. Prin cercetarea asta, s-ar putea descoperi că unele anexe pun în pericol clădirile și ar fi bine să fie demolate. În altele, s-ar putea recomanda să fie păstrate, sau demolarea lor ar putea să fie periculoasă. Orice decizie luată trebuie să se bazeze pe o evaluare amănunțită a situației.
  • Implementarea și armonizarea unui cadru legal clar și coerent: Este esențial ca autoritățile să dezvolte și să implementeze un cadru legal care să reglementeze în mod clar construcțiile, anexele și alte tipuri de instalații în curțile blocurilor ca garajele sau grădinile personale. Armonizarea legislației trebuie să prevadă competențele și atribuțiile clare în domeniul construcțiilor pentru a evita neclaritățile între actori și facilitarea implicării eficiente a reprezentanților societății civile în soluționarea problemei. 
  • Intensificarea eforturilor de supraveghere și control: Autoritățile locale trebuie să-și intensifice eforturile de supraveghere și control asupra acestor construcțiilor ilegale. Acest lucru ar implica deținerea unui registru dedicat pentru astfel de construcții și cartografierea blocurilor locative pentru monitorizarea și raportarea construcțiilor neautorizate. Această măsură ar putea să fie realizată și în parteneriat cu Inspectoratul Național pentru Supraveghere Tehnică și Inspectoratul Național de Poliție pentru identificarea și sancționarea chișinăuienilor care au realizat construcții fără actele permisive.
  • Informarea locuitorilor și mediatizarea cazurilor răsunătoare: Este crucial ca autoritățile să dezvolte și să implementeze programe de informare și conștientizare pentru locuitori privind regulile și consecințele construcțiilor ilegale. Aceste programe ar trebui să includă informații clare despre legislația existentă, sancțiuni și procesele de raportare a construcțiilor neautorizate. De asemenea, mediatizarea cazurilor răsunătoare, poate contribui la conștientizarea și educarea publicului asupra problemelor asociate construcțiilor ilegale și impactul acestora asupra comunității. Astfel de campanii pot fi esențiale pentru a încuraja respectarea normelor și pentru a construi o comunitate conștientă și responsabilă.
  • Promovarea spațiilor verzi și alocarea terenurilor de joacă: Autoritățile, asociațiile și locuitorii ar trebui să promoveze și să gestioneze mai multe spații verzi în curțile blocurilor și să instaleze terenuri de joacă pentru copii, terenuri de fitness etc. Acest lucru ar putea încuraja oamenii să nu mai transforme spațiile comune în garaje și grădini personale.
  • Transparență și raportare online: Un mediu online transparent pentru raportarea construcțiilor ar contribui semnificativ la soluționarea problemei date. Aceasta ar putea implica crearea unei platforme online unde cetățenii pot raporta încălcările și autoritățile pot publica informații actualizate cu privire la starea situației, sporind astfel și cooperarea dintre autorități și societatea civilă.

Implementarea acestor recomandări ar putea reprezenta un pas semnificativ în gestionarea și rezolvarea problemei „pristroicilor” din Chișinău, contribuind astfel la un mediu urban mai sigur, estetic și funcțional pentru toți locuitorii.

 

Bibliografie:

1. Normativ în Construcții NCM C.01.08:2016: Blocuri locative 

2. Normativ în Construcții NCM A.09.02 – 2005: Deservirea tehnică,  reparaţia şi reconstrucţia clădirilor de locuit, comunale şi social-culturale 

3. Normativ în Construcții CP C.01.05-2012: Parcaje - garaje pentru autoturismele cetățenilor 

4. Normativ în Construcții NCM B.02.01 – 2006: Parcajele 

5. Dispoziția Primarului general al mun. Chișinău nr. 33-d din 09 februarie 2023 cu privire la aprobarea Instrucțiunii privind modul de înregistrare și evidență a contravențiilor, aprobarea formularelor-tip a documentelor și actelor procesuale, desemnarea cu atribuții de constatare și soluționare a contraventilor a agenților constatatori din cadrul Preturilor de sector ale municipiului Chișinău

6. Proiectul Codului urbanismului și construcțiilor al Republicii Moldova

7. Curtea de Conturi, Hotărârea nr. 31 din 17 iulie 2020 cu privire la Raportul auditului conformității eliberării documentelor permisive în construcție

8. Legea nr. 187 din 14-07-2022 cu privire la condominiu

9. Știre Bizlaw din 17 mai 2022, Constatarea și examinarea contravențiilor privind construcțiile neautorizate

10. Știre IPN din 25 august 2022: Ilie Ceban: Construcțiile neautorizate mereu au fost în vizorul autorităților publice locale

11. Raport analitic: Analiza problemelor sectorului construcțiilor din mun. Chișinău

12. Lilia Nenescu, Grădinăritul urban în Chișinău: de la penalizare la încurajare

13. Interviu cu arhitecta-șefă a Chișinăului, Svetlana Dogotaru,  din 22 ianuarie 2020

14. Articol: Pericolul „Otaci” sau lecţia neînvăţată de autorităţi din 27 iunie 2019

15. Primăria mun. Chișinău, Regulamentul gestionării clădirilor, construcțiilor și încăperilor cu altă destinație, decât cea locativă

16. Agenția Supraveghere Tehnică, Portalul construcțiilor neautorizate

17. Legea  nr. 75 din 30-04-2015 cu privire la locuinţe

18. Legea nr. din 09-07-2010 privind autorizarea executării lucrărilor de construcţie

19. Articol Radio Europa Liberă Moldova din 8 mai 2018, Construcțiile neautorizate

20. Hotărâre nr. 582 din 03-08-2022 pentru aprobarea Regulamentului cu privire la modul de demolare a construcțiilor neautorizate și de defrișare a arborilor și arbuștilor

21. Știre Moldova.org din 21 iunie 2019, Familiile care şi-au pierdut locuinţele în urma prăbuşirii blocului din Otaci vor beneficia de suport financiar

22. Articol Radio Europa Liberă Moldova din 2 iunie 2021,  Lecții învățate, lecții ratate. Doi ani de la prăbușirea blocului din Otaci

23. Articol Moldova.org din 31 iulie 2020, Istoria „pristroicilor” și de ce sunt încă o problemă „anexată” blocurilor vechi din oraș

24. Inspecția de Stat în Construcții, Răspunsul național la fenomenul privind construcțiile neautorizate, publicat în 2015 

25. Alexandru Munteanu, Studiu de politică publică: Necesitatea unei agenții de urbanism pentru Chișinău, 2021

26. Articol Agora.md: „Pristroika” - interzisă, dar omniprezentă. Ce soluții ar putea schimba la față clădirile din capitală


 

Distribuie