Tarif triplat al transportului public, condiții – la fel
De la 1 iulie, locuitorii mun. Chișinău trebuie să plătească triplu pentru o călătorie cu troleibuzul și dublu pentru una cu autobuzul. Discuțiile despre necesitatea măririi tarifului nu sunt noi, totuși atât opoziția, cât și experții menționează că această ajustare a prețului biletului trebuia făcută după un audit și după implementarea mai multor pași care ar asigura eficiența și transparența managementului transportului public.
Explicăm cum s-a ajuns la prețul de șase lei, cine sunt scutiți de această plată și care sunt criticile principale.
Ce schimbări au fost introduse de la 1 iulie?
De la 1 iulie, utilizatorii transportului public, fie autobuz, fie troleibuz, plătesc un tarif unic de 6 lei pentru o călătorie. Abonamentul pentru o lună este 234 de lei, pentru 3 luni – 594, iar pentru 6 luni – 972. Autoritățile spun că prin utilizarea abonamentelor cetățenii vor economisi. Astfel, cu un abonament pe o lună, dacă vor călători de două ori pe zi, vor plăti 3,9 lei per călătorie; iar dacă utilizează un abonament pe 6 luni, atunci prețul va fi de 2,6 lei.
Totodată, de tarife preferențiale vor beneficia mai multe categorii, printre care: elevii, studenții, angajații sistemului de învățământ și familiile monoparentale sau cu mulți copii, iar 200 000 de pensionari, 40 000 de elevi ai claselor I-IV și alte persoane vor fi scutite de plată conform legislației. Regia Transport Electric Chișinău a publicat și un scurt ghid în care spune că astfel rutele de transport către suburbii se vor înmulți și infrastructura se va dezvolta.
Cum s-a ajuns aici?
Ultima dată tariful la transport public a fost modificat în anul 2009, când prețul biletului la troleibuz s-a modificat de la un leu la doi lei și a cauzat mai multe nemulțumiri în societate. Despre necesitatea ajustării tarifelor se discută de mult timp.
În 2020, a fost publicat Raportul Grupului de lucru al Consiliului Municipal Chișinău, care menționa printre altele că sistemul de formare a prețurilor biletelor este bazat pe voința politică din CMC și nu ține de factori economici reali. Totodată, reducerea nesemnificativă pe care o ofereau abonamentele nu încuraja utilizarea lor și autorii recomandau aplicarea factorilor macroeconomici, precum venitul mediu, ca reper în deciderea tarifului. O altă concluzie era că prețul ar trebui să fie de cel puțin 6,4 lei pentru o călătorie cu troleibuzul și 235 lei pentru abonament.
Raportul propunea o serie de intervenții: reînnoirea parcului rulant timp de 4 ani (adică până în 2023), restructurarea rutelor suburbane, efectuarea unui audit, implementarea tichetării electronice și implementarea unui tarif nou bazat pe indicatori macroeconomici.
În martie 2022, este publicat raportul privind Metodologia de calculare a tarifelor pentru călătoria în transportul public din municipiul Chișinău, realizat de compania Business Consulting Institute, și acesta este supus consultărilor publice în perioada 28 martie și 16 aprilie. Documentul repetă o bună parte din concluziile raportului anterior menționat. Necesitatea majoră a scumpirii, conform autorilor, reiese și din creșterea prețurilor la energia electrică, a costului la motorină și totodată a creșterii salariul mediu pe economie.
Metodologia prevede ajustarea bianuală a valorii de referință, însă pentru a preveni schimbările bruște ale tarifului se prevede ca aceasta să fie de maxim de 0,06% din salariul mediu lunar pe economie prognozat pentru acel an. Documentul integral poate fi citit aici.
La 21 aprilie, această metodologie urma a fi discută și aprobată în cadrul ședinței CMC, însă executivul a retras subiectul de pe ordinea de zi. La 12 mai, primarul Ion Ceban a fost invitat pentru a raporta privind situația economico-financiară a întreprinderilor municipale subvenționate din bugetul municipal care solicită modificarea tarifelor pentru serviciile prestate. Referitor la majorarea prețului biletelor în transportul public, gestionat de două întreprinderi municipale – Regia Transport Electric și Parcul Urban de Autobuze, edilul a declarat că ar putea rămâne aceleași, cu condiția compensării de către guvernare a cheltuielilor asumate de municipalitate pentru gestionarea crizei Covid-19, cea a refugiaților și cea a gazelor, valoarea totală fiind de 467 mil. lei. Primarul a trimis către Parlament și Guvern și o solicitare de a aloca 350 mil. lei (indexate anual la rata inflației), iar municipalitatea se obliga să contribuie cu 700 000 lei anual pentru ca taxele de călătorie la transportul public să nu fie majorate.
La 13 iunie, consilierii au examinat un singur punct de pe ordinea de zi – modificarea metodologiei de stabilire a tarifului pentru călătoria cu autobuzul și troleibuzul. Decizia a fost aprobată cu votul majorității consilierilor și permite primarului să sporească tarifele pentru transport public. Ședința însă s-a desfășurat pe un ton ostil, cu frecvente schimburi de replici între primar, fracțiunea PAS și fracțiunea PSRM.
La 1 iulie, decizia intră în vigoare, iar locuitorii plătesc deja câte 6 lei pentru costul unei călătorii.
De ce decizia a fost criticată?
Mărirea tarifului este susținută de experți și o parte din societate, pentru că aceasta ar conduce la un transport public suficient, la timp, confortabil și sigur. Totuși, criticile majore sunt: transparența deficientă și eficiența nedemonstrată.
În cadrul ședinței la care a fost votată decizia, fracțiunea PAS a declarat că susține ajustarea tarifului doar după ce vor fi asigurate prevederile legii:
– funcțiile de director la Parcul Urban de Autobuze și Regia Transport Electric vor fi scoase la concurs public;
– realizarea unui audit tehnic și funcțional la aceste întreprinderi.
Necesitatea auditului este pomenită și în documentul grupului de lucru al CMC și într-un studiu realizat de către IPRE, în 2019, despre costul unui bilet de călătorie în transportul public – „În condițiile în care RTEC și PUA consumă peste 11% din bugetul municipiului Chișinău este extrem de important efectuarea auditului la aceste două întreprinderi.” Pentru anul 2022, sunt prevăzute subvenții în valoare de 700 de milioane de lei, dintr-un buget de 6,6 miliarde de lei, procentul fiind aproximativ același, adică de apr. 10,6%.
În septembrie 2021, Primăria Mea analiza procesul de modernizare a transportului public municipal. Menționam că transportul public este subvenționat în majoritatea orașelor lumii. Acesta este o soluție pentru a reduce impactul de mediu, pentru a descuraja utilizarea mașinilor private, pentru a face mobilitatea urbană accesibilă păturilor sărace, cu alte cuvinte, face orașul mai incluziv și mai bun pentru trai.
Cea mai mare problemă nu sunt subvențiile în creștere, ci faptul că nu sunt acordate corect, iar procesul nu este transparent. Ceea ce și este cazul mun. Chișinău. Experții locali relevă două probleme în capitală, pe de o parte, subvenționarea are loc în baza unei formule complicate și depășite, pe de altă parte, fluxurile financiare sunt dificil de monitorizat.
Aceeași cercetare raporta salariile taxatorilor la veniturile din costurile biletelor: un total de 77 072 172 de lei au fost doar pentru salariile acestora. Pentru comparație, în anul 2019, veniturile din vânzarea biletelor au fost de apr. 192 800 000 lei. Deși de peste un deceniu este promisă tichetarea electronică de variați primari, aceasta încă nu este funcțională, iar termenii realizării nu sunt comunicați public. Tichetarea electronică înseamnă bani economisiți, transparență în comercializarea biletelor și eficiență în organizarea sistemului de transport.
Ce se putea de făcut?
Există studii și rapoarte care prezintă clar pașii care trebuie urmați spre modernizarea sistemului de transport public, iar mărirea tarifului este la sfârșitul acelei liste. Auditul Regiei Transport Electric și al Parcului Urban de Autobuze, tichetarea electronică, introducerea biletului unic, astfel încât pasagerii să poată ajunge la destinație schimbând mai multe rute, sunt câteva din lucrurile care sunt esențiale. Totodată, autorii raportului, „Transport public Chișinău – proiect privind sistemul de tichetare electronică”, realizat în august 2020, propun simplificarea procedurilor și concentrarea proceselor în cadrul unei singure entități juridice.
Astfel, RTEC nu ar mai fi responsabilă de întreg procesul de producere și comercializarea a biletelor, și încasare a veniturilor, ci ar trebui creată o entitate responsabilă de mobilitate urbană. Această nouă instituție va desfășura o licitație publică pentru achiziția serviciilor de transport public de la prestatorii privați și publici (RTEC, PUA), iar banii proveniți din vânzarea biletelor, a publicității din stații și unitățile de transport și din alte servicii (de exemplu, chirie de transport alternativ și parcări) vor ajunge la aceeași întreprindere. Ceea ce ar rezolva problema transparenței fluxurilor financiare.
***
Deși mai multe persoane vor avea anumite scutiri de la prețul întregului bilet, iar abonamentele vor diminua prețul acestuia (deși mesajul din transportul public că dacă călătorim de șase ori, prețul este sub doi lei pentru o călătorie este jenant, iar calculul este unul din pod), totuși povara financiară va rămâne pe cei care nu se includ în categoriile vulnerabile, dar sunt la limita sărăciei, cei care mai și plătesc impozite și alte taxe.
Autoare: Vlada Ciobanu
