Animalele nimănui - o problemă a tuturor

Echipa Primăria Mea a investigat subiectul animalelor fără adăpost în Chișinău, pentru a afla care sunt cauzele, soluțiile și opiniile asupra acestei probleme. În căutarea răspunsurilor, ne-am adresat autorităților, consilierilor municipali, ONG-urilor și cetățenilor. Cercetarea răspunde la câteva întrebări esențiale asupra problemei: cum a evoluat, cine sunt responsabilii, care sunt soluțiile posibile și cum ne putem implica în rezolvarea ei.

Animalele fără adăpost în Chișinău - ce știm noi, chișinăuienii?

O privire în ansamblu asupra problemei animalelor fără adăpost

Animalele de companie sunt o parte indispensabilă a vieții omului. Venind acasă după o zi încărcată de lucru, ne găsim o oază de confort alături de un patruped care așteaptă fidel (iar uneori și insistent) să i se acorde atenția cuvenită. A avea un animal de companie, însă, înseamnă și a purta o responsabilitate continuă pentru viața și bunăstarea acestuia. Din păcate, această responsabilitate lipsește unor deținători de animale de companie, ceea ce contribuie la formarea și consolidarea problemei animalelor fără adăpost. Aceasta din urmă determină apariția unui șir de alte probleme, care provoacă incomodități atât oamenilor, cât și patrupezilor.

Această problemă nu este una nouă, și nici una locală, a unui stat sau oraș anume. Practic în toate statele lumii ea încă dă bătăi de cap autorităților, iar acestea încearcă să găsească soluții sustenabile.

În Chișinău, problema animalelor fără adăpost este adânc înrădăcinată în timp. Acestea hoinăreau liber pe străzile orașului de-a lungul anilor, devenind practic indispensabili peisajului urban.

În timpurile sovietice, autoritățile au încercat să rezolve această problemă prin nimicirea lor.

Odată cu dobândirea independenței și tranziția Republicii Moldova spre o legislație democratică, corespunzătoare normelor de drept internaționale, manifestarea problemei animalelor fără adăpost a luat o altă întorsătură, înregistrând o cronologie dinamică.

Aceasta poate fi observată în infograficul de mai jos:

Deși s-au întreprins o serie de acțiuni pentru rezolvarea problemei, animalele fără adăpost încă sunt o parte a realității urbane în Chișinău. Anual, autoritățile locale cheltuie 150 000 de lei pentru programul de sterilizare a animalelor de companie (care, de altfel, permite și sterilizarea animalelor fără adăpost la inițiativa chișinăuienilor) și 900 000 pentru întreținerea Necropolei de animale.

La etapa actuală, nici autoritățile și nici ONG-urile de profil nu pot indica un număr exact al animalelor fără adăpost în Chișinău, deși în diferite perioade s-au făcut estimări ale numărului acestora.

Astfel, în anul 2001, autoritățile au indicat un număr de 40 000 de animale vagabonde, iar în 2012, fundația Naturewatch Foundation din Marea Britanie a calculat aproximativ 4000 de câini fără adăpost în Chișinău (calcularea numărului de pisici este practic imposibilă din cauza dinamicii de reproducere și deplasare a acestora).

Ce spun chișinăuienii?

Prezentarea opiniilor cetățenilor, acumulate în sondaje

Deși numărul exact de animale fără adăpost în Chișinău nu se cunoaște, locuitorii municipiului indică prezența lor ca una din problemele principale ale orașului.

În perioada decembrie 2016 - martie 2017, Primăria Mea a efectuat sondaje online și offline în rândul chișinăuienilor pentru a crea un clasament al problemelor municipiului. Problema câinilor vagabonzi s-a clasat pe locul 9 în acest top, acumulând 2,2% din voturile oamenilor.

În 2012, în același studiu al fundației Naturewatch Foundation a fost publicată și opinia a 1037 de chișinăuieni chestionați cu privire la problema câinilor fără adăpost. Majoritatea oamenilor au indicat prezența câinilor maidanezi drept o problemă (93%) și au fost de acord că aceasta afectează negativ imaginea Chișinăului (90,7%).

În același timp, pe lângă recunoașterea problemei, chișinăuienii exprimă și dorința de soluționare a  acesteia. Acest fapt este confirmat de depunerea a trei proiecte de Bugetare Participativă/Civilă în mun. Chișinău, sesiunea 2017:

• Promovarea sterilizării animalelor de companie
• Orfelinat pentru câini și pisici
• Azilul pentru animale abandonate “AOVA”, două dintre care au fost acceptate, iar al treilea - acceptat condiționat.

Care sunt cauzele?

O sinteză a celor mai răspândite cauze ale apariției animalelor fără adăpost în lume și în Chișinău

Animale fără adăpost apar pe străzile orașelor din cele mai diverse motive, pornind de la simpla iresponsabilitate a deținătorilor de animale de companie, până la incapacitatea autorităților de a gestiona problema.

Portalul rus animalsprotectiontribune.ru identifică următorii factori care duc la apariția animalelor fără adăpost pe străzi: 

În Chișinău, pe lângă factorii menționați în infograficul de mai sus, un obstacol major în soluționarea problemei animalelor fără adăpost este deficiența sistemului legislativ care ar trebui să reglementeze domeniul dat. Astfel, de la obținerea independenței și până astăzi, la nivel de republică au fost adoptate doar două acte legislative: Hotărârea nr. 494 privind măsurile de combatere şi profilaxie a rabiei și Ordinul nr. 426 cu privire la aprobarea Regulilor de întreţinere a câinilor în localităţile Republicii Moldova. Nemijlocit în municipiul Chișinău - un singur act legislativ: Decizia 4/17 cu privire la aprobarea regulilor de întreținere a câinilor, pisicilor în orașul Chișinău și suburbiile lui. În anul 2007, deputatul în Parlamentul Republicii Moldova, Vladimir Filat, a depus proiectul de lege privind deţinerea şi protecţia animalelor de companie, care a fost votat în prima lectură, însă, în 2015, proiectul a fost retras din Parlament. Odată cu retragerea acestui proiect de lege, tentativa de a adopta un cadru legislativ național privind animalele de companie la nivel național nu a mai fost reluată. La nivel de municipiu, pe 27 martie 2014 CMC a adoptat o decizie cu privire la constituirea Grupului de lucru pentru examinarea şi soluţionarea problemei animalelor fără adăpost, însă acesta nu a reușit să elaboreze un proiect spre adoptare. Abia în noiembrie 2015, ONG-urile din domeniul protecţiei animalelor în colaborare cu chinologii au elaborat şi înaintat spre examinare Primăriei municipiului Chişinău un regulament de întreţinere a animalelor de companie, însă nici acesta nu a ajuns să fie examinat și votat de CMC. Reprezentanții ONG-urilor și a autorităților spun că motivul acestei tergiversări este faptul că subiectul animalelor fără adăpost nu este o prioritate pentru Primărie și a fost neglijat de mulți ani de către autorități.

În acest mod, cea mai mare dificultate în soluționarea problemei animalelor fără adăpost din Chișinău o constituie lipsa unui cadru normativ adaptat la condițiile actuale, care să funcționeze să prevadă un mecanism funcțional de control al animalelor de companie, sancțiuni pentru abandonarea lor și educarea deținătorilor de animale de companie.

Ce spun autoritățile?

Viziunea autorităților locale asupra cauzelor și soluțiilor problemei

Contactat de către Primăria Mea într-un interviu, șeful Direcției amenajare și salubrizare din cadrul Direcției generale locativ-comunale și amenajare a Primăriei, Vasile Efros, cu multă răbdare și deschidere ne-a explicat deficiența sistemului legislativ actual, adoptat încă în 2001. Carența deciziei adoptate de către CMC în 2001, astfel, constă în împărțirea defectuoasă a atribuțiilor în domeniul gestionării animalelor de companie (inclusiv și a celor fără adăpost) între autoritățile de nivel central și local:

• ÎM „Direcţia Locuinţe" a Primăriei (acum Direcţia generală locativ-comunală şi amenajare)
• Direcția sanitar-veterinară de stat (acum ÎM "Serviciul Sanitar Veterinar de Stat”)
• Regia “Autosalubritate”
• Inspectoratul municipal de poliție
• Asociația de gospodărie a spațiilor verzi
• Departamentul arhitectură și urbanism (acum Direcţia generală arhitectură, urbanism şi relaţii funciare)
• Preturile sectoarelor municipiului Chișinău
• Primarii satelor și orașelor din componența municipiului.

În mod specific, dificultatea constă în obligativitatea apelării fie la Serviciului Sanitar Veterinar de Stat, fie la Comisariatul municipal de poliție în calitate de agenți constatatori pentru a soluționa cazurile raportate de cetățeni cu implicarea animalelor fără adăpost. Acest fapt, după spusele lui Efros, cauzează tergiversarea soluționării acestor situații. Soluția propusă de acesta în acest sens este adoptarea unui nou regulament, care să stipuleze crearea unui serviciu unic în cadrul Direcției amenajare și salubrizare. Acest serviciu va trebui:

• să fie responsabil de evidența animalelor de companie,
• să gestioneze animalele de stradă (ceea ce include luarea deciziilor de sterilizare, capturare sau, în caz de necesitate, eutanasiere),
• să desfășoare campanii de informare și responsabilizare a deținătorilor de animale de companie și să primească apeluri de la cetățeni pentru gestionarea cazurilor cu implicarea animalelor de stradă.

Un model de regulament în acest sens a fost deja elaborat de către Direcția generală locativ-comunală și amenajare și supus consultărilor publice. Proiectul a fost inspirat din practica municipiului Timișoara (România), a cărui experiență în soluționarea problemei animalelor fără adăpost a fost luată drept exemplu.  Efros ne-a spus că este deschis să accepte și să folosească drept bază a regulamentului final propunerile formulate de către ONG-urile de profil, care au fost și ele sintetizate într-un proiect de decizie.

Ce spun ONG-urile?

O descriere a poziției ONG-urilor de profil

Reprezentanții Asociației obștești pentru protecția animalelor fără adăpost ”ALGA” spun că reprezentanții ONG-urilor lucrează la un proiect de regulament privind gestiunea animalelor de companie încă din 2014. Necesitatea adoptării unui astfel de regulament, în opinia lor, vine din faptul că prevederile existente sunt superficiale, iar tratamentul inuman al animalelor de stradă continuă să fie o realitate urbană. Proiectul la care ONG-urile lucrează de 3 ani include două părți componente:

• Regulamentul privind capturarea, transportarea, evidența și îngrijirea câinilor și pisicilor  fără supraveghere și fără stăpân din municipiul Chișinău și
• Regulamentul privind deținerea animalelor de companie în municipiul Chișinău.

Cei de la ”ALGA” spun că autoritățile nu au luat în calcul acest regulament până la momentul dat. Pe de altă parte, nici în rândul ONG-urilor aceste regulamente nu sunt acceptate unanim, cauza invocată fiind că acestea sunt prea complicate și inaccesibile.

Ce spun consilierii?

O prezentare a implicării aleșilor locali în soluționarea problemei

Consilierul municipal din partea PPEM, Victor Lutenco, susține că problema animalelor fără adăpost în Chișinău este una importantă, dar și cu mai multe fațete care trebuie luate în considerație: “Cu siguranță că subiectul animalelor fără adăpost trebuie gestionat de instituțiile municipale, dar este extrem de important ca acest lucru să se facă cu respectarea principiilor umane de tratament a animalelor și cu respectarea drepturilor acestora. Totodată, aceasta problema este sensibila la timp si respectiv orice intervenție trebuie planificata în perspective lungi de minim 3-7 ani.”

Întrebat de echipa Primăria Mea despre realizările fracțiunii PPEM în CMC în acest domeniu, Lutenco ne-a spus că pe parcursul activității lor au reușit:

- să organizeze mai multe întruniri cu diverși reprezentanți ai asociațiilor și grupurilor de inițiativă axați pe subiectul protecției drepturilor animalelor

- să organizeze și să modereze două audieri publice pe subiectul gestionării animalelor fără adăpost

- să elaboreze o platformă de crowdthinking în baza căreia:

- au dezvoltat un pachet comprehensiv de documente care să asigure o gestionare corectă și eficientă a acestui subiect

- au implicat zeci de persoane la procesul de elaborare ale acestor proiecte

- au finalizat proiectul și l-au prezentat pentru analiză în comisia de specialitate (pentru gospodărie locativ-comunală, energetică, servicii tehnice, transport, comunicații și ecologie)

- intenționează să promoveze acest proiect în următoarele ședințe ale CMC.

