Transportul public suburban: supraaglomerat, vechi și neaccesibil
30 de minute de așteptare în stație, grafic nerespectat, autobuze și microbuze vechi, nesigure și supraîncărcate în orele de vârf - astfel începe dimineața unui locuitor din suburbie, iar seara experiența se repetă. Nemulțumirea locuitorilor crește, iar politicienii promit soluții… în campania electorală. După alegeri problema este ignorată în continuare, iar autoritățile și administratorii de microbuze invocă lipsa resurselor și strâng din umeri.
179 din 252 de chișinăuieni (71 %) din suburbii sunt nemulțumiți de calitatea transportului public, arată un sondaj online realizat de PRIMĂRIAMEA. Doar 12 dintre persoanele chestionate au calificat transportul publica ca „bun” sau „foarte bun”. Locuitorii susțin că „șoferii iau oameni în transport până în punctul în care nu mai pot închide uşa”, „nu e afișat graficul de circulație la toate stațiile”, programul este foarte haotic și nu e respectat - „uneori vin 2 odată, alteori aștepți în stație” și „după ora 20:00 nu mai ajungi din Chișinău acasă”.
Transportul public este un serviciu prestat locuitorilor. Prestatorii acestui serviciu - Primăria municipiului Chișinău sau administratorii de microbuze - trebuie să asigure condiții bune pentru transportarea în siguranță și confort a pasagerilor. Aceasta implică: unități de transport sigure din punct de vedere tehnic, șoferi amabili și disciplinați, stații de așteptare, rampe de acces, orar de circulație afișat în stații și respectat de către șoferi, suficiente unități ca să asigure deplasarea tuturor locuitorilor în orele de vârf ș.a. Transportul public din suburbii nu respectă însă aceste cerințe, punând în pericol viața locuitorilor și creându-le zilnic frustrări.
Totuși, se înregistrează unele progrese. Acolo unde autoritățile nu au dorit să acționeze, cetățenii activi și implicați din Trușeni, Durlești și Dumbrava au reușit să pună presiune asupra autorităților și să determine Primăria municipiului să acorde mai multă atenție problemei transportului public și să găsească soluții pentru pasagerii din satele și orașele din municipiu. Măsurile întreprinse însă sunt temporare și nu se încadrează într-un plan amplu de soluționare a problemei pe termen lung.
Rețeaua transportului public care asigură legătura dintre suburbii și capitală trebuie revăzută, suplinită și diversificată. Rezolvarea problemei transportului public nu se poate limita doar la suplinirea numărului de unități de transport. Este necesară o abordare strategică care să se bazeze pe o serie de măsuri pe termen scurt, mediu și lung.
DESCRIEREA PROBLEMEI
În componența municipiului Chișinău se includ 35 de localități Localități în componența Municipiului Chişinău: un municipiu, 6 orașe, 12 comune și 16 sate 28 în total, inclusiv satele care fac parte din componența comunelor.. În pofida migrației masive a populației din Moldova, zonele suburbane din municipiu continuă se se dezvolte și să atragă locuitori. În perioada 2005 - 2018 numărul persoanelor care locuiesc în suburbii a crescut de la 118 900 la 135 600 de persoane. În prezent, în satele/comunele și orașele din municipiu trăiesc cu 53 900 de persoane mai mult.
Creșterea numărului de locuitori solicită mai multe unități de transport public și o frecvență sporită a acestora în orele de vârf. Datele statistice arată însă că în ultimii 10 ani numărul unităților de transport public s-a redus. Conform raportului Direcției generale transport și căi de comunicație „în special au avut de suferit rutele de microbuz suburbane” Raport privind activitatea transportului public operat cu autobuze de capacitate mică și medie (microbuze) în municipiul Chişinău, care reprezintă principala legătură dintre suburbii și capitală. Dacă în 2008 pe cele 65 de rute de microbuz din municipiul Chișinău activau circa 2000 de unități de transport, în 2018 numărul acestora s-a redus până la 52 de rute și 1003 unități.Ibidem Acestea însă sunt datele oficiale. Locuitorii suburbiilor atenționează că de fapt numărul unităților care circulă constant este mult mai mic. Într-o scrisoare adresată Direcției transport și căi de comunicație, locuitorii din Trușeni indică că, deși oficial în localitatea lor circulă 30 de unități de microbuze, în realitate numărul acestora nu depășește 18 unități Știre: Primăria Chișinău a aflat despre problema transportului din satul Trușeni de pe facebook.
Autobuzele deservesc 26 din cele 35 suburbii Raportul de activitate a Parcului Urban de Autobuze - 6 din 6 orașe, 8 din 12 comune și 17 din cele 28 de sate (inclusiv satele din comune) Reţeaua transportului public pe localităţi, Rute de autobuz. De regulă, o localitate din suburbie dispune de o singură rută de autobuz, cu excepția comunei Băcioi, Grătiești, satului Ghidighici și orașului Sîngera. Astfel, orașul Codru care are o populație de 12 800 de locuitori este deservit de o singură rută de autobuz, în timp ce satul Ghidighici cu o populație de aproape 2 ori mai mică este deservit de 2 rute de autobuz.
În total municipiul Chișinău este deservit de 95 de autobuze Raportul de activitate a Parcului Urban de Autobuze. Conform autorităților, pentru a asigura necesitățile de mobilitate a locuitorilor, sunt necesare cel puțin 170 de unități. În 2019 primăria a achiziționat 31 de autobuze. În cadrul unei întrevederi din 2018 cu primarii suburbiilor, primarul interimar general Ruslan Codreanu a menționat că o parte dintre acestea vor fi alocate suburbiilor. Știre: Primarii din suburbiile capitalei au cerut lansarea unor noi rute de troleibuz Primăria nu a precizat încă câte unități se vor oferi suburbiilor și care localități vor beneficia de acestea.
Troleibuzele circulă în 4 localități suburbane din municipiul Chișinău. În trei dintre acestea - Stăuceni, Trușeni și Sîngera - rutele de troleibuz au fost lansate la sfârșitul anului 2018. Anterior, orașul Durlești era unica suburbie în care circulau troleibuzele, dar traseul acestora nu acoperea toată localitatea. Din februarie 2019, în Durlești a fost lansată o nouă rută de troleibuz - nr. 35, care circulă în interiorul localității. Acces la troleibuze au și unii locuitori din or Codru de la periferia orașului, care locuiesc în zona Schinoasa sau pe str. Grenoble, regiuni situate între oraș și capitală.
Numărul insuficient de unități cauzează supraaglomerarea transportului public în orele vârf și frecvența redusă de circulație a acestora.
TRANSPORTUL PUBLIC DIN SUBURBII: „Mereu stai cu gândul - o să ajungi la destinație sau nu”
PRIMĂRIAMEA a chestionat 252 de persoane care locuiesc în suburbii despre calitatea transportului public. 179 dintre aceștia au apreciat calitatea transportului public ca „Foarte rea” (91 persoane) sau „rea” (88 persoane). 61 dintre persoanele chestionate consideră „satisfăcătoare” calitatea transportului public și doar 12 sunt mulțumiți de serviciile de transport public, selectând opțiunile „Bine” (8 persoane) și „Foarte bine” (4 persoane). Dintre aceștia 12, 8 se deplasează cu troleibuzele și unul cu automobilul propriu.
Locuitorii sunt nemulțumiți că transportul public este supraaglomerat, circulă neregulat, rar și lent, nu respectă orarul de circulație, este într-o stare tehnică rea, nu este adaptat pentru cărucioare sau scaune rulante etc. „Mereu stai cu gândul - o să ajungi la destinație sau nu”, spun locuitorii din suburbii. De asemenea, locuitorii atenționează că nu au stații de așteptare în toate localitățile, nu este afișat orarul, iar unii șoferi se comportă agresiv și grosolan.
CUM ESTE GESTIONAT TRANSPORTUL PUBLIC DIN SUBURBII ÎN ALTE ORAȘE?
Problema mobilității și accesului la transport a locuitorilor din suburbii nu este o provocare doar pentru autoritățile din municipiul Chișinău. Multe orașe și suburbiile acestora, în special din țările vecine, se confruntă cu probleme similare. Exemplele altor orașe demonstrează însă că atunci când autoritățile și agenții economici prioritizează necesitățile și confortul locuitorilor, se identifică soluții și modalități de cooperare.
Un exemplu relevant este Societatea de Transport Public (STP) din Municipiul Alba Iulia, o întreprindere privată care în 2012 - 2013 a reformat rețeaua de transport public locală. Până la reformă, tarifele și traseele transportului public erau stabilite de autoritățile municipale, administrațiile locale nu cooperau între ele sau cu cele municipale, unitățile de transport aveau dreptul să oprească doar în gară și transportul public în general era incomod pentru locuitorii suburbiilor, iar călătoriile îndelungate. STP a studiat necesitățile locuitorilor din zona metropolitană Alba Iulia și a creat în baza acestora un sistem de tarifare și circulație avantajos. Astfel, municipiul a fost reorganizat în mai multe zone tarifare, ceea ce a permis călătorilor să achite pentru călătorie în funcție de distanța parcursă și să călătorească în aceeași zonă tarifară cu un singur bilet valabil pentru o perioadă de 1 - 2 ore (în funcție de preț) Sistemul de transport public în zona metropolitană Alba Iulia. Biletele pot fi procurate de la stații sau online.
La solicitarea STP, administrația a permis accesul transportului din suburbii în orașul Alba Iulia, astfel reducându-se timpul de călătorie și accesibilitatea pentru călătorii din suburbii, iar prerogativa de a stabili traseul transportului public a fost transmisă autorităților locale, ca acestea să poată reacționa mai repede în cazul în care sunt necesare modificări.
Pentru a crește confortul și încrederea clienților săi, STP a creat orare digitale (afișate online și pe panourile din stații) care permit acestora să se informeze în timp util despre orar, întârzieri și abateri de la acesta. Adițional, a fost creată o linie fierbinte la care locuitorii pot apela și informa cu privire la blocaje din trafic, accidente sau probleme cu infrastructura.
În urma implementării proiectului numărul călătoriilor din suburbii în orașul Alba Iulia a crescut cu 23 % (27 300 mai multe călătorii pe lună sau 1050 pe zi). Societatea de Transport Public Alba Iulia a estimat că astfel numărul utilizatorilor de transport public din suburbii a crescut cu 525 de persoane, iar numărul automobililor care ocupau zonele de parcare și contribuiau la ambuteiaje a scăzut cu 210 unități (2.5 persoane per automobil) Societatea de Transport Public Alba Iulia. Societatea de Transport Public Alba Iulia (STP) a primit pentru performanțele sale „Premiul de excelență din partea Uniunii Internaționale a Transportului Rutier (IRU) pentru cel mai bun operator de transport cu autobuze din Europa – IRU Bus Excellence Award 2013” Articol: Premiu de excelenţă pentru STP Alba Iulia: cel mai bun operator de transport cu autobuze din Europa.
Parteneriatul public-privat a devenit o soluție pentru mai multe orașe. În Statele Unite, orașul Boston, parteneriatul public-privat a generat o inovație care se bucură de mare succes - serviciul de „shuttling” BRIDJ BRIDJ - sistem de transport public, o rețea de microbuze care operează ca un sistem de taxi. Locuitorii Bostonului pot comanda un loc în microbuz, la o anumită oră, printr-o aplicație mobilă. Aplicația transmite persoanelor care au făcut rezervare la aceeași oră, în aceeași regiune, locul de îmbarcare și când trebuie să se prezinte la această „stație” improvizată. Prin aplicație, persoanele pot urmări unde se află microbuzul lor și unde este locul de îmbarcare. Se achită online și se urcă în microbuz prin prezentare unui bilet digital. Deși administrația orașului inițial a refuzat acest serviciu privat și era sceptică referitor la eficiența sa Articol: Extend Private Transportation Innovation to the Suburbs, în prezent acesta este atât de popular, încât se extinde în Australia. În alte localități din America - San Francisco, Atlanta, Philadelphia, Dallas etc. - un serviciu similar a început a fi prestat de companii ca Uber Articol: Welcome to Uberville: Uber wants to take over public transit, one small town at a time. În orașele europene, de asemenea, se folosește serviciul de „shuttling”, dar preponderent pentru deplasarea pasagerilor de la aeroport în oraș.
Exemplele zonelor metropolitane din România și Statele Unite indică că transportul public trebuie să avanseze și să se modeleze după necesitățile pasagerilor. Atunci când confortul locuitorilor și eficiența devin principii general acceptate, autoritățile găsesc soluții inovative și mijloace de finanțare, cum ar fi parteneriatul public-privat. Orice parteneriat trebuie să fie realizat însă în folosul locuitorilor și să prioritizeze confortul și siguranța acestora.
CÂND AUTORITĂȚILE STRÂNG DIN UMERI... CETĂȚENII ACȚIONEAZĂ
Atunci când autoritățile ezită să întreprindă ceva sau ignoră problema, iar politicienii își uită promisiunile electorale sau „descoperă” că soluțiile propuse nu sunt aplicabile, este datoria cetățenilor de a cere soluții și de a pune presiune pe aceștia. În ultimii doi ani, problema transportului din suburbii a fost pusă pe agenda autorităților de locuitorii din Trușeni, Durlești și Dumbrava. Aceștia au demonstrat că atunci când comunitatea se consolidează în jurul unei probleme, autoritățile sunt nevoite să ia măsuri, să găsească soluții și resurse pentru aplicarea acestora. Prezentăm în continuare, în baza acestor exemple, câțiva pași pe care îi poate întreprinde orice suburbie sau cartier pentru a contribui la îmbunătățirea transportului public municipal:
- Să informeze autoritățile despre problemele privind transportul public și să solicite soluții. Se recomandă inițial de stabilit un dialog cu autoritățile și administratorii de microbuze prin solicitare unor întrevederi și discuții publice. Locuitorii pot adresa o scrisoare autorităților, o plângere în care descriu problema sau iniția o petiție pentru a demonstra acestora că problema afectează un grup mare de oameni. Dacă problema este ignorată în continuare, este necesar de recurs la mijloace de presiune precum proteste pașnice, apariții media ș.a.
Locuitorii orașului Durlești, spre exemplu, timp de mai multe luni au organizat o discuție publică cu administratorii de microbuze, au inițiat o petiție și au stabilit o întâlnire cu reprezentanții Direcției generale transport și căi de comunicație. Când aceste acțiuni nu au produs rezultatele așteptate, locuitorii s-au prezentat la primărie și au discutat direct cu primarul interimar, care a solicitat un moratoriu de trei zile. Ulterior, locuitorii din Durlești au fost anunțați că urmează să fie lansată o nouă rută de troleibuz (nr. 35).
Locuitorii din Trușeni și Dumbrava au reușit să obțină atenția autorităților prin organizarea unor proteste în fața primăriei. Protestatarii au reușit astfel să obțină de la promisiuuni din partea autorităților.
- Să contacteze consilierii locali și municipali și să solicite suportul acestora. Consilierii sunt reprezentanții cetățenilor la nivel local. Aceștia aprobă bugetul și stabilesc prioritățile pentru activitatea primăriei. De asemenea, ei pot adresa întrebări executivului și solicita planuri de acțiuni pe anumite domenii, cum ar fi transportul public din suburbii.
- Să solicite administrației (primar, Direcția transport și căi de comunicație, consilieri locali și municipali) soluții pe termen scurt, mediu și lung și prezentarea unui plan strategic de dezvoltare a rețelei de transport public din suburbii. Fără o viziune, date și indicatori, situația nu se va îmbunătăți, decât pe o perioadă scurtă. Dezvoltarea transportului public din suburbii trebuie să înceapă de la o analiză amplă și un studiu de fezabilitate, care să identifice cele mai bune soluții. Acestea trebuie să fie prezentate și consultate public. Locuitorii trebuie deci să participe la consultări, în grupurile de lucru create și să înainteze propuneri.
- Să formuleze propuneri către administrație și să participe la consultări/discuții publice. Locuitorii suburbiilor cunosc cel mai bine necesitățile de mobilitate din localitatea lor și pot oferi autorităților informații utile despre trasee, orele de vârf, zonele mai intens populate etc. Fără implicarea locuitorilor, administrația nu va reuși să dezvolte soluții care să răspundă la necesitățile locuitorilor.
La protestul organizat în noiembrie 2017, locuitorii din Trușeni au prezentat o plângere în care se descria problema transportului în localitate și se înaintau propuneri pentru soluționarea problemei, inclusiv modalități de modificare a traseului microbuzelor și orarul circulației acestora.
- Să semnaleze nerespectarea de către unitățile de transport a orarului, normelor de securitate, regulile de circulație etc. - administrației locale și administratorilor de microbuze le este ușor să ignore o problemă sau să evite să îmbunătățească serviciile de transport pe care le prestează atunci când nu li se solicită. Raportarea continuă și insistentă este o formă de a pune presiune pe prestatorii de transport public de a sigura condiții bune de transportare a pasagerilor.
APLICĂM ÎN PRACTICĂ CE PREDICĂM
Pe 9 februarie PRIMĂRIAMEA, conform pașilor descriși, a organizat în or. Codru o discuție despre starea transportului public. La discuție au participat locuitori, consilieri locali, primarul orașului Codru, administratorul și șoferii de pe ruta 173, reprezentanții Direcției transport și căi de comunicație și Parcului Urban de Autobuze.
Locuitorii și-au exprimat nemulțumirea față de starea transportului public care este supraaglomerat, circulă iregulat și doar până la ora 7 - 8 seara. Oamenii sunt supărați că în ultimii ani nu s-a întreprins nimic pentru a îmbunătăți situația, deși de 10 ani li se promite troleibuze.
PRIMĂRIAMEA va include toate cerințele locuitorilor într-o scrisoare adresată Direcției transport și căi de comunicație și vom solicita o întâlnire cu reprezentanții direcției. Lilian Copaci de la Direcția transport și căi de comunicație, care a fost prezent la discuții, a declarat că Direcția va organiza o întâlnire de lucru cu părțile interesate, inclusiv administratorii de microbuze, pentru a identifica soluții. Conform funcționarului, primăria urmează pentru început să pună pe ruta nr. 9 cinci unități de autobuze.
Vom reveni cu informație cu privire la progresul acestei inițiative. Încurajăm alte suburbii să se mobilizeze și să inițieze discuții cu autoritățile locale și municipale pentru îmbunătățirea transportului public.
DAR CELELALTE 30 SUBURBII?
Organizarea locuitorilor din Durlești, Dumbrava și Trușeni este un bun exemplu de responsabilizare a autorităților. Este de apreciat faptul că autoritățile au răspuns la solicitările cetățenilor și s-au angajat să identifice și să implementeze soluții. Totuși, măsurile întreprinse au un caracter temporar și nu asigură rezolvarea problemei pe termen lung. Fără încadrarea acestora într-un plan strategic, consultat public, care să ia în considerare dezvoltarea transportului public din toate cele 34 de suburbii, calitatea transportului public nu se va îmbunătăți.
CE SE POATE DE ÎNTREPRINS?
Rețeaua transportului public care asigură legătura dintre suburbii și capitală trebuie revăzută, suplinită și diversificată. Rezolvarea problemei transportului public nu se poate limita doar la suplinirea numărului de unități de transport. Este necesară o abordare strategică care să se bazeze pe o serie de măsuri pe termen scurt, mediu și lung.
Extinderea și modernizarea rețelei de transport trebuie să se realizeze în conformitate cu necesitățile locuitorilor și infrastructura locală. Astfel, este necesară o evaluare detaliată a necesităților suburbiilor cu privire la transportul public, în baza unor indicatori clar definiți precum fluxul de pasageri, orele de vârf, frecvența călătoriilor, panta și lățimea drumurilor, dimensiunea localității și distanța la care este amplasată în raport cu capitală ș.a. Acești indicatori ar permite autorităților să realizeze un studiu de fezabilitate și să identifice mijloacele de transport optime pentru suburbii (capacitatea de circulație, infrastructură, raport eficiență-costuri), numărul și frecvența acestora.
Procesul de colectare a acestor indicatori deja a fost inițiat de Institutul municipal de proiectări „Chișinăuproiect”. Datele urmează a fi colectate până la sfârșitul lunii martie și prezentate publicului. În baza acestora va fi elaborat Planul de Mobilitate Urbană - un proiect inițiat de PNUD Moldova Planul de Mobilitate Urbană Chișinău. Acest document strategic va stabili acțiunile ulterioare a autorităților pentru dezvoltarea transportului public și principalele mijloace de mobilitate urbană și suburbană.
Printre locuitorii suburbiilor, de o mare popularitate se bucură în prezent troleibuzele. Acestea sunt încăpătoare și considerate mai ecologice. De asemenea, prețul pentru o călătorie este mai mic. Totuși, troleibuzele nu sunt neapărat potrivite pentru toate localitățile din municipiu. Trebuie de luat în considerare că:
- În unele localități, panta drumurilor este mult prea mare și nu permite circulația troleibuzelor pe unele trasee.
- Unele drumuri sunt prea înguste pentru a permite circulația troleibuzelor. De obicei, acestea circulă pe drumul principal (ex. Trușeni). Astfel, unii locuitori sunt nevoiți să se deplaseze timp de 20-30 de minute pe jos pentru a putea călători cu troleibuzul.
- Troleibuzele cu propulsie autonomă sunt mult mai costisitoare, iar crearea infrastructurii pentru troleibuze cu trolee („antene”) este un proiect pe termen lung.
Din această perspectivă, microbuzele și autobuzele sunt mult mai comode și mai flexibile în circulație. Acestea însă nu sunt atractive din cauza faptului că de obicei sunt într-o stare tehnică rea, nu sunt suficiente și în cazul microbuzelor nu circulă conform orarului Slepuhin N. Cercetare: „Cu microbuzele ce facem?”. Primăria Mea, 2018. Administratorii de microbuze atenționează că nu sunt dispuși să facă investiții pentru a îmbunătăți condițiile. Conform acestora, în afara orelor de vârf fluxul pasagerilor e redus, iar prețul pentru transportarea unui pasager este prea mic. Ca urmare a creșterii prețurilor la combustibil, prețul real pentru un pasager în prezent nu este 3 lei, ci 9-10 lei.
Microbuzele nu sunt unica formă de cooperare public-privată. Există alte modele de cooperare, după cum indică exemplul municipiului Alba Iulia sau orașului Boston. Autoritățile ar trebui să includă în studiul de fezabilitate și examinarea altor forme de cooperare cu mediul privat, precum contractarea serviciilor de transport public de la agenți economici, în bază de contract prestare servicii.
Pentru a nu dubla activitatea autorităților, acest studiu ar trebui să se realizeze în cadrul procesului de elaborare a Planului de Mobilitate Urbană, luându-se în considerare specificul zonelor suburbane.
CONCLUZII ȘI RECOMANDĂRI
Rețeaua de transport public din suburbiile municipiului Chișinău este învechită și ineficientă. Aceasta se bazează prioritar pe microbuze, a căror număr este în scădere, în timp ce populația suburbiilor sporește. Autoritățile nu au un plan strategic de dezvoltare a transportului public din suburbii, bazându-se pe acțiuni și măsuri temporare.
Pentru a îmbunătăți rețeaua de transport public din suburbii este necesar ca autoritățile municipale să coopereze cu locuitorii și administrația locală a satelor și orașelor din municipiul Chișinău, precum și cu mediul privat. Pentru o bună cooperare recomandăm autorităților, o serie de măsuri care pot fi întreprinse:
- Să examineze solicitările locuitorilor din suburbii și să identifice împreună cu aceștia soluții pe termen scurt. Aceste soluții temporare trebuie să fie urmate de o analiză detaliată a situației, elaborare unui concept/plan strategic pentru dezvoltarea transportului public în suburbii și consultarea acestuia cu locuitorii orașelor și satelor din municipiu, precum și cu administrația acestor localități.
- Să colaboreze la nivel municipal-local pentru stabilirea traseelor, tarifelor, numărului de unități etc. pentru suburbii. Actualmente, de transportul public și organizarea acestuia răspunde Direcția transport și căi de comunicație. Exemplul municipiului Alba Iulia arată că acest model nu este cel mai eficient. Implicarea autorităților locale permite identificarea mai rapidă a unor soluții.
- Să elaboreze un plan strategic privind dezvoltarea rețelei de transport public în suburbii. Planul trebuie să fie consultat cu locuitorii suburbiilor și să reiasă din necesitățile acestora. De asemenea, acesta trebuie să fie încadrat sau să se alinieze Planului de Mobilitate Urban.
- Să dezvolte parteneriate publice-private pentru a suplini lipsa de transport în suburbii. Recomandăm autorităților să examineze noi forme de cooperare cu mediul privat., nu doar actualul format cu microbuzele. Indiferent de format însă, Parteneriatul trebuie să se bazeze pe un regulament cu condiții bine-definite care să asigure confortul și siguranța pasagerilor.
- Să monitorizeze implementarea planului și să intervină cu modificări, unde este necesar. În procesul de implementare este firesc să apară dificultăți. Unele dintre ele pot fi depășite, altele însă indică că unele soluții propuse nu sunt eficiente. În acest caz este necesar de revenit la planificare inițială, de revizuit conform noilor date colectate și de intervenit cu modificări.
Autoare: Cristina Voroneanu
Cercetarea face parte din proiectul „Abordarea problemelor Chișinăului prin analiză și discuții publice transparente”, prin care asociația obștească Primăria MEA va publica o serie de cercetări și va organiza o serie de discuții publice cu implicarea autorităților, experților și cetățenilor, pentru a discuta problemele locuitorilor și pentru a avea politici publice consultate și bazate pe priorități.Proiectul este realizat cu suportul financiar al Black Sea Trust un proiect al German Marshall Fund din Statele Unite ale Americii. Opiniile prezentate în cadrul acestei cercetări nu reprezintă obligatoriu cele ale Black Sea Trust sau ale partenerilor lor.
Surse utilizate: