Cum s-au redeschis școlile pe timp de pandemie

Una din provocările tuturor guvernelor în situația de COVID-19 a fost redeschiderea școlilor. Mai multe state le-au redeschis , cu succes, încă din primăvară. Un lucru comun pentru toate acestea a fost rata în descreștere a transmiterii virusului, combinată cu testarea masivă a populației și un sistem eficient de identificare a contactelor celor infectați. Studiile arată că, într-adevăr, copiii se îmbolnăvesc mai rar și mai puțin grav, dar sunt mai multe semne de întrebare despre cum este transmis virusul de aceștia către adulți. Experții spun că pentru ca instituțiile de învățământ să funcționeze nu este suficient doar dezinfectant și păstrarea distanței fizice, ci scăderea nivelului de răspândire a virusului în comunitate, astfel încât virusul să nu ajungă în școală. De la 1 septembrie, au fost deschise școlile în mun. Chișinău, iar fiecare instituție de învățământ a adoptat unul din cele șapte modele propuse de guvern. Totodată, au fost alocate surse financiare pentru soluții dezinfectante și materiale informative. În același timp, la nivel de capitală nu se discută despre testarea celor din sistemul educațional sau despre vreun sistem de identificare a contactelor celor infectați.  

Deschiderea școlilor în lume

Odată ce vacanțele se încheie, statele lumii sunt puse în fața luării unei decizii importante: cum deschid școlile. La sfârșit de august, UNICEF scria că peste un miliard de elevi nu merg la școală din cauza pandemiei. 105 țări dintr-un total de 134 au decis o dată la care vor deschide, iar 59 din cele 105 deja au început procesul de învățământ. 

După o lună de carantină, pe 15 aprilie, Danemarca a fost prima țară vest-europeană care a deschis școlile. Copiii între 2 și 12 ani au revenit în școli și au fost separați în „micro-grupuri” de doisprezece. Aceste grupuri - cunoscute și sub denumirea de „bule de protecție” - ajung la școală la ore diferite, iau prânzul aparte și au propriile lor zone de joacă. Toți studenții trebuie să se spele pe mâini la fiecare două ore, dar nu poartă măști. Mesele sunt la doi metri distanță, toate materialele educaționale trebuie curățate de două ori pe zi și, atunci când este posibil, cursurile se țin afară.

După deschiderea școlilor, Danemarca nu a cunoscut o creștere a numărului infecțiilor. Alte țări care au urmat același model au fost Finlanda, Germania și Norvegia. 

Prim-ministra norvegiană, Erna Solberg, a declarat că urmărirea obligatorie a contactelor (contact tracing) a cazurilor confirmate de coronavirus i-a ajutat să decidă când să redeschidă școlile în siguranță. De fapt ceea ce leagă toate statele, în care elevii s-au reîntors în instituții, este gestionarea relativ bună a pandemiei de COVID-19. De exemplu, în 18 din 27 țări ale UE nu a fost înregistrat niciun deces din 27 iulie (desigur, situația s-a mai schimbat în timp). O dezbatere mare la moment este în SUA, care și-a redeschis parțial școlile. Un studiu scrie că experiența altor țări sugerează că, în redeschiderea școlilor, cel mai important factor este o rată mică de transmitere a virusului: „Țările cu un nivel de transmitere comunitară a virusului ca în SUA, combinat cu testarea insuficientă și urmărirea limitată a contactelor, nu au redeschis școlile.”

În Scoția, unde școlile sunt deschise de aproape trei săptămâni, guvernul oferă teste prioritare, la cerere, pentru profesori și alți angajați care cred că au fost expuși la virus. Totodată, se asigură distanța de 2 metri între personalul didactic și studenți. Într-un articol pentru The Guardian, președintele departamentului de sănătate publică globală la Universitatea din Edinburgh scrie: „Dintre toate strategiile pentru redeschiderea școlilor și menținerea lor deschise, o abordare Covid zero care vizează suprimarea maximă a virusului este cea mai bună. Școlile funcționează în cadrul comunităților: cel mai sigur mod de a le proteja este să ne asigurăm că virusul nu intră niciodată în școli.”

Comparațiile pe timp de COVID-19 sunt complicate, fiecare țară a avut perioada de carantină, restricții, măsuri, politici și cultură foarte variată. Oricum, în primăvară, când mai multe țări au redeschis școlile, acestea aveau sub 50 de cazuri pe zi raportate la un milion de locuitori.  Belgia a deschis școlile pe 18 mai și avea 25.1 cazuri per milion, Franța, pe 11 mai, cu 17 cazuri pe milion, iar Vitenam la 18 mai - cu zero cazuri per milion.  

Înseamnă că nu deschidem școlile?

Nu. Este esențial să deschidem școlile dintr-o varietate de motive. Unele țin de faptul că educația în persoană este mult mai eficientă, iar elevii au nevoie de socializare cu cei de vârsta lor, altele se referă la creșterea inegalității sociale. Studii din Marea Britanie arată că cei din familiile bogate reușesc să mențină pasul în învățătură, pe când cei mai săraci sunt limitați dintr-o varietate de motive. Astfel, vor fi necesari cel puțin 1,5-2 ani pentru ca cei mai vulnerabili să ajungă la același nivel cu ceilalți. Pentru mulți copii, școala este locul unde au asigurat un prânz pe zi, unde pot scăpa de abuzurile fizice sau emoționale din familie și, în care, profesori, alt personal sau colegi pot vedea dacă un copil este în dificultate și are nevoie de ajutor - asistență socială sau consiliere psihologică.

Întrebarea dacă deschidem sau nu școlile nu este una corectă, dar trebuie de văzut cum le deschidem. Și, mai important, cum le menținem deschise. 

Deși Israelul a urmat ideea de „micro-grupuri”, când au revenit în școli la început de mai, numărul de copii în clase a fost limitat abia două săptămâni mai târziu. Iar măștile, din cauza temperaturilor ridicate, erau opționale. Într-o lună, guvernul a fost forțat să închidă școlile după ce 2026 de elevi, profesori și personal au fost testați pozitiv, iar 28147 de elevi au fost puși în carantină. Doar la o singură școală au fost înregistrate 130 de cazuri. În Canada, Chile și Franța la fel au fost focare de infecție după deschiderea școlilor.

Monitorizarea redeschiderii școlilor pe glob. Situația la 9.09.2020. Roz - parțial deschis; violet - închis din cauza pandemiei; albastru deschis - deschise; albastru închis - vacanță. Sursa: https://en.unesco.org/covid19/educationresponse

Ce știm până acum despre transmiterea virusului la copii?

Până acum știm că totuși copiii au risc mai scăzut de a fi bolnavi grav de COVID-19 sau de deces. Totuși, nu este clar până la urmă cum transmit aceștia virusul. Studii recente arată că copiii mai mici de 10 ani mai puțin probabil vor transmite virusul către adulți, în timp ce copiii mai mari transmit la fel ca adulții. Mai multe recomandări au fost ca grădinițele, școlile primare și școlile pentru elevii cu necesități speciale să fie deschise în mod prioritar. BBC face referință la 18 studii care scriu că, copiii au o probabilitate în jumătate de a transmite virusul comparativ cu adulții. În același timp, școlile nu înseamnă doar copii, ci și profesori și alt personal, inclusiv, transport public mai aglomerat. 

Cum s-au deschis școlile în mun. Chișinău?

De la începutul pandemiei, Republica Moldova nu a cunoscut o scădere a cazurilor. Mai mult, suntem în topul țărilor europene la numărul de infectați zilnic. Astăzi, avem peste 1000 de decese, peste 40 000 de infectați, cazuri zilnice anunțate de 500-600 (în condițiile în care numărul de teste efectuate nu se majorează considerabil), peste 10 cazuri de decese în fiecare zi și un număr record de persoane aflate în stare gravă. Nu există un mecanism de identificare a contactelor celor infectați (aceasta rămâne la discreția fiecăruia) și nu există un plan de testare masivă și repetată a populației cu scopul de a izola și a preveni infectarea altora. 

Există 7 modele după care s-au deschis școlile din țară, inclusiv în mun. Chișinău. Fiecare instituție a aprobat un plan, coordonat cu Direcția Generală Educație, Tineret și Sport, în conformitate cu reglementările din Instrucţiunea privind redeschiderea şi reluarea activităţii instituţiilor de educaţie timpurie în contextul pandemiei Covid-19, aprobate prin ordinul Ministerului Educației , Culturii și Cercetării, nr. 779 din 07.08.2020 şi ordinul Ministerului Sănătăţii, Muncii şi Protecţiei Sociale al Republicii Moldova (MSMPS) nr. 725 din 07.08.2020. Astfel:

- modelul I - prezența fizică 100% la școală;

- modelul II - învățarea în două schimburi;

- modelul III - învățarea combinată - împărțirea școlii în zile de prezență și în zile de comunicare la distanță: pe rând - o zi se vine la școală, o zi are loc comunicarea la distanță, inclusiv online.

- modelul IV - învățarea de tip hibrid - împărțirea clasei în două grupe: pe rând o zi se vine la școală, o zi se fac lecții online;

- modelul V - învățarea alternată - împărțirea clasei în două schimburi: pe rând o săptămână se vine la școală, o săptămână se fac lecții online;

- modelul VI - învățarea la distanță inclusiv online - se aplică în anumite cazuri punctuale de forță majoră locală, adică multe cazuri de Covid pozitiv ȋntr-o clasă/ școală/ localitate, cu respectarea izolării;

- modelul VII - învățarea mixtă - îmbinarea a două sau trei dintre modelele prezentate mai sus.

Primăria mun. Chișinău a  lansat și o hartă pe care fiecare poată să vadă fiecare școală ce model a adoptat. La ședința extraordinară a Consiliului Municipal s-a discutat și decis modul în care școlile s-au redeschis. Printre regulile prevăzute sunt: respectarea distanței de cel puțin 1,5 metri și statul zilnic în aceeași bancă. Copiii își vor spăla mâinile cu apă și săpun sau vor folosi dezinfectant: după intrarea în școală, în clasă, înainte de pauza de masă, după tuse și strănuturi, înainte de aplicarea și după scoaterea măștii de protecție și la fiecare 2 ore și altele pe care le puteți citi în întregime aici. Totodată, au fost distribuite în școli materiale informative despre măsurile de siguranță împotriva COVID-19 și au fost alocați bani suplimentari pentru procurarea de soluții dezinfectante.

Captură foto https://data.iharta.md/scoli2020/

În textul hotărârii Nr. 18 din 26.08.2020 a Comisiei Extraordinare de Sănătate Publică a municipiului Chișinău nu se menționează nimic despre testarea participanților la procesul educațional sau gândirea și inițierea unui sistem de identificare a contactelor celor infectați la nivel de capitală.

Primăria Mea a transmis recent o solicitare de informație către autoritățile din mun. Chișinău prin care a întrebat dacă municipalitatea intenționează să înceapă testarea masivă a populației din mun. Chișinău? Dacă da, câte teste intenționează să cumpere și de unde? Va deschide noi centre de testare? Dacă da, unde? Vom scrie actualizări despre strategia Primăriei de a gestiona pandemia COVID-19, mai ales în contextul începerii anului școlar. 

Autoare: Vlada Ciobanu