Cei din Fracțiuniea Partidul Comuniștilor și a celor fără de partid din cadrul CMC ne-au spus că susțin o serie de măsuri pentru soluționarea problemei animalelor fără adăpost:

• Acordarea ajutorului adăposturilor de animale (prin mărfuri, voluntariat și finanțare);
• Deschiderea și întreținerea unor noi adăposturi de stat;
• Introducerea practicii de chip-are a animalelor de companie (în scopuri de înregistrare);
• Manifestarea unei atitudini umane față de animale în timpul captării lor, fără a recurge la eutanasiere (sau utilizarea ei în cazuri excepționale, când animalul este bolnav etc.);
• Înăsprirea amenzilor pentru cruzimea față de animale;
• Susținerea articolului 11 al proiectului noului regulament "Cu privire la întreținerea animalelor de companie" (depus la Primăria Chișinău în 2014);
• Acordarea unui ajutor anual de către CMC.

În același timp, referindu-se la proiectul înaintat de către Victor Lutenco, elaborat cu participarea ONG-urilor, șeful Direcției amenajare și salubrizare ne-a precizat că este dispus să îl ia drept bază a unui regulament final, care urmează să fie votat de către CMC.

Ce soluții au adoptat alte state?

O sinteză a celor mai răspândite soluții adoptate pentru soluționarea problemei în alte state

Cum am spus și la început, problema animalelor fără adăpost nu este una locală. Majoritatea statelor lumii încă încearcă să găsească soluții optime pentru rezolvarea definitivă a ei.

Iată care sunt cele mai răspândite metode de soluționare a problemei animalelor fără adăpost în lume:

Prindere - sterilizare - returnare

India, Bangladesh, Bulgaria, Turcia, România, Grecia, Tailanda, Indonezia, Egipt, SUA, Marea Britanie, partea de sud a Italiei, Rusia

Această procedură este considerată una dintre cele mai scumpe și consumatoare de timp, dar cu o abordare competentă și o finanțare generoasă poate da rezultate bune fără jertfe în rândul animalelor. Cu toate acestea, în Europa este o altă opinie: medicii veterinari consideră că după sterilizare, femelele canine devin mai agresive.

Impozitare

Germania, Franța, Austria, Suedia, Norvegia

În Germania, pentru a procura un câine, se plătește un impozit, suma căruia crește odată cu mărirea numărului de câini deținuți. Pentru câinii potențial periculoși, se plătește o taxă mai mare. În Suedia și Norvegia, rata de impozitare depinde de mărimea câinelui însuși. La această sumă se adaugă asigurarea obligatorie în cazul unui atac.

Construirea adăposturilor

SUA, Marea Britanie, Franța, Germania, RSA

Câinii fără adăpost sunt prinși și plasați în adăposturi, unde își așteaptă noi proprietari, iar dacă nu se găsesc în decursul unei anumita perioade, sunt eutanasiați fără durere. Eutanasia este considerată o măsură necesară, întrucât adăposturile trebuie să fie întotdeauna pregătite pentru primirea noilor animale.

Amenzi

Germania, Marea Britanie, SUA, Italia

În unele state, pentru abandonarea animalelor de companie foștii stăpâni primesc amenzi usturătoare, care descurajează proprietarii de animale să își lase animalele în stradă.

Lichidarea surselor de hrană

Una dintre metodele de combatere a problemei animalelor fără adăpost este exterminarea șobolanilor, îngrădirea containerelor de gunoi și a gunoiștilor, organizarea adecvată a piețelor alimentare și, bineînțeles, lucrul cu populația: descurajarea oamenilor să hrănească animalele fără adăpost.

Ce soluții pot fi implementate în Chișinău?

Opinia locuitorilor municipiului asupra posibilităților de rezolvare a problemei animalelor fără adăpost în Chișinău

Șeful Direcției amenajare și salubrizare din cadrul Direcției generale locativ-comunale și amenajare a Primăriei spune că, întâi de toate, este necesar să fie adoptat un cadru legislativ unic, care să prevadă crearea unei instituții specializate în cadrul Direcției, însărcinată cu gestionarea problemei animalelor de companie (inclusiv și a celor fără adăpost). Alte soluții propuse de autorități sunt:

• continuarea programului de sterilizare
• implementarea unui registru al animalelor de companie
• sancționarea și educarea proprietarilor de animale de companie.

Reprezentanții Asociației obștești pentru protecția animalelor fără adăpost „ALGA” consideră că pe lângă adoptarea unui cadru legislativ, mai e nevoie de:

- informare și educare

- înregistrare, evidență, identificare;

- controlul reproducerii

- aziluri și relocare

- gestionarea eficientă a deșeurilor (ca să nu fie prea accesibilă hrana)

- eutanasia (în cazuri rezonabile).

Fracțiunea PPEM din CMC susține că e nevoie de o serie întreagă de măsuri, conectate între ele strategic, care ar asigura buna gestionare a domeniului. Acestea prevăd să fie oprite anumite metode utilizate de către “Autosalubritate”, dezvoltarea unor noi servicii și infrastructură (Direcție specializată, aziluri etc.) și implementarea unor acțiuni de lungă durată (bază de date, sterilizare etc.). Reprezentantul fracțiunii, Victor Lutenco, spune că e necesar să fie considerate și opiniile tuturor locuitorilor din Chișinău.

Primăria Mea s-a adresat locuitorilor municipiului să spună care sunt soluțiile propuse de ei pentru rezolvarea problemei animalelor fără adăpost și iată ce ne-au răspuns:

Concluzii: ce putem face noi, chișinăuienii?

Metode de implicare a cetățenilor în soluționarea problemei

Pe întregul parcurs al desfășurării acestei cercetări: în timp ce discutam cu Direcțiile Primăriei, cu ONG-urile, cu aleșii locali, dar și cu oamenii, am înțeles că motivul principal al nerezolvării problemei animalelor fără adăpost este faptul că aceasta nu este o prioritate pentru autorități. În timp ce atenția Primăriei și a consilierilor deja de mulți ani este îndreptată către subiecte ce implică bani și interese mari - parcări, construcții, benzinării, autorizații - problema animalelor fără adăpost rămâne ignorată. Din când în când, se întreprind tentative de a micșora numărul câinilor maidanezi, se creează grupuri de lucru, care se dovedesc a fi cu termen de valabilitate și se fac promisiuni și declarații. În același timp, vocea ONG-urilor și a apărătorilor drepturilor animalelor pare să fie înăbușită de vocea agenților economici care militează pentru satisfacerea necesităților lor.

Cu toate acestea, putem da vina doar pe autorități? Or, deseori când se ține un discurs în CMC despre protecția animalelor, atât cei din Primărie și din consiliu, cât și noi, cetățenii, ne facem că nu îl auzim sau ne concentrăm asupra subiectelor mari discutate. Schimbarea sistemului electoral, scandaluri de corupție, alegeri locale sau naționale -  acest flux de evenimente și de informație care se scurge zilnic peste noi de mulți ani încontinuu ne face să nu observăm sau să subestimăm problema fraților noștri mai mici. Este esențial să înțelegem, însă, că neglijarea unei probleme mici duce la transformarea acesteia într-o problemă mare. Din acest motiv, noi, chișinăuienii, trebuie să luăm o atitudine.

Ce putem face noi? Să insistăm pe rezolvarea problemei animalelor fără adăpost și să comunicăm despre acest fapt consilierilor. Aceștia, în calitate de aleși locali și reprezentanți ai intereselor chișinăuienilor vor trebui să insiste în cadrul ședințelor consiliului asupra discutării și soluționării problemei. Să mergem la consultări publice și la ședințele CMC pentru a ajuta autoritățile și aleșii locali să elaboreze și să implementeze măsuri eficiente și sustenabile. Să luăm o atitudine responsabilă față de deținerea animalelor - până la urmă, animalele de companie sunt mai mult decât vietăți care trăiesc alături de noi, ele sunt prietenii pe care noi de multe ori nu-i merităm.

Autor: Taisia Haritonova

La scrierea articolului au fost consultate următoarele surse:

1. Tasker L., Stray Animal Control Practices (Europe): https://www.fao.org/fileadmin/user_upload/animalwelfare/WSPA_RSPCA%20International%20stray%20control%20practices%20in%20Europe%202006_2007.pdf
2. Care e soarta animalelor abandonate în Moldova:  https://www.bbc.co.uk/romanian/news/story/2007/07/070714_moldova_chisinau_caini.shtml
3. Decizia nr. 4/17 Cu privire la aprobarea regulilor de întreţinere a pisicilor şi câinilor de rasă din municipiul Chişinău şi luare sub control a problemei animalelor vagabonde: https://chisinau.md/libview.php?l=ro&idc=408&id=4511&t=/Consiliul/Activitatea-Consiliului/Decizii-CMC/Decizia-nr-417
4. Official count of stray dogs and citizen attitudes towards stray dogs: https://drive.google.com/file/d/0B9dxQRastRj-SDNVSkNNSjNaU3M/view
5.  UN AN DE PRIMĂRIA MEA: CARE SUNT PROBLEMELE CHIȘINĂUIENILOR?: https://primariamea.md/un-de-primaria-mea-care-sunt-problemele-chisinauienilor/
6.  Official count of stray dogs and citizen attitudes towards stray dogs: https://drive.google.com/file/d/0B9dxQRastRj-SDNVSkNNSjNaU3M/view
7. Rezultatele preliminare ale sesisunii Bugetării Participative pentru anul 2017: https://urbana.md/stiri-urbane/rezultatele-preliminare-ale-sesisunii-bugetarii-participative-pentru-anul-2017/
8. "ОПЫТ ЗАРУБЕЖНЫХ СТРАН В РЕШЕНИИ ПРОБЛЕМЫ БЕЗДОМНЫХ ЖИВОТНЫХ (СОБАК И КОШЕК)": https://www.animalsprotectiontribune.ru/MgdObzor.html
9. HOTĂRÎRE Nr. 494 din  06.05.1998 privind măsurile de combatere şi profilaxie a rabiei: https://lex.justice.md/index.php?action=view&view=doc&lang=1&id=302497
10. ORDIN Nr. 426 din  27.10.2000 cu privire la aprobarea Regulilor de întreţinere a cîinilor în localităţile Republicii Moldova: https://lex.justice.md/index.php?action=view&view=doc&lang=1&id=313502
11. Proiectul legii privind deţinerea şi protecţia animalelor de companie: https://www.parlament.md/ProcesulLegislativ/Proiectedeactelegislative/tabid/61/LegislativId/1934/language/ro-RO/Default.aspx
12. Decizia nr. 3/15 din 27 martie 2014 "Cu privire la constituirea Grupului de lucru pentru examinarea  şi soluţionarea problemei animalelor fară adăpost": https://chisinau.md/doc.php?l=ro&idc=408&id=7690&t=/Consiliul/Activitatea-Consiliului/Decizii-CMC/Decizia-nr-315-din-27-martie-2014-Cu-privire-la-constituirea-Grupului-de-lucru-pentru-examinarea-sirnsolutionarea-problemei-animalelor-fara-adapost/
13. Proiectul Regulamentului privind întreţinerea animalelor de companie în municipiului Chişinău: https://chisinau.md/libview.php?l=ro&idc=403&id=13657&t=/Presa/Comunicate-de-presa/Proiectul-Regulamentului-privind-intretinerea-animalelor-de-companie-in-municipiului-Chisinau/
14. Иностранный опыт: Что делать с бездомными собаками: https://www.the-village.ru/village/city/abroad/120008-doghantery-chto-delat-s-bezdomnymi-sobakami

Cercetarea se înscrie într-o serie de analize elaborate de către PRIMĂRIAMEA în cadrul proiectului „Monitorizarea Consiliului Municipal Chișinău”. Analizele se bazează pe prioritățile cetățenilor municipiului Chișinău și vor fi publicate lunar în perioada august 2017 – aprilie 2018.

Proiectul „Monitorizarea Consiliului Municipal Chișinău” este susținut financiar de programul Buna Guvernare al Fundației Soros-Moldova. Conținutul acestui material nu reprezintă în mod necesar poziția oficială a Fundației Soros-Moldova